1ra-2242/21 — art.191 al.5 CP

1ra-2242/21 — art.191 al.5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2242/21

1-18210967-01-1ra-16122021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

06 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Filincova Svetlana,

Judecători – Plămădeală Ghenadie, Mardari Dumitru,

Miron Aliona, Pitic Mariana

Judecând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către inculpata Solonari Nelea cu avocatul Avornic Gheorghe,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 septembrie

2021, în cauza penală de învinuire a lui

Solonari Nelea xxxxx, născută la xxxxx, originară și

domiciliată în xxxxx,

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 05.03.2015 – 05.01.2017;

instanța de apel: 22.02.2017 – 27.04.2017;

instanța de recurs ordinar: 27.06.2017– 29.11.2017;

instanța de apel: 05.01.2018 – 19.04.2018;

instanța de recurs ordinar: 05.07.2018 – 13.11.2018;

instanța de apel: 14.12.2018 – 09.04.2019;

instanța de recurs ordinar: 12.07.2019 - 19.05.2020;

instanța de apel: 07.08.2020 – 30.09.2021;

instanța de recurs ordinar: 16.12.2021 – 06.06.2022.

Asupra recursului declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit,

A C O N S T A T A T:

a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.191

alin.(2), lit. c) Cod penal și în baza art.2, alin.(3) din Legea, privind amnistia în

legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova nr.210, a fost absolvită de pedeapsa principală cu privarea ei de

dreptul de a desfășura activitate contabilă pe un termen de 4 ani.

Solonari Nelea, în perioada anilor 2008-2009, activând în funcția de

contabil la Asociația obștească „Plai Basarabean”, cu sediul în s. Hîrtopul Mare,

r-nul Criuleni, deținând la păstrare mijloacele bănești al acestei asociații, având

scopul însușirii bunurilor altei persoane, folosindu-se de situația de serviciu, a

sustras din casieria organizației obștești respective, bani în sumă de 34 000 lei,

cauzându-i asociației obștești „Plai Basarabean” o daună materială în proporție

1

considerabile.

Tot ea, a fost învinuită de faptul că, în perioada de la 01 februarie 2011,

până la 19 martie 2012, exercitând funcția de contabil-șef al Asociației de

Economii și Împrumut „Hîrtopul Mare”, cu sediul în s. Hîrtopul Mare, r-nul

Criuleni, deținând la păstrare mijloacele bănești ale asociației, având scopul

însușirii bunurilor altei persoane, folosindu-se de situația de serviciu, a trecut în

beneficiul său, din casieria organizației obștești respective, prin diferite metode,

bani în sumă de 379 577 lei, cauzând asociației o daună materială în proporție

deosebit de mari în suma indicată.

În cadrul dezbaterilor judiciare în prima instanță, procurorul a modificat

valoarea prejudiciului, statuând asupra sumei de 305 529 lei.

Astfel, prima instanță a constatat că prin acțiunile sale, Solonari Nelea a

comis infracțiunea prevăzută de art. 191 alin.(2), lit. c) Cod penal, după indicii

calificativi - „însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în

administrarea vinovatului, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care: Solonari

Nelea să fie recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.191

alin.(5) Cod penal și a-i numi pedeapsa de 10 ani, în penitenciar de tip închis

pentru femei, cu privarea de dreptul de a exercita o funcție contabilă pe un

termen de 3 ani.

Încasarea de la inculpată a cheltuielilor de judecată pentru efectuarea

expertizei judiciare în sumă de 22 000 lei, invocând că vina inculpatei este

dovedită pe deplin prin declarațiile martorilor și prin raportul de expertiză.

2017, apelul procurorului a fost admis, casată sentința și pronunțată o nouă

hotărâre, prin care:

Solonari Nelea a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza

art.191 alin.(5) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip

închis pentru femei.

A fost dispusă încasarea din contul Nelei Solonari în beneficiul AEÎ

„Hîrtopul Mare” cu titlu de prejudiciu material suma de 305 529 lei.

Termenul executării pedepsei urmând a fi calculat din momentul reținerii.

4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel, examinând totalitatea

probelor acumulate pe cauza penală, apreciindu-le prin prisma art.101 Cod de

procedură penală, a conchis că acțiunile inculpatei Solonari Nelea întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.191 alin.(5) Cod penal,

or, pe parcursul cercetării judecătorești au fost prezentate probe suficiente care

confirmă cu certitudine însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate

în administrarea vinovatului, săvârșite în proporții deosebit de mari.

Instanța de apel a menționat că recalificarea acțiunilor inculpatei de către

prima instanță în baza art.191 alin.(2) Cod penal este una incorectă, or, atât în

cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești în prima

instanță, inculpata a recunoscut săvârșirea infracțiunii imputate ei.

Totodată, instanța de apel a concluzionat că de către prima instanță nu a fost

luat în considerație raportul de expertiză contabilă, prin care s-a stabilit cu

certitudine neajunsuri de mijloace bănești în suma totală de 213 889,29 lei la

data de 12.03.2012 în casieria întreprinderii, stabilită în rezultatul inventarierii

mijloacelor bănești, iar expertul a confirmat existența obligației fiscale (datoriei)

a inculpatei față de întreprindere în sumă de 66 440 lei la data de 29.02.2012,

care prin dispoziția de plată nr.8 a fost înregistrată tranzacția de eliberare a

acestei sume din casieria întreprinderii. La fel, a fost confirmată existența

2

obligațiunii financiare a lui N. Solonari față de AEÎ „Hîrtopul Mare” în sumă de

27 200 lei, mijloace care au fost alocate întru susținerea sectorului agrar

încasată de aceasta personal prin includerea în documentele contabile a unor

informații incorecte. În total, prejudiciul cauzat AEÎ „Hîrtopul Mare” conform

raportului de expertiză contabilă constituie suma de 307 529, 29 lei.

5.1. Procuror care a solicitat casarea deciziei în partea respingerii

solicitării privind încasarea cheltuielilor judiciare, cu dispunerea rejudecării

cauzei în această parte în instanța de apel, deoarece nu s-a luat în considerare

faptul că în cadrul cauzei penale de către stat au fost suportate cheltuieli în

sumă de 22 000 lei la realizarea expertizei contabile, sumă ce urma a fi încasată

de la inculpată în beneficiul statului, conform prevederilor art.art.227-229 Cod

de procedură penală;

5.2. Avocatul Popescu Ion în numele inculpatei care a solicitat casarea

totală a deciziei cu menținerea sentinței.

29 noiembrie 2017, recursurile ordinare declarate de procuror și avocatul

Popescu Ion, în numele inculpatei au fost admise, casată total decizia instanței

de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de

judecată.

6.1. Instanța de recurs ordinar a constatat că, instanța de apel pripit a

respins solicitarea procurorului referitor la încasarea de la inculpată a

cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizei în sumă de 22 000 lei,

motivând soluția în baza unei legi abrogate, fără a tine cont de prevederile

art.142 alin.(2) Cod de procedură penală, deoarece expertiza contabilă în cauză

a fost dispusă prin încheierea instanței la solicitarea lui Solonari Nelea și

apărătorului ei Onea Vasile.

La fel, instanța de recurs ordinar a reținut că, instanța de apel a reținut

fapta incriminată în rechizitoriu cu calificarea conform infracțiunii prevăzute de

art. 191 alin. (5) Cod penal, însă nu a ținut cont de faptul că în cadrul

dezbaterilor judiciare partea acuzării a modificat valoarea prejudiciului cauzat la

suma de 305 529 lei, ca de facto instanța să rețină că prejudiciul cauzat de

inculpată constituie suma de 307529,29 lei, astfel că instanța nu a stabilit, care

este totuși suma prejudiciului total cauzat de Solonari Nelea prin acțiunile sale

și nu a delimitat prejudiciul cauzat de inculpată AEÎ „Hîrtopul Mare”, de cel

cauzat Asociației Obștești „Plai Basarabean”, omisiune ce contravine cerințelor

prevăzute de art. art.394, 419 Cod de procedură penală, precum și art. 6 CEDO.

Instanța de apel a casat integral sentința primei instanțe și în fapta

constatată a reținut cauzarea prejudiciului de către inculpata Solonari Nelea în

mărime de 34 000 lei Asociației Obștești „Plai Basarabean” și de 305 529 lei de

la AEÎ „Hîrtopul Mare”, dar în partea descriptivă a deciziei nu a separat care

probe dovedesc vinovăția inculpatei pe fiecare episod în parte și nici nu a

argumentat soluția sa în partea episodului delapidării averii în mărime de 34

000 lei de la Asociația Obștească „Plai Basarabean”, ce este contrar rigorilor

prevăzute de art.417 alin.(8) Cod de procedură penală, în care se stipulează că

decizia instanței de apel trebuie să cuprindă motivele adoptării soluției date.

De asemenea, instanța de recurs ordinar a reținut că, la judecarea cauzei,

instanța de apel nu a respectat prevederile art.415 alin.(21) Cod de procedură

penală, deoarece și-a bazat soluția pe declarațiile martorilor date în prima

instanță, care a dispus achitarea inculpatei pe învinuirea adusă în baza art.191

alin.(5) Cod penal, pe când acești martori urmau a fi audiați repetat în cadrul

ședinței de judecată. Instanța de apel nu era în drept să pronunțe o hotărâre de

3

condamnare, bazându-se exclusiv pe dosarul din prima instanță, care conține

depozițiile martorilor și a inculpatei, în temeiul cărora aceasta a fost achitată,

fără a se respecta dreptul la un proces echitabil.

2018, apelul declarat de procuror a fost admis, casată sentința integral,

rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre, prin care Solonari Nelea a fost

recunoscută vinovată și condamnată în baza art.191 alin.(5) Cod penal, la 8 ani

închisoare, cu executare în penitenciar pentru femei, de tip închis.

Acțiunea civilă a fost admisă, dispunându-se încasarea de la

Solonari Nelea în beneficiul AEÎ „Hîrtopul Mare” a prejudiciului material în sumă

de 307 489, 29 lei.

7.1. În cadrul judecării, instanța de apel a constatat, că:

Solonari Nelea, în perioada anilor 2008 - 2009 activând în funcția de

contabil la AO „Plai Basarabean”, cu sediul în s. Hîrtopul Mare, r-nul Criuleni,

deținând la păstrare mijloacele bănești ale acestei asociații obștești, având

scopul însușirii bunurilor altei persoane, folosindu-se de situația de serviciu, a

sustras din casieria organizației obștești respective, bani în sumă totală de 345

000 lei, în rezultatul căruia a cauzat Asociației Obștești „Plai Basarabean”, o

daună materială în proporții considerabile în suma indicată.

Tot ea, în perioada 01 februarie 2011 - 19 martie 2012, exercitând funcția

de contabil-șef al AEÎ „Hîrtopul Mare”, cu sediul în s. Hîrtopul Mare, r-nul

Criuleni, deținând la păstrare mijloacele bănești ale acestei asociații obștești,

având scopul însușirii bunurilor altei persoane, folosindu-se de situația de

serviciu, a sustras din casieria organizației obștești respective, bani în sumă

totală de 379 577 lei, în rezultatul căruia a cauzat AEÎ „Hîrtopul Mare”, o daună

materială în proporții deosebit de mari.

Instanța de apel și-a motivat soluția prin faptul că, vinovăția inculpatei a

fost demonstrată indubitabil fiind constatată cu certitudine existența faptei

infracționale și comiterea acesteia anume în circumstanțele descrise. A stabilit

că inculpatei Solonari Nelea i-au fost încredințate în administrare în calitate de

contabil-șef al AO „Plai Basarabean” în perioada anilor 2008-2009 și în perioada

01.02.2011 - 19.03.2012, la AEÎ „Hîrtopul Mare” mijloacele bănești ale acestor

entități economice, în atribuțiile ultimei intra nemijlocit gestionarea fluxului

mijloacelor financiare, precum și primirea-predarea acestor mijloace bănești,

strict întru exercitarea activității acestor persoane juridice. Contrar însă

atribuțiilor funcționale, inculpata a purces la întocmirea unor contracte fictive,

dar și falsificate în unele din ele, conform cărora diferitor persoane li s-au

acordat în calitate de împrumuturi, diferite sume bănești, circumstanțe care

inițial au fost recunoscute de către inculpată.

Instanța de apel a apreciat ca fiind declarative și făcute în scop de

inducere în eroare a instanței, relatările inculpatei făcute în ședința instanței de

apel, prin care ultima a negat comiterea infracțiunii, or, declarațiile ei la etapa

judecării apelului sunt contrazise de declarațiile depuse la etapa urmăririi

penale, cât și în ședința primei instanțe. Însuși declarațiile inculpatei date în

ședința instanței de apel au trezit dubii, deoarece pe de o parte dânsa pledează

nevinovată, iar pe de altă parte nu a contestat sentința de încadrare a acțiunilor

sale în baza art.192 alin.(2) lit. c) Cod penal.

Mai mult, inculpata a descris metoda în care a acordat diverse sume

bănești în împrumut, indirect recunoscând metoda de delapidare a banilor

încredințați în administrare, prin întocmirea și semnarea cererilor și a

contractelor de împrumut în numele diferitor persoane, însă martorii au

4

declarat că în realitate nu au primit careva sume bănești, unii au declarat că nu

știau despre încheierea unor astfel de contracte.

La fel, instanța de apel a reținut că conform actului de control cu privire la

respectarea legislației în domeniul asociațiilor de economii și împrumut, din

datele de evidență contabilă și valorilor restabilite a AEÎ „Hîrtopul Mare” de către

grupul de lucru s-a constatat că deficitul în casieria asociației, conform actului

de inventariere a numerarului, a constituit suma de 213 889, 29 lei.

Totodată, instanța de apel a notat, că potrivit procesului-verbal de

examinare a documentelor din 09.02.2015, pe dispozițiile de încasarea lipsesc

semnăturile beneficiarilor împrumuturilor, iar la rubrica contabil-șef și casier

figurează aceiași semnătură. Referitor la alegațiile inculpatei și ale apărătorului

acesteia, instanța de apel a concluzionat că aceste poartă un caracter declarativ

care nu au vreun suport probatoriu sau factologic, or, din totalitatea

probatoriului administrat pe parcursul examinării cauzei, s-a stabilit cu

certitudine că fapta inculpatei întrunește toate elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art.191 alin.(5) Cod penal.

În cadrul ședinței de judecată în prima instanță, inculpata a recunoscut

integral vinovăția și a pledat pentru judecarea cauzei în baza probelor

administrate în faza urmăririi penale, ulterior însă schimbându-și declarațiile și

pledând nevinovată, circumstanță pe care instanța de apel a apreciat-o ca o

intenție a inculpatei de a se eschiva de la răspunderea penală pentru fapta

comisă cu vinovăție.

Cerința procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată pentru

efectuarea expertizei a fost declarată neîntemeiată, iar cheltuielile date au fost

trecute în contul statului, procurorul nu a formulat și nu a înaintat o acțiune

civilă în cadrul procesului penal, conform prevederilor art.art.221 alin.(4), 227

Cod de procedură penală.

Popescu Ion în numele inculpatei, care, invocând temeiurile prevăzute de art.427

alin.(1) pct.6), 8), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei

atacate, cu dispunerea rejudecării cauzei.

13 noiembrie 2018, recursul ordinar declarat de avocatul Popescu Ion în numele

inculpatei a fost admis, casată decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea

cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată

9.1. În motivarea soluției sale, instanța de recurs ordinar a menționat, că

instanța de apel fără a reține cele menționate de instanța de recurs ordinar,

repetat a comis aceiași eroare de drept care a constituit temei de casare a

deciziei Curții de Apel din 27.04.2017.

Astfel, deși în partea dispozitivă a deciziei a condamnat-o pe

Solonari Nelea în baza art.191 alin.(5) Cod penal, în partea descriptivă a

constatat fapta de care inculpata a fost învinuită, fără a ține cont că procurorul

în prima instanță, reieșind din concluziile raportului de expertiză contabilă

nr.1097 din 12.10.2016, a modificat valoarea sumei indicate în învinuire ca

sustrasă din casieria AEI „Hîrtopul Mare” la 307 529,29 lei (f.d.2-8, 21-22 v.4),

instanța constatând că inculpata, folosindu-se de situația de serviciu, a sustras

bani în sumă de 379 577 lei (f.d.77 v.5).

La fel, instanța nu a delimitat prejudiciul cauzat AEÎ „Hîrtopul Mare”, de

cel cauzat Asociației Obștești „Plai Basarabean”, fără a indica care este totuși

valoarea totală a prejudiciului cauzat prin acțiunile inculpatei.

De asemenea, instanța de recurs a conchis că soluția instanței de apel

5

este nemotivată și în latura civilă, prin care s-a dispus încasarea prejudiciului

material în folosul părții vătămate AEI „Hîrtopul Mare” în sumă totală de 307

489,29 lei, pe când, în cadrul examinării cauzei în instanța de apel,

reprezentantul părții vătămate E. Cazacu, a menționat că din suma prejudiciului

cauzat, inculpata Solonari Nelea benevol a restituit suma de 2 000 lei, astfel că

prejudiciul la momentul examinării cauzei constituie 305 529,29 lei, prejudiciu

ce a fost solicitat spre încasare și de către procuror (f.d.17-18, 22 v.4, 28, 55,

62, 80 v.5).

2019, apelul declarat de procuror a fost admis, casată sentința integral,

rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Solonari Nelea a fost recunoscută vinovată și

condamnată în baza art.191 alin.(5) Cod penal la 8 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar pentru femei, de tip închis.

Acțiunea civilă a fost admisă, dispunându-se încasarea din contul lui

Solonari Nelea în beneficiul AEÎ „Hîrtopul Mare” a prejudiciului material în sumă

de 305 529, 29 lei.

S-a dispus încasarea de la Solonari Nelea în beneficiul Statului a

cheltuielilor de judecată în sumă de 22 000 lei.

10.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat că soluția

primei instanțe nu este clar formulată și anume pentru care episod din învinuire

inculpata Solonari Nelea este recunoscută vinovată și din care considerente

daunele cauzate în urma acțiunilor ilegale constituie proporție considerabile,

circumstanțe ce au servit la încadrarea acțiunilor ultimei în baza art.191 alin.(2)

lit. c) Cod penal, or, Solonari Nelea fiind învinuită pe două capete de acuzare,

pentru delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei

persoane, încredințate în administrarea vinovatului, cu cauzarea de daune în

proporție deosebit de mari, din motivarea sentinței atacate rezultă că a fost

recunoscută vinovată pe unul din ele, iar asupra altuia instanța de fond a omis

să-și expună opinia și să pronunțe soluția sa.

În contextul dat, instanța de apel a constatat că:

Solonari Nelea, în perioada anilor 2008-2009, activând în funcția de

contabil la Asociația obștească „Plai Basarabean", cu sediul în s. Hîrtopuul

Mare, r-ul Criuleni, deținând la păstrare mijloacele bănești ale acestei asociații

obștești, având scopul însușirii bunurilor altei persoane, folosindu-se de situația

de serviciu, a sustras din casieria organizației obștești respective, bani în sumă

de 34 000 lei, în rezultatul la ce a cauzat Asociației obștești „Plai Basarabean”, o

daună materială în proporție considerabile.

Tot ea, în perioada de la 01 februarie 2011 până la 19 martie 2012,

exercitând funcția de contabil-șef al asociației de Economii și împrumut

„Hîrtopul Mare”, cu sediul în s. Hîrtopul Mare, r-nul Criuleni, deținând la

păstrare mijloacele bănești ale asociației, având scopul însușirii bunurilor altei

persoane, folosindu-se de situația de serviciu, a trecut în beneficiul ei, din

casieria organizației obștești respective, prin diferite metode, bani în sumă de

305 529 lei, în rezultatul căruia a cauzat asociației de Economii și împrumut

„Hîrtopul Mare”, o daună materială în proporție deosebit de mari, în suma

indicată.

Instanța de apel a indicat, că deși inculpata nu și-a recunoscut vinovăția,

vina acesteia este dovedită pe deplin prin cumulul de probe administrate de

către organul de urmărire penală și apreciate prin prisma prevederilor art.101

Cod de procedură penală și care succesiv coroborează între ele și demonstrează

6

vina inculpatei în comiterea infracțiunii imputate.

Prin urmare, în rezultatul analizei probelor indicate, din punct de vedere

al coroborării lor, instanța de apel a conchis că acțiunile inculpatei Solonari

Nelea, corespund încadrării juridice a prevederilor art.191 alin.(5) Cod penal

după indicii calificativi - delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a

bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, cu cauzarea

de daune în proporție deosebit de mari.

Instanța de apel a apreciat ca, fiind eronată concluzia primei instanțe,

precum că inculpata a comis delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a

bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, cu cauzarea

de daune în proporții considerabile, încadrându-i acțiunile în prevederilor art.191

alin.(2) lit. c) Cod penal, or, cumulul de probe cercetate mai sus și anume

declarațiile martorilor în coroborare cu documentele și procesele verbale ale

acțiunilor procesuale, răstoarnă prezumția de nevinovăție a inculpatei Solonari

Nelea asupra comiterii delapidării averii străine cu cauzarea de daune în

proporții deosebit de mari.

În acest context, instanța de apel a reținut ca fiind convingătoare probele

administrate de către organul de urmărire penală și cercetate și analizate în

cadrul instanței de apel, or, toate probele cercetate indică cu certitudine că

inculpatei Solonari Nelea i s-a încredințat în administrare, în perioada anilor

2008-2009 și în perioada 01 februarie 2011-19 martie 2012, în calitate de

contabil-șef al AO "Plai Basarabean și în calitate de contabil-șef al AEI ”Hîrtopul

Mare”, mijloacele bănești ale acestor entități economice, iar aceasta, prin

întocmirea unor contracte fictive, dar și prin falsificarea în unele din ele, a

însușit mijloacele bănești în sumă de 305 529 lei.

Totodată, instanța de apel a reținut, ca instanța de fond eronat a stabilit,

că în perioada de săvârșire a infracțiunii, suma prejudiciului cauzat de către

inculpata Solonari Nelea constituia daune considerabile, fapt din care greșit a

calificat acțiunile inculpatei Solonari Nelea în baza art.191 alin.(2) lit. c) Cod

penal, or, în opinia instanței de apel, mijloacele bănești delapidate de către

inculpata Solonari Nelea de la AEI ”Hîrtopul Mare”, constituie suma de 305 529

lei, ceea ce reprezintă daune în proporții deosebit de mari.

Reieșind din prevederile art.126 alin.(1) Cod penal (în vigoare la momentul

săvârșirii infracțiunii), se consideră proporție deosebit de mari, proporție mari

valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate,

transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea

pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care, la

momentul săvârșirii infracțiunii, depășește 5000 și respectiv 2500 unități

convenționale de amendă.

Potrivit art.64 alin.(2) Cod penal, amenda se stabilește în unități

convenționale. Unitatea convențională de amendă este egală cu 20 de lei.

Astfel, sub aspectul stabilirii prejudiciului cauzat, instanța de apel a notat că

suma de 305 529 lei ceea ce constituie prejudiciul cauzat prin acțiunile

infracționale ale inculpatei, depășește 5 000 unități convenționale de amendă la

momentul săvârșirii infracțiunii.

În concluzie, instanța de apel a constatat vinovăția inculpatei

Solonari Nelea și a calificat acțiunile acesteia în baza art.191 alin.(5) din Cod

penal - delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei

persoane, încredințate în administrarea vinovatului, cu cauzarea de daune în

proporție deosebit de mari.

La stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă, ținând cont de prevederile

7

art.art.7, 61, 75-78 Cod penal, care stipulează expres că pedeapsa penală este o

măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din

partea condamnatului, cât și a altor persoane, instanța de apel a conchis că

inculpata Solonari Nelea urmează a fi condamnată pe art.191 alin.(5) din Cod

penal, cu aplicarea pedepsei cu închisoare, în limitele sancțiunii prevăzute de

norma penală dată.

Cu referire la acțiunea civilă a părții vătămate AEÎ „Hîrtopul Mare”, privind

restituirea sume de 305 529,29 lei, instanța de apel a considerat că aceasta

urmează a fi admisă. Or, potrivit cererii înaintate de reprezentantul legal al AEÎ

”Hîrtopul Mare”, Cazacu Eugenia (f.d.17-18, vol. IV), prin acțiunile ilegale ale

inculpatei, AEÎ ”Hîrtopul Mare” i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de

379 577 lei, sumă care ulterior s-a solicitat a fi înlocuită cu o alta și anume cu

307 489,29 lei din care inculpata a restituit 2000 lei. Iar, potrivit raportului de

expertiză judiciară nr.1097 din 12.102016, s-a constatat deficit în casieria AEÎ

”Hîrtopul Mare”, în sumă de 307 529,29 lei. Astfel luând în considerare

achitarea de către inculpată a sumei de 2000 lei, instanța de apel a conchis că

de la inculpata Solonari Nelea urmează a fi încasată în beneficiul lui AEÎ

”Hîrtopul Mare”, suma prejudiciului material în mărime de 305 529,29 (trei sute

cinci mii cinci sute douăzeci și nouă, 29 ) lei.

Cu referire la solicitarea procurorului privind încasarea de la inculpata

Solonari Nelea a cheltuielilor judiciare în sumă de 22 000 lei pentru efectuarea

expertizei judiciare, instanța de apel a menționat că urmează a fi admisă, or,

efectuarea expertizei date a fost dispusă în vederea stabilirii modalitățile de

sustragere a sumelor bănești și dacă suma dată reprezintă rezultatul acțiunilor

de sustragere a banilor, a erorilor contabile sau a acțiunilor contabile admisibile

și legale a inculpatei Solonari Nelea, iar cheltuielile suportate în cadrul cercetării

judecătoreștii, reprezintă cheltuieli judiciare achitate din bugetul statului și care

urmează a fi recuperate din contul persoanei vinovate, mai mult aceste cheltuieli

nu cad sub incidența prevederilor alin.(2) art.229 Cod de procedură penală.

11.1. Inculpata Solonari Nelea, care invocând temeiurile prevăzute de

art.427 alin.(1) pct.6), 8), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea

deciziei atacate și dispunerea rejudecării cauzei, pe motiv că la rejudecarea

cauzei penale, instanța de apel nu a dorit să rețină argumentele și probele părții

apărării și în motivarea soluției sale, în partea descriptivă a deciziei nu a indicat

motivele pentru care instanța a respins probele aduse în sprijinul apărării.

11.2. Avocatul Gheorghița Oleg în numele inculpatei, care, invocând

temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8), 12) Cod de procedură penală,

a solicitat casarea deciziei atacate, cu dispunerea rejudecării cauzei, pe motiv că

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate de el în apel;

mai 2022, au fost admise recursurile ordinare declarate de către inculpata

Solonari Nelea și de către avocatul acesteia Gheorghiță Oleg, casată total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 aprilie 2019, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

A fost dispusă eliberarea inculpatei din penitenciar dacă în privința

acesteia nu este aplicată măsura preventivă sub formă de arest pe altă cauză

sau aceasta nu execută pedeapsa penală în baza altor hotărâri judecătorești.

Decizia nu se supune căilor de atac.

12.1. În motivarea soluției emise, instanța de recurs ordinar a menționat

8

că în conformitate cu prevederile art.436 Cod de procedură penală, procedura

de rejudecare a cauzei, după casarea hotărârii în recurs, se desfășoară conform

regulilor generale pentru examinarea ei. Pentru instanța de rejudecare,

indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt

rămâne cea care a existat la soluționarea recursului ordinar.

Așadar, prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

din 13 noiembrie 2018, cauza penală în privința lui Solonari Nelea a fost trimisă

la rejudecare în aceeași instanță de apel, într-un alt complet de judecată, pentru

a repara erorile judiciare depistate de instanța de recurs, fiind semnalizat faptul

că instanța de apel repetat a comis aceiași eroare de drept care a constituit

temei de casare a deciziei Curții de Apel din 27.04.2017.

Astfel, instanța de recurs ordinar a dispus rejudecarea cauzei pe motiv că

instanța de apel în parte dispozitivă a deciziei a condamnat-o pe Solonari Nelea

în baza art.191 alin.(5) Cod penal, însă în partea descriptivă a constatat fapta de

care inculpata a fost învinuită prin rechizitoriu, fără a ține cont că procurorul în

prima instanță, reieșind din concluziile raportului de expertiză contabilă nr.1097

din 12.10.2016, a modificat valoarea sumei indicate în învinuire ca sustrasă din

casieria AEI „Hârtopul Mare” la 307529,29 lei (f.d.2-8, 21-22 vol.4), instanța

constatând că inculpata, folosindu-se de situația de serviciu, a sustras bani în

sumă de 379577 lei. Instanța nu a delimitat prejudiciul cauzat AEÎ „Hîrtopul

Mare”, de cel cauzat Asociației obștești „Plai Basarabean” și nu a indicat care

este valoarea totală a prejudiciului cauzat prin acțiunile inculpatei.

Rejudecând cauza, instanța de apel deși a constatat fapta potrivit noilor

modificări operate de către acuzare a valorii prejudiciului și a indicat în parte

descriptivă a deciziei valoarea prejudiciului cauzat de Solonari Nelea AEI

„Hîrtopul Mare” în sumă totală de 305529,29 lei, la fel în partea dispozitivă a

admis acțiunea civilă și a dispus încasarea în beneficiul AEÎ „Hîrtopul Mare”,

prejudiciul material în sumă de 305 529,29 lei, însă nu a indicat cu suficientă

claritate temeiurile pe care se bazează soluția adoptată în acest sens.

La fel, instanța de apel și-a întemeiat soluția de condamnare a inculpatei

în baza art.191 alin.(5) Cod penal pe declarațiile martorilor Cociorva Aurelia,

Roșca Dumitru, Bobeica Anatol, Malai Ion, Știrbu Viorica, Solonari Anatolie,

Serbinov Vitalie, Lisnic Diana și Castraveț Tamara care au fost audiați în prima

instanță, fără a fi audiați în ședința de judecată a instanței de apel, conform

prevederilor art.415 alin.(21) Cod de procedură penală.

Prin urmare, ca și la examinările anterioare, instanța de apel a casat

integral sentința primei instanțe și enumerând probele pe fiecare episod separat,

aparent luând în considerație indicațiile instanței de recurs, nu au apreciat

fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității

și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor, inclusiv circumstanțele concrete în fapt și în drept invocate în

rechizitoriu, neindicând motivele pentru care a respins versiunile și probele

apărării.

Astfel, deși instanța de apel a făcut referire la prevederile art.101 Cod de

procedură penală, considerând că probele acumulate la dosar dovedesc

vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii încriminate, totuși instanță de apel

nu a desfășurat în cuprinsul deciziei adoptate care sunt acele probe care i-au

format convingerea pentru pronunțarea unei asemenea soluții, dacă fapta a fost

săvârșită de inculpată și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost

apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în

conformitate cu art.101 Cod de procedură penală.

9

Conform jurisprudenței CtEDO, instanțele de judecată sânt obligate să

demonstreze circumstanțele ce țin de vinovăția inculpatului cu adoptarea unor

soluții motivate, or, lipsa acestora atestă o încălcare a dreptului la un proces

echitabil. CtEDO a reiterat în acest sens că „(...) în cazul în care instanțele

judecătorești naționale se abțin de a da un răspuns special și explicit la cele mai

importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști

dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va

considera ca o încălcare a dreptului la un proces echitabil.” (cauza Hiro Balani c.

Spaniei, Ruis Toriho c. Spaniei, Popov nr. 2 c. Moldovei, Albina c. României etc).

Mai mult, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate de

apărare, formulând răspunsuri neargumentate și concluzii evazive în acest sens,

și anume nu a dat răspunsuri care să corespundă exigențelor impuse de art.6

CEDO care să garanteze participanților la proces dreptul la un proces echitabil.

Conform principiilor care se desprind din jurisprudența CtEDO rezultă că

dreptul la un proces echitabil, garantat de art.6 alin.(1) din Convenție,

înglobează, inter alia, dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le

consideră relevante pentru cauza lor, Convenția nevizând garantarea unor

drepturi teoretice sau iluzorii, ci a unor drepturi concrete și efective (cauza

Artico împotriva Italiei, Hotărârea din 13 mai 1980). Or, acest drept nu poate fi

considerat efectiv decât dacă aceste observații sunt într-adevăr „ascultate”,

adică analizate temeinic de către instanță de judecată. Cu alte cuvinte, art.6

implică, în special, în sarcina instanței, obligația de a proceda la o analiză

efectivă a mijloacelor, argumentelor și propunerilor de probe ale părților (cauza

Perez împotriva Franței [MC] nr.47.287/99 și cauza Van de Hurk împotriva

Olandei, Hotărârea din 19 aprilie 1994), ceea ce la caz nu s-a realizat.

În această ordine a fost constatat că la rejudecarea cauzei, instanța de

apel, nu s-a conformat cu exactitate situației stabilite de către instanța de recurs

și nu a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor cauzei penale.

Chișinău din 30 septembrie 2021, a fost admis apelul declarat de către

procuror, casată sentință cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care:

Solonari Nelea a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal și în baza acestei Legi, i-a fost stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executare în

penitenciar pentru femei de tip închis.

A fost admisă acțiunea civilă, dispunându-se încasarea de la Solonari

Nelea în beneficiul AEÎ „Hîrtopul Mare” prejudiciul material în sumă de 305 529,

29 lei.

Cheltuielile de judecată pentru efectuarea expertizei judiciare în sumă de

22 000 (douăzeci și două mii) lei, au fost trecute în contul Statului.

Termenul executării pedepsei stabilite inculpatei Solonari Nelea urmând a

fi calculat din momentul reținerii, cu includerea perioadei aflării în stare de

arest 24.12.2014 – 29.02.2016.

13.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că Solonari

Nelea fiind învinuită pe două capete de acuzare, pentru delapidarea averii

străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în

administrarea vinovatului, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari,

din motivarea sentinței atacate rezultă că a fost recunoscută vinovată pe unul

din ele, iar asupra altuia instanța de fond a omis să-și expună opinia și să

pronunțe soluția.

10

În contextul dat, instanța de apel a constatat în fapt că:

Solonari Nelea, în perioada anilor 2008-2009, activând în funcția de

contabil la Asociația obștească „Plai Basarabean", cu sediul în s. Hîrtopul Mare,

r-ul Criuleni, deținând la păstrare mijloacele bănești ale acestei asociații obștești,

având scopul însușirii bunurilor altei persoane, folosindu-se de situația de

serviciu, a sustras din casieria organizației obștești respective, bani în sumă de

34 000 lei, în rezultatul la ce a cauzat Asociației obștești „Plai Basarabean", o

daună materială în proporții considerabile în suma indicată.

Tot ea, în perioada de la 01 februarie 2011 pînă la 19 martie 2012,

exercitând funcția de contabil-șef al Asociației de Economii și împrumut

„Hîrtopul Mare", cu sediul în s. Hîrtopul Mare, r-ul Criuleni, deținând la

păstrare mijloacele bănești ale asociației, având scopul însușirii bunurilor altei

persoane, folosindu-se de situația de serviciu, a trecut în beneficiul ei, din

casieria organizației obștești respective, prin diferite metode, bani în sumă de

305 529 lei, în rezultatul căruia a cauzat Asociației de Economii și împrumut

„Hîrtopul Mare", o daună materială în proporții deosebit de mari în suma

indicată.

Astfel, instanța de apel a conchis acțiunile inculpatei Solonari Nelea

corespund încadrării juridice a prevederilor art.191 alin.(5) Cod penal -

delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane,

încredințate în administrarea vinovatului, cu cauzarea de daune în proporții

deosebit de mari.

Deși inculpata Solonari Nelea nu recunoaște fapta imputată ei, în opinia

instanței de apel vinovăția acesteia se dovedește integral prin cumulul de probe,

care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum

ar fi: declarațiile din ședința instanței de fond a: reprezentantului părții

vătămate, AEÎ „Hîrtopul Mare”, Eugenia Cazacu (f.d.33, Vol. IV ); martorului

Cociorva Aurelia (f.d.34-35, Vol. IV); martorului Roșca Dumitru (f.d.36-37,

Vol.IV); martorului Bobeico Anatol (f.d.38,Vol.IV); martorului Malai Ion (f.d.42,

Vol. IV); martorului Știrbu Viorica (f.d.39, Vol.IV ); martorului Solonari Anatolie

(f.d.40;Vol.IV); martorului Serbinov Vitalie (f.d.41, Vol. IV); martorului Lisnic

Diana (f.d.43-44, Vol. IV); Castraveț Tamara (f.d.45, Vol.IV); actul de control cu

privire la efectuarea controlului privind respectarea legislației în domeniul

asociațiilor de economii și împrumut de către AEÎ „Hîrtopul Mare” (f.d. 10-21,

Vol. I).

În susținerea învinuirii, la solicitarea procurorului, pe episodul delapidării

de la AEÎ ”Hîrtopul Mare”, suplimentar au fost invocate și verificate următoarele

probe: demersul directorului Roșca Dumitru privind intervenția Procuraturii r-

lui Criuleni în scopul rambursării sumei debitoare de 379 377 lei și dobînda

aferentă însușită de Solonari Nelea (f.d. 9, vol.I); recipisa semnată de Solonari

Nelea și membri familiei ei (Solonari Anatoli, Solonari Petru, Solonari Natalia,

Solonari Constantin), prin care ultima se obligă să restituie pînă la data de

30.09.2011 suma de 370 000 lei, inclusiv și dobînda aferentă (f.d.22, Vol.I);

copia hotărîrii nr. 34/1 din 17.08.2012 cu privire la rezultate controlului

tematic privind respectarea legislației în domeniul asociaților de economii și

împrumut de către AEÎ ”Hîrtopul Mare” (f.d.24-25, Vol.I); copia ordinului nr.29

din 01.03.2012 cu privire la efectuarea controlului tematic privind respectarea

legislației în domeniul asociaților de economii și împrumut de către AEÎ

”Hîrtopul Mare” (f.d.28-29, Vol.I); actul de control din 24.02.2011, cu privire la

efectuarea controlului privind respectarea legislației în domeniul asociaților de

economii și împrumut de către AEÎ ”Hîrtopul Mare” (f.d.30-36, Vol.I); copia

11

explicației Solonari Nelea din 13.03.2012, din care rezultă că dînsa a luat și

beneficiat de subvențiile în sumă de 26 800 lei (f.d.55, Vol.I); copia explicației

Solonari Nelea din 12.03.2012 din care rezultă că ultima recunoaște că a

înregistrat eliberarea dispozițiilor de plată, însă banii nu au fost eliberați

membrilor dar au fost însușiți de ea (f.d.56, Vol.I); copiile dispozițiilor de plată

din 12.03.2012 pe suma de 213 889, 29 lei (f.d.57, 214, Vol.I); copia actului de

control din 25.02.2011 privind efectuarea controlului privind respectarea

legislației în domeniul asociaților de economii și împrumut de către AEÎ

”Hîrtopul Mare” (f.d.156 verso, Vol.II); statutul asociației de economii și

împrumut a cetățenilor din ”Hîrtopul Mare” (f.d.186-192, Vol.II); copia proces-

verbal al adunării din 30.04.1999 din care rezultă că Solonari Nelea a fost

aleasă în consiliul asociației, avînd funcția de contabil (f.d.194-196, Vol.II);

statutul asociației de economii și împrumut ”Hîrtopul Mare” în redacție nouă

(f.d.201-227, Vol.II); proces-verbal de ridicare din 06.02.2015 (f.d.247, Vol.II;);

proces-verbal de examinare a documentelor din 09.02.2015 (f.d.97-98, Vol. III);

raportul de expertiză judiciară nr. 1097 din 12 octombrie 2016 (f.d.2-13, Vol.

IV); acțiunea civilă înaintată de către reprezentantul legal AEÎ ”Hîrtopul Mare”,

Cazacu Eugenia privind încasarea de la Solonari Nelea a prejudiciului material

în sumă finală de 305 529 lei (f.d.17-18, vol.IV); declarațiile pării vătămate

Cazacu Eugenia date în cadrul urmăririi penale, potrivit cărora (f.d.244, Vol. II);

declarațiile martorului Cociorva Aurelia date în cadrul urmăririi penale (f.d.27,

89, Vol.II, f.d.95, Vol.III); declarațiile martorului Roșca Dumitru care în cadrul

urmăririi penale (f.d.32, 82-83, 145, Vol.II); declarațiile martorului Bobeica

Anatol care în cadrul urmăririi penale (f.d.175, Vol.II); declarațiile martorului

Știrbu Viorica care în cadrul urmăririi penale (f.d.240, Vol.II); declarațiile

martorului Serbinov Vitalie care în cadrul urmăririi penale (f.d.177, Vol.II);

declarațiile martorului Malai Ion(f.d.173-174, Vol.II); declarațiile martorului

Bobeica Anatol (f.d.32); declarațiile martorului Malai Ion (f.d.33); declarațiile

martorului Roșca Dumitru (f.d.35); declarațiile martorului Castraveț Tamara

(f.d.43); declarațiile martorului Vitalie S. (f.d.44); Declarațiile martorului Lesnic

Diana (f.d.47).

În susținerea învinuirii, la solicitarea procurorului, pe episodul delapidării

de la ”Plai Basarabean” suplimentar au fost invocate și verificate următoarele

probe: cererea depusă de directorul Plai Basarabean (f.d.251); proces-verbal a

Consiliului de administrare (f.d.4-5, Vol.II); proces-verbal a Adunării Generale

(f.d.6, Vol.II); proces-verbal al Adunării (f.d.7-9, Vol.II) recipisa lui Solonari Nelea

(f.d.10, Vol.II); recipisa lui Solonari Nelea (f.d.11, Vol.II); extrasul procesului-

verbal din 07.12.2010 (f.d.12, Vol.II); proces-verbal al Adunării generale, (f.d.14,

Vol.II); proces-verbal din 01.08.2010 (f.d.15, Vol.II); proces-verbal de audiere a

bănuitei (f.d.53, Vol.II); recipisa lui Solonari (f.d.86-88, Vol.II); extrasul din

procesul-verbal al adunării generale (f.d.90, Vol.II).

Inculpata Solonari Nelea în ședința de judecată a instanței de apel a

susținut declarațiile date în cadrul instanței de fond. Suplimentar inculpata a

menționat că a recunoscut ceea ce a făcut, menționând că banii au fost luați

prin credit, au fost făcute două dispoziții pe același cont cu destinații diferite. A

explicat că este datoare întreprinderii, fapt demonstrat și prin controlul efectuat,

însă consideră că asociația nu a fost falimentată din cauza sa.

Instanța de apel, raportând circumstanțele speței la prevederile legii

penale constată că prin întregul sistem de probe cercetat mai sus și apreciat

prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală și care succesiv

coroborează între ele, se demonstrează vina inculpatei în comiterea infracțiunii

imputate.

12

Prin urmare, instanța de apel a apreciat ca fiind eronată concluzia primei

instanțe, precum că inculpata a comis delapidarea averii străine, adică însușirea

ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile, încadrându-i acțiunile în

prevederilor art. 191 alin. (2) lit. c) Cod penal, or, cumulul de probe cercetate

mai sus, și anume declarațiile martorilor indicați în coroborare cu documentele

și procesele verbale ale acțiunilor procesuale, răstoarnă prezumția de nevinovăție

a inculpatei Solonari Nelea asupra comiterii delapidării averii străine cu

cauzarea de daune în proporții deosebit de mari.

În acest context instanța de apel a apreciat ca fiind convingătoare probele

administrate de către organul de urmărire penală, cercetate și analizate în

cadrul instanței de apel, or, toate indică cu certitudine că inculpatei Solonari

Nelea i s-a încredințat în administrare, în perioada anilor 2008 -2009 și în

perioada 01 februarie 2011 - 19 martie 2012, în calitate de contabil-șef al AO

„Plai Basarabean” și în calitate de contabil-șef al AEÎ „Hîrtopul Mare”, mijloacele

bănești ale acestor entități economice, iar aceasta, prin întocmirea unor

contracte fictive, dar și prin falsificarea în unele din ele, a însușit mijloacele

bănești de la AEÎ „Hîrtopul Mare” în sumă de 305 529 lei și de la AO „Plai

Basarabean” bani în sumă de 34 000 lei.

În acest sens, instanța de apel a reținut din declarațiile martorilor Bobeico

Anatol, Știrbu Viorica, Solonari Anatolie, Castraveț Tamara și Malai Ion, că

inculpata a luat credite în diferite sume bănești de la AO „Plai Basarabean” și

AEÎ „Hîrtopul Mare”, semnând contractele din numele acestora, însă ultimii în

realitate nu au primit careva sume bănești, cu atât mai mult, unii dintre aceștia

au comunicat că nici nu știau despre încheierea unor astfel de contracte,

circumstanțe care sunt confirmate și prin copiile cererilor de împrumut, a

contractelor de împrumut și a înscrisurilor în Registrul de casă, ridicate de la

lichidatorul AEÎ, Cazacu Angela și examinate de organul de urmărire penală

conform procesului verbal de ridicare din 06.02.2015 (f.d.247, Vol.II;) și

procesului verbal de examinare a documentelor din 09.02.2015 (f.d.97-98, Vol.

III).

De asemenea, confirmarea faptului de însușire de către Solonari Nelea a

mijloacelor bănești încredințate spre administrare în numele AO „Plai

Basarabean” și AEÎ „Hîrtopul Mare”, se dovedește și prin recipisele și explicațiile

semnate de către Solonari Nelea (f.d.22, f.d.55-56, vol.I), prin care recunoaște că

a însușit sumele de bani constatate ca deficit în casieria asociației conform

actului de inventariere a numeralului în sumă de 213 889,29 lei, inclusiv

Solonari Nelea a confirmat acțiunile sale și în declarațiile date în cadrul instanței

de fond (f.d.28-32, vol. IV), declarații pe care le-a susținut parțial în instanța de

apel, menținându-și poziția de nerecunoaștere a vinei.

Prin urmare, se constată existența faptei prejudiciabile manifestată de

inculpată prin acțiunea de însușire a mijloacelor bănești încredințate spre

administrare în numele AO „Plai Basarabean” și AEÎ „Hîrtopul Mare”, acțiuni, pe

care inițial le-a recunoscut, mai apoi negând că ar fi vinovată, iar ulterior, pe

parcursul cercetării judecătorești, în declarațiile oferite în instanța de fond și

susținute în instanța de apel, indirect iarăși le recunoaște, inclusiv se confirmă

urmările prejudiciabile, și anume prin actului de control cu privire la efectuare

controlului privind respectarea legislației în domeniul asociațiilor de economii și

împrumut de către AEÎ „Hîrtopul Mare”, potrivit căruia din datele de evidență

contabilă și valorilor restabilite de către grupul de control s-au constatat

mijloace financiare ale asociației, deținute de către administratorii AEÎ „Hîrtopul

13

Mare”, și persoanele afiliate acestora după cum urmează: Solonari Nelea:

împrumut acordat în sumă de -50000 lei; diferențe de sold între contractele de

împrumut prezentate în instanța judecătorească și cele înregistrate în

contabilitatea asociației în sumă de -27055 lei; mijloace bănești sustrase din

contul de decontare și din casieria asociației în sumă de -121 508,38 lei;

deficitul constatat în casieria asociației conform actului de inventariere a

numerarului a constituit suma de -213 889,29 lei (f.d.10-21, vol.I).

Totodată, aceleași urmări prejudiciabile sunt dovedite și prin concluzia

raportului de expertiză contabilă nr. 1097 din 12 octombrie 2016, prin care se

confirmă că prin neîntocmirea documentelor primare și nereflectarea

tranzacțiilor financiare în registrele contabile, totodată, prin întocmirea

documentelor contabile cu includerea unor date neveridice, contabilul AEÎ

„Hîrtopul Mare” Solonari Nelea în perioada activității, a încasat mijloace bănești

din casieria întreprinderii în sumă de 66 440 lei și 27200 lei, fără întocmirea

documentelor respective de confirmare a apariției (formării) la moment a

obligațiunilor financiare (datoriei) acesteia față de întreprindere.

Totodată, Solonari Nelea activând în calitate de contabil al AEÎ „Hîrtopul

Mare” și fiind persoană cu răspundere materială, nu a asigurat păstrarea

mijloacelor financiare în sumă totală de - 213 889,29 lei care, la data de 12

martie 2012 în rezultatul inventarierii mijloacelor băneștii aflate în casieria

întreprinderii au fost stabiliți neajuns (f.d.2-13, Vol. IV).

În acest context, Colegiul penal constată că obiectul material al

infracțiunii de delapidare a banilor AO „Plai Basarabean” și AEÎ „Hîrtopul Mare”,

încredințați în gestiunea inculpatei Solonari Nelea, este întregit integral și

dovedit prin pertinența, utilitatea și concludenții probelor suficiente, analizate

prin concluziile de mai sus.

De asemenea, instanța de apel a reținut în acțiunile inculpatei și existența

laturii subiective, manifestată prin vinovăție sub formă directă, or, atât din

declarațiile inculpatei Solonari Nelea, care a recunoscut că a însușit în scopuri

personale mijloacele bănești transmise în gestiunea sa, ”(….) deoarece a fost

implicată într-un accident rutier, fiind nevoită să repare trei automobile, inclusiv

al ei, și l-a ajutat pe fiul ei care la fel a avut un accident rutier (…)”, cât și din

declarațiile martorului Solonari Anatoli, care este soțul inculpatei și care a

confirmat că ”banii au fost luați pentru cheltuielile gospodăriei (…)”, s-a constatat

ferm scopul de cupiditate, care reprezintă scopul special în cazul infracțiunii din

speță și stabilirea căruia este obligatorie la încadrarea juridică.

Luând în considerare stabilirea datelor de identitate a inculpatei Solonari

Nelea, constată în speță, în persoana acesteia și calitatea de subiect, or din

materialele cauzei s-a stabilit că Solonari Nelea activa în calitate de contabil la

AEÎ „Hîrtopul Mare”, iar mijloacelor bănești i-au fost încredințate spre

administrare, aceste afirmații nefiind negate pe parcursul examinării cauzei de

către inculpată.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță eronat a

stabilit, că în perioada de săvârșire a infracțiunii, suma prejudiciului cauzat de

către inculpata Solonari Nelea constituia daune considerabile, fapt din care

greșit a calificat acțiunile inculpatei Solonari Nelea Fiodor în baza art. 191

alin.(2) lit.c) Cod penal.

În această ordine de idei, se conturează, că mijloacele bănești delapidate

de către inculpata Solonari Nelea de la AEÎ „Hîrtopul Mare”, constituie suma de

305 529 lei, ceea ce reprezintă daune în proporții deosebit de mari, or, reieșind

din prevederile art.126 alin.(1) Cod penal (în vigoare la momentul săvârșirii

infracțiunii), se consideră proporții deosebit de mari, proporții mari valoarea

14

bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate,

transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea

pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care, la

momentul săvârșirii infracțiunii, depășește 5000 și, respectiv 2500 unități

convenționale de amendă.

Astfel, sub aspectul stabilirii prejudiciului cauzat, instanța de apel a notat

că suma de 305 529 lei ceea ce constituie prejudiciul cauzat prin acțiunile

infracționale ale inculpatei, depășește 5000 unități convenționale de amendă la

momentul săvârșirii infracțiunii.

Conform art. 16 alin. (5) Cod Penal, infracțiunea săvârșită de către

Solonari Nelea Fiodor, în funcție de caracterul și gradul prejudiciabil, se

atribuie la categoria infracțiunilor deosebit de grave.

Careva circumstanțe agravante sau atenuante nu au fost stabilite.

Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel ținând cont de

prevederile art.7, 61, 75-78 Cod penal, a conchis că inculpata Solonari Nelea

urmează a fi condamnată în temeiul art. 191 alin.(5) Cod penal, cu aplicarea

pedepsei cu închisoare, pe un termen de 8 (opt) ani, cu executare în penitenciar

pentru femei de tip închis.

Cu referire la acțiunea civilă a părții vătămate AEÎ ”Hîrtopul Mare” privind

restituirea sume de 305 529,29 lei, instanța de apel reiterând prevederile art.

art. 219, 225 Cod de procedură penală, a considerat că aceasta urmează a fi

admisă, sumă ce reiese din conținutul materialelor cauzei (f.d.17-18, vol.IV),

potrivit cererii fiind invocat că prin acțiunile ilegale ale inculpatei, AEÎ ”Hîrtopul

Mare” i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 379 577 lei, sumă care

ulterior s-a solicitat a fi înlocuită cu o alta și anume cu 307 489,29 lei din care

inculpata a restituit 2000 lei.

Totodată, potrivit Raportului de expertiză judiciară nr.1097 din

12.10.2016, s-a constatat deficit în casieria AEÎ ”Hîrtopul Mare” în sumă de 307

529,29 lei și luând în considerare achitarea de către inculpată a sumei de 2000

lei, se concluzionează că de la inculpata Solonari Nelea urmează a fi încasată în

beneficiul lui AEÎ ”Hîrtopul Mare” suma prejudiciului material cauzat în mărime

de 305 529,29 (trei sute cinci mii cinci sute douăzeci și nouă, 29 ) lei.

Referitor la solicitarea procurorului privind încasarea din contul

inculpatei Solonari Nelea a cheltuielilor judiciare în sumă de 22 000 lei pentru

efectuarea raportului de expertiză judiciară nr.1097 din 12.10.2016, instanța de

apel reiterând prevederile art. art. 227, 228, 142 alin. (2) Cod de procedură

penală, art. 75 alin. (3) al Legii cu privire la expertiza judiciară și statutul

expertului judiciar nr. 68 din 14 aprilie 2016, în vigoare din 10 decembrie 2016, a

considerat-o neîntemeiată și a conchis de a o respinge ca fiind nefondată.

Cheltuielile invocate în speță sunt puse pe seama statului prin

intermediul organelor de resort care pornesc urmărirea penală și se compun din

cheltuieli evidente și necesare în vederea constatării faptei infracționale, însă nu

constituie cheltuieli suplimentare suportate de către organul de urmărire penală

sau de către instanță, în legătură cu efectuarea urmăririi penale sau judecarea

cauzei.

cu avocatul Avornic Gheorghe au declarat în comun recursul ordinar, prin care,

invocând aplicabilitatea temeiurilor prevăzute la art. 427 alin. (1), pct. 6), 8) 12)

Cod de procedură penală, au solicitat casarea totală a deciziei cu remiterea

cauzei la rejudecare.

14.1. În motivarea recursului, recurenții au menționat că:

- instanța de apel nu a apreciat fiecare probă separat și nu s-a expus în

15

mod convingător de ce respinge probele cercetate de către prima instanță;

- în acțiunile inculpatei Solonari Nelea lipsește semnul calificativ „cu

folosirea situației de serviciu”, deoarece ea nu a urmărit scopul de însușire a

sumelor de bani și corespunzător nu s-a folosit de situația de serviciu;

- acuzatorul nu a demonstrat legătura de cauzalitate dintre fapta

inculpatei și acțiunile acesteia, care constituie valoarea sumei delapidate;

- instanța nu a examinat cauza potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, nu a audiat martorii ce au fost audiați în instanța de fond. În acest

mod a încălcat prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, deoarece

și-a bazat soluția pe declarațiile martorilor A.Lisnic, A.Bobeico, V.Știrbu,

A.Solonari, V.Serbinov, I.Malai, I.Roșca, T.Castraveț ce au fost făcute în instanța

de fond și nu au fost confirmate în instanța de apel;

- instanța de apel la pronunțarea deciziei în baza art.191 alin.(5) Cod

penal, greșit a interpretat Raportul de expertiză judiciară nr.1097 din

12.10.2016, nu a dat nici o importanță faptului că suma de 213 889,29 lei și

suma de 66440 lei sunt o datorie confirmată prin Raportul de expertiză judiciară

nr.1097 și aceasta concluzie este coroborată cu prevederile legale stipulate în

art.126 Cod penal.

procedură penală, procurorul a depus referință asupra recursului declarat,

pledând pentru inadmisibilitatea acestuia ca vădit neîntemeiat, deoarece

hotărârea atacată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul urmează a fi admis

conform prevederilor art.435 alin.(1), pct.2), lit. c) Cod de procedură penală,

potrivit cărora - „judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită,

să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs”.

Potrivit prevederilor art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit verifică legalitatea

hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Astfel, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care

au dus la adoptarea unei hotărâri neîntemeiate, totodată, verificându-se dacă s-

a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste

fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Apelul reprezintă o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât

odată exercitat, produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un

control atât în fapt, cât și în drept numai la persoana care l-a declarat, la

calitatea acesteia în proces și la persoana împotriva căreia este îndreptat de

către jurisdicția de al doilea grad asupra hotărârii primei instanțe.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se

pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt:

dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost

comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost

apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu

art.101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

16

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la

toate motivele invocate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile nominalizate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi

desființată, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

Din conținutul recursului se constată invocarea temeiurilor de casare

prevăzute de art. 427 alin. (1), pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, în

sensul că: 6) hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar,

sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) nu

au fost întrunite elementele infracțiunii; 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită.

Din analiza materialelor cauzei, Colegiul penal lărgit ținând cont de

prevederile art.424 alin. (2) Cod de procedură penală, potrivit cărora - „instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art.427,

fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților”, constată prezența la caz a temeiului de casare prevăzut de

art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspectul că instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, din următoarele

considerente.

În speță se constată faptul că, prin rechizitoriu Solonari Nelea a fost

învinuită în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal.

Prin sentință Solonari Nelea a fost recunoscută vinovată în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.191 alin.(2), lit. c) Cod penal, iar în baza art.2

alin.(3) din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova nr.210, a fost absolvită de

pedeapsa principală.

La rândul său, instanța de apel a admis apelul declarat procurorului,

casat total sentința cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care: Solonari Nelea a

fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191

alin. (5) Cod penal – 8 ani închisoare.

La acest capitol, Colegiul penal lărgit notează că în conformitate cu

prevederile art.414 Cod de procedură penală „instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârilor atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel, sau cercetează suplimentar probele administrate în instanța de

fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar și poate

administra, la cererea părților, orice probe noi pe care le consideră necesare, fiind

obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Tot în acest context, Colegiul penal lărgit evidențiază că la etapa judecării

cauzei în instanța de apel, instanță investită inclusiv cu atribuții de a judeca

fondul cauzei, adică de cercetare nemijlocită a probelor, este necesar de a

evidenția și necesitatea respectării prevederilor art. 415 alin. (21) Cod de

procedură penală, potrivit cărora: „judecând apelul declarat împotriva sentinței

de achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de

condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum și a martorilor acuzării

solicitați de părți. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care

declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să

întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului”.

17

Astfel, din analiza materialelor cauzei se constată faptul că, instanța de

apel și-a format concluzia de vinovăție a inculpatei, reținând calificarea din

rechizitoriu, bazându-și decizia de condamnare exclusiv pe probele cercetate doar

de către prima instanță, printre care sunt și declarațiile din ședința instanței de

fond a: reprezentantului părții vătămate, AEÎ „Hîrtopul Mare”, Eugenia Cazacu

(f.d.33, Vol. IV ); martorului Cociorva Aurelia (f.d.34-35, Vol. IV); martorului

Roșca Dumitru (f.d.36-37, Vol.IV); martorului Bobeico Anatol (f.d.38,Vol.IV);

martorului Malai Ion (f.d.42, Vol. IV); martorului Știrbu Viorica (f.d.39, Vol.IV);

martorului Solonari Anatolie (f.d.40;Vol.IV); martorului Serbinov Vitalie (f.d.41,

Vol. IV); martorului Lisnic Diana (f.d.43-44, Vol. IV); Castraveț Tamara (f.d.45,

Vol.IV).

Mai mult ca atât, instanța de apel a considerat necesar de a pune la baza

deciziei și declarațiile pării vătămate Cazacu Eugenia depuse în cadrul urmăririi

penale (f.d.244, Vol. II); declarațiile martorului Cociorva Aurelia date în cadrul

urmăririi penale (f.d.27, 89, Vol. II, f.d.95, Vol. III); declarațiile martorului Roșca

Dumitru care în cadrul urmăririi penale (f.d.32, 82-83, 145, Vol. II); declarațiile

martorului Bobeica Anatol care în cadrul urmăririi penale (f.d.175, Vol. II);

declarațiile martorului Știrbu Viorica care în cadrul urmăririi penale (f.d.240,

Vol.II); declarațiile martorului Serbinov Vitalie care în cadrul urmăririi penale

(f.d.177, Vol. II).

În asemenea circumstanțe se constată că, instanța de apel a încălcat

prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, care stipulează expres

despre necesitatea audierii din nou a martorilor, declarațiile cărora

constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod

substanțial condamnarea inculpatului.

Deși, la prima vedere dispozițiile art. 415 alin. (21) Cod de procedură

penală reglementează activitatea instanței de apel după o sentință de achitare,

Colegiul penal lărgit evidențiază în acest aspect practica judiciară a CtEDO, care

în cauza Dubalari v. Republica Moldova, hotărârea din 14.12.2021, a constatat

încălcarea art. 6 § 1 din Convenție, unde a avut loc condamnarea reclamantului

fără reaudierea martorilor, după ce procesul în privința acestuia fusese încetat de

către prima instanță.

În cauza menționată, Curtea a notat că: „având în vedere circumstanțele

cauzei și materialele dosarului, Curtea nu a fost convinsă că chestiunile care

trebuiau stabilite de către Curtea de Apel, atunci când l-a condamnat pe

reclamant, și prin aceasta, a anulat sentința primei instanțe prin care cauza

penală fusese încetată, puteau fi examinate în conformitate cu exigențele

procesului echitabil fără o apreciere directă a declarațiilor date de martori și fără

acordarea posibilității reclamantului de a se apăra în persoană.

Prin urmare, Curtea a constatat că a fost încălcat articolul 6 § 1

din Convenție.

Principiile generale privind caracterul echitabil al procedurilor penale în

apel, după achitarea reclamantului de către prima instanță, au fost rezumate în

cauza Dan v. Moldova (nr. 8999/07, § 30, 5 iulie 2011); Covalenco v. Republica

Moldova (nr. 72164/14, §§ 19-24, 16 iunie 2020) și Dan v. Republica Moldova (nr.

2) (nr. 57575/14, §§ 47-56, 10 noiembrie 2020)”.

Astfel, din constatările Înaltei Curți, se conchide că nu doar în cauzele cu

sentințe de achitare, dar și în cauzele cu sentințe de încetarea procesului,

instanța de apel urmează să audieze din nou martorii doar în cazul în care

declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să

întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului cu

acordarea posibilității inculpatului de a se apăra în persoană.

18

În asemenea circumstanțe se constată că, menținerea deciziei instanței de

apel, poate afecta dreptul inculpatei Solonari Nelea la un proces echitabil

prevăzut de art. 6 § 1 din Convenție, întrucât prima instanță a calificat acțiunile

inculpatei în prevederile art.191 alin.(2), lit. c) Cod penal, iar instanța de apel

la rândul său a condamnat-o în baza art. 191 alin. (5) Cod penal, agravându-i

situația fără a cerceta nemijlocit probele pe care și-a întemeiat soluția de

condamnare și anume declarațiile reprezentantului părții vătămate și martorilor

care constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod

substanțial condamnarea inculpatei Solonari Nelea, cu acordarea posibilității de

a se apăra în persoană.

În opinia Colegiului penal lărgit, situația descrisă nu poate fi corectată în

recurs, fiind constatată o încălcare amisă de către instanța de apel a

prevederilor art. art. 394 și 395 Cod de procedură penală, or, conform art. 419

Cod de procedură penală - rejudecarea cauzei de către instanța de apel se

desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă

instanță, care se aplică în mod corespunzător, prin urmare constatându-se faptul

că instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, afectând soluția emisă, fapt

care constituie temei de casare prescris la art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de

procedură penală.

Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că decizia atacată prezintă

deficiențe sub aspectul procedural, instanța de apel efectuând cercetarea

probelor administrate în prima instanță fără a efectua o cercetare nemijlocită ce

i-ar permite aprecierea proprie a probei cu martorii administrate în cauza

penală, or, având dreptul să reformeze sentința atacată, instanța de apel sa

limitat doar la constatarea faptului că probele sunt pertinente și concludente, și

dovedesc vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin.

(5) Cod penal.

Mai mult ca atât, deși respectiva cauză penală a fost judecată după decizia

Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 19 mai 2020, unde

instanța de recurs a menționat că: „instanța de apel și-a întemeiat soluția de

condamnare a inculpatei în baza art.191 alin.(5) Cod penal pe declarațiile

martorilor Cociorva Aurelia, Roșca Dumitru, Bobeica Anatol, Malai Ion, Știrbu

Viorica, Solonari Anatolie, Serbinov Vitalie, Lisnic Diana și Castraveț Tamara care

au fost audiați în prima instanță, fără a fi audiați în ședința de judecată a

instanței de apel, conform prevederilor art.415 alin.(21) Cod de procedură penală”,

la rejudecarea cauzei ca și la examinările anterioare, instanța de apel a abordat

insuficient indicațiile instanței de recurs, deși prevederile art. 436 alin. (2) Cod

de procedură penală, stipulează clar că: „pentru instanța de rejudecare,

indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt

rămâne cea care a existat la soluționarea recursului”.

Prin urmare, reieșind din faptul neschimbării situației faptice la momentul

rejudecării cauzei, instanța de apel a neglijat indicațiile specificate de către

instanța de recurs, repetând practic erorile efectuate anterior de către instanța

de apel la judecarea prezentei cauze penale.

În acest context, Colegiul penal lărgit evidențiază că, la rejudecarea cauzei,

instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile art.436 Cod de procedură

penală ce reglementează procedura de rejudecare, să țină cont de indicațiile

expuse în deciziile Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 29

noiembrie 2017, 13 noiembrie 2018, 19 mai 2020, și în strictă conformitate

cu prevederile Legii penale și procesual penale să înlăture erorile ce au servit

temei de casare de deciziilor instanței de apel, să cerceteze amănunțit aspectele

19

învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze nemijlocit probele administrate cu

argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să

elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date,

să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, și în baza

constatărilor, cu respectarea cerințelor art. art. 414, 415 Cod de procedură

penală, ținând cont de motivele casării deciziei atacate precum și de practica

relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate

cu prevederile art.417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de către inculpata Solonari Nelea cu

avocatul Avornic Gheorghe.

Se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

30 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui Solonari Nelea xxxxx și se

dispune rejudecarea cauzei în alt complet de judecată, de către Curtea de Apel

Chișinău.

Solonari Nelea xxxxx urmează a fi eliberată din instituția penitenciară în

care se deține, dacă nu execută pedeapsa cu închisoare sau în privința acesteia

nu este aplicată măsura preventivă sub formă de arestare preventivă, în baza

altor hotărâri judecătorești.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 07 iulie 2022.

Președinte Filincova Svetlana

Judecători Plămădeală Ghenadie

Mardari Dumitru

Miron Aliona

Pitic Mariana

20