1ra-1455/2017 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 13 aprilie 2017, au fost recunoscuți vinovați și condamnați: Octavean Cravțov în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare, iar potrivit art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 2 ani; Dmitri Cravțov și Dumitru Bulgari în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare fiecare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Pentru a se pronunța prima instanță a constatat în fapt că, Octavean Cravțov, Dmitri Cravțov, Dumitru Bulgari și alte persoane identificate și neidentificate de organul de urmărire penală, în privința cărora cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată, la 16 august 2015, aproximativ la ora 01:30 s-au deplasat la casa Liubei Gușovschii, amplasată în Xxxxx, Xxxxx, unde în stradă, care este un loc public, fără nici un motiv, din intenții huliganice, demonstrând o obrăznicie deosebită și o lipsă totală de respect față de societate, 1 încâlcind liniștea publică, s-au exprimat în public cu cuvinte necenzurate și au participat la maltratarea lui Alexandru Gurău și Viorel Mastac.

Procurorul a contestat cu apel sentința, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea condamnării lui Dmitri Cravțov și Dumitru Bulgari, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Dmitri Cravțov și Dumitru Bulgari să fie condamnați în baza art. 287 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, cu menținerea pedepselor stabilite de prima instanță, care să fie executate separat de pedepsele stabilite lor prin sentințele din 26 decembrie 2013 și 11 decembrie 2013, pe care la data pronunțării sentinței deja le executase. În motivarea apelului a invocat că, la etapa urmăririi penale, atât în ordonanțele de punere sub învinuire, cât și în rechizitoriu, acțiunile inculpatului Octavean Cravțov au fost încadrate juridic în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar acțiunile inculpaților Dmitri Cravțov și Dumitru Bulgari au fost încadrate juridic în baza art. 287 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, deoarece ultimii anterior au fost condamnați în baza art. 287 Cod penal, prin sentințele din 26 decembrie 2013 și 11 decembrie 2013. În textul sentinței, instanța a menționat că, anterior inculpații Dmitri Cravțov și Dumitru Bulgari au fost condamnați în baza art. 287 Cod penal, însă dispune condamnarea acestora doar în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. 3.1. Avocatul Vasile Gurin în numele inculpaților Octavean Cravțov și Dmitri Cravțov, a contestat cu apel sentința solicitând casarea acesteia în privința lui Octavean Cravțov și Dmitri Cravțov, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunilor. În motivarea apelului a invocat că, inculpații Octavean Cravțov și Dmitri Cravțov nu au săvârșit infracțiunea imputată și că vinovăția acestora nu a fost dovedită în cadrul cercetării judecătorești, astfel declarațiile inculpaților, părților vătămate, precum și alte probe puse la baza condamnării, nu au fost cercetate și apreciate corect. Prima instanță doar a redat pe scurt declarațiile părților vătămate, declarațiile inculpaților, martorilor, fără a aprecia fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, nu a examinat probele în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, așa cum cere expres art. 101 Cod procedură penală, nu a motivat de ce a respins unele probe și a admis altele, care sunt absolut contradictorii cu celelalte, mai mult a admis o eroare indicând în sentință că martorii Andrei Gușovschii și Grigorii Gușovschii au dat declarații asemănătoare cu cele ale martorului Liubovi Gușovschii, când de fapt aceștia au infirmat declarațiile martorului respectiv. Totodată, declarațiile martorului Liubovi Gușovschii sunt formale, expuse doar în câteva cuvinte, care nu coroborează cu declarațiile părții vătămate Viorel Mastac, martorilor Liudmila Mastac, Andrei Gușovschii, Grigorii Gușovschii, Andriana Frunză (Proca), Anastasia Mastac și cu celelalte probe din dosar. Se asemenea, prima instanță urma să aprecieze critic declarațiile martorilor Ludmila Mastac, Andriana Frunză (Proca), Andrei Gușovschii privind aplicarea loviturilor de către inculpatul Dmitri Cravțov, acestea nefiind confirmate prin alte probe, fiind astfel încălcate prevederile art. 8 Cod de procedură penală și art. 6 alin. (2) CțEDO. 2 3.2. Inculpatul Dumitru Bulgari, a contestat cu apel sentința solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, susținându-și nevinovăția în săvârșirea infracțiunii incriminate. 3.3. Inculpatul Dmitri Cravțov, a contestat cu apel sentința solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, susținându-și nevinovăția în săvârșirea infracțiunii incriminate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2017, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea sentinței. Pentru a se pronunța, instanța de apel a indicat că, starea de fapt și de drept constatată de prima instanță concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate, relevate în cuprinsul sentinței, care cuprinde elementele definitorii condamnării, prevăzute de art. 394 alin. (1), (2) Cod de procedură penală. Instanța de apel a fost solidară cu concluziile primei instanțe care a indicat că părțile vătămate arată direct la inculpați, precum că au aplicat lovituri asupra acestora. Declarațiile părților vătămate sunt pe deplin confirmate de raportul de expertiză medico-legală, care atestă prezența leziunilor corporale, cât și declarațiile martorilor, care au confirmat participarea tuturor inculpaților la incident și cu toate că inculpații au negat faptul aplicării loviturilor asupra părților vătămate, instanța corect a calificat acțiunile acestora conform art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, deoarece vina lor a fost pe deplin dovedită prin probele administrate, iar componența infracțiunii de huliganism include în sine nu numai aplicarea violenței, dar și încălcarea grosolană a ordinii publice, ceea ce evident a avut loc. În special instanța a luat în considerație declarațiile martorilor oculari: Andriana Frunză (Proca), Anastasia Mastac, Liudmila Mastac, Sergiu Manoli, Vladislav Coiman, Liubovi Gușovschii, Grigorii Gușovschii și Andrei Gușovschii, care fiind audiați în cadrul ședinței de judecată, au confirmat pe deplin declarațiile părților vătămate și au arătat direct la inculpații Octavean Cravțov, Dmitri Cravțov și Dumitru Bulgari, ca fiind persoanele care prin acțiuni directe au încălcat ordinea publică și au aplicat violența față de Alexandru Gurău și Viorel Mastac. Respingând apelurile, instanța a indicat că, susținerile că inculpații nu sunt vinovați de săvârșirea infracțiunii imputate nu au bază probatorie veridică, deoarece probele prezentate în sprijinul învinuirii, administrate și apreciate de prima instanță, relevate în cuprinsul sentinței, verificate în ședința instanței de apel, dovedesc cu certitudine vinovăția imputată inculpaților. În opinia instanței de apel, este corectă concluzia primei instanțe privind determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpați și semnele componenței de infracțiune prevăzută la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni care, prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, acțiuni săvârșite de mai multe persoane. La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a indicat că, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75, 90 Cod penal, în sentință fiind cuprinse datele privind persoana inculpaților, gravitatea infracțiunii săvârșite, care potrivit art. 16 alin. (3) Cod penal, se clasifică ca mai puțin gravă și 3 circumstanțele atenuante sau agravante. La fel, instanța de apel a remarcat că, anterior inculpatul Dmitri Cravțov prin sentințele Judecătoriei Anenii Noi din 26 decembrie 2013 și din 06 aprilie 2012 a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. a) Cod penal și respectiv art. 287 alin. (1) Cod penal, iar inculpatul Dumitru Bulgari anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 11 decembrie 2013 în baza art. art. 152 alin. (2), 287 alin. (3) lit. a) Cod penal, prima instanță la stabilirea pedepsei corect a concluzionat că atingerea scopului pedepsei aplicate inculpaților Dmitri Cravțov și Dumitru Bulgari va fi asigurat prin aplicarea pedepselor privative de libertate. Pe această linie de considerente, instanța de apel a indicat că, nu există temei privind aplicarea prevederilor art. art. 79, 90 Cod penal, inculpaților Dmitri Cravțov și Dumitru Bulgari, însă la stabilirea pedepsei inculpatului Octavean Cravțov prima instanță, corect a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, ținând cont de circumstanțele exclusiv atenuante ale cauzei și persoana inculpatului. Instanța de apel a respins ca nefondate solicitările inculpaților privind încetarea procesului în legătură cu intervenirea actului de amnistie, deoarece inculpații pe parcursul procesului penal au avut mai multe poziții de apărare, iar fiind audiați în ședința de judecată în instanța de apel, aceștia nu au recunoscut în totalitate fapta imputată, existând divergențe între acțiunile pe care le recunosc, ca fiind săvârșite de ei și fapta constatată prin sentință. La fel, inculpații nu au contribuit activ la descoperirea infracțiunii, astfel încât la urmărirea penală și în primă instanță au respins în totul învinuirea înaintată prin rechizitoriu, iar în ședința de judecată în apel inculpații Dmitri Cravțov și Dumitru Bulgari au recunoscut doar unele acțiuni criminale din infracțiunea imputată, adică nu au recunoscut integral vinovăția. Totodată, Dmitri Cravțov și Dumitru Bulgari nu se află la prima abatere ce cade sub incidența legii penale, astfel încât au săvârșit infracțiunea imputată în perioada de probațiune, deci în speță nu sunt întrunite condițiile căinței active în cadrul procesului penal, în sensul art. 57 Cod penal, condiție obligatorie pentru a fi aplicat art. 1 alin. (1), (2) din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Cu referire la motivele invocate în apelul procurorului ce vizează recalificarea faptelor inculpaților Dmitri Cravțov și Dumitru Bulgari din art. 287 alin. (2) lit. b) în art. 287 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, instanța le-a respins ca nefondate, deoarece conform art. 111 alin. (1) lit. d) Cod penal, antecedentele penale ale inculpaților Dmitri Cravțov și Dumitru Bulgari sunt stinse, or prin sentințele Judecătoriei Anenii Noi din 26 decembrie 2013 și respectiv 11 decembrie 2013 acestora le-a fost suspendată condiționat executarea pedepselor pe o perioadă de probațiune.

Avocatul Vasile Gurin în numele inculpaților Octavean Cravțov și Dmitri Cravțov și inculpații, în temeiul prevăzut la pct. 11) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, au contestat cu recurs decizia, solicitând casarea acesteia cu încetarea procesului penal și eliberarea de sub arest a inculpatului Dmitri Cravțov. În motivarea recursului au invocat că, în ședința de judecată a instanței de apel avocații Vasile Gurin și Vladimir Cevdari, cât și toți trei inculpați au susținut 4 parțial propriile apeluri și au înaintat cereri-acorduri prin care recunosc integral vinovăția stabilită prin sentința primei instanțe, se căiesc sincer, își cer scuze și roagă instanța de apel să aplice art. 2 al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova și în baza art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală să dispună încetarea procesului penal cu liberarea de răspundere penală și eliberarea celor doi inculpați de sub arest. Susțin recurenții că, alte impedimente indicate în art. 10 al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, pentru aplicarea amnistiei în cauza dată nu sunt, acțiune civilă nu a fost înaintată, părțile vătămate nu au pretenții materiale sau morale față de inculpați, anterior în privința lor nu a fost aplicată legea cu privire la amnistie și nu au fost grațiați. În opinia recurenților, instanța de apel a interpretat eronat alin. (2) art. 1 al acestei legi, referitor la căința activă a persoanei, făcând trimitere la art. 57 alin. (1) Cod penal, deoarece în Recomandarea nr. 97 a Curții Supreme de Justiție din 09 februarie 2017 despre aplicarea amnistiei, se arată că recunoașterea integrală a vinovăției se consideră contribuire activă la descoperirea infracțiunii, tot aici se arată că este suficient să fie întrunit cel puțin unul dintre criteriile enumerate în art. 57 Cod penal. În cazul dat procesul penal se afla la etapa judecării cauzei în instanța de apel și deci inculpații cădeau sub incidența art. 2 alin. (1) al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, deoarece conform învinuirii infracțiunea a fost săvârșită în anul 2015, adică până la adoptarea legii despre amnistie, pedeapsa maximă prevăzută de alin. (2) art. 287 Cod penal, nu depășește 7 ani. Instanța de apel greșit a concluzionat că inculpații nu se căiesc activ, deoarece nu au recunoscut integral fapta imputată, ci parțial, existând divergențe între acțiunile pe care le recunosc, ca fiind săvârșite de ei și fapta constatată prin sentință, deoarece de fapt inculpații în ședința instanței de apel au recunoscut anume ce acțiuni au săvârșit ei și acestea nu contravin vinovăției constatate în ședința primei instanțe și învinuirii înaintate precum că ,,au participat la maltratarea lui Alexandru Gurău și Viorel Mastac”, or în cazul dat învinuirea nu este concretă, fiind formală, lipsindu-i claritate prin ce se încalcă dreptul inculpaților la apărare, fiind loc de interpretare abuzivă, nefiind arătat concret cine, cui și câte lovituri cu pumnii sau picioarele a aplicat părților vătămate fiecare inculpat. 5.1. Avocatul Vladimir Cevdari în numele inculpatului Dumitru Bulgari, fără a invoca careva din temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia, solicitând casarea acesteia în privința lui Dumitru Bulgari și aplicarea Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova și încetarea procesului penal. În motivarea recursului, cu trimitere la prevederile art. 2 alin. (1) al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova și recomandării nr. 97 din 09 februarie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a invocat că, Dumitru Bulgari este 5 recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii imputate până la intrarea în vigoare a legii menționate, sancțiunea art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, prevede pedeapsa închisorii pe termen de până la 5 ani, vina în săvârșirea infracțiunii, în limitele învinuirii înaintate a recunoscut-o integral, conștientizează că a săvârșit o ilegalitate, se căiește sincer. În opina recurentului, în privința lui Bulgari Dumitru nu există careva restricții de aplicare a actului amnistiei.

Asupra recursurilor declarate a prezentat referință procurorul care s-a expus pentru inadmisibilitatea acestora ca fiind vădit neîntemeiate, menționând că în speță nu a fost constatată prezența unei erori de drept care ar servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece instanța de apel corect a respins apelurile declarate de partea apărării. Argumentele recurenților precum că instanța de apel nu a examinat cauza în drept sunt declarative și neîntemeiate, fiindcă inculpații nu se află la prima abatere de la lege, săvârșind infracțiunea de huliganism în perioada de probațiune, nefiind astfel întrunite condițiile privind aplicarea Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Judecând recursurile declarate în baza materialelor dosarului și în raport cu motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi admise, din următoarele considerente. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Din conținutul recursurilor ordinare declarate instanța de recurs atestă, că recurenții critică soluția instanței de apel prin care a fost respinsă solicitarea de aplicare în privința inculpaților a Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Analizând motivele invocate în recursurile ordinare, în raport cu soluția adoptată de instanța de apel, precum și actele cauzei, instanța de recurs conchide că în speță se constată erori de drept, care sunt cuprinse în temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. În acest context Colegiul penal lărgit ține să menționeze următoarele. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. În corespundere cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. 6 Într-un prim aspect, este relevant de a specifica că amnistia este actul de clemență al puterii legiuitoare, prin care aceasta, din considerente de ordin politic sau social, înlătură răspunderea penală și consecințele condamnării pentru infracțiunile săvârșite până la adoptarea sa. La 29 iulie 2016 a fost adoptată Legea nr. 210 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Potrivit art. 2 din Legea nr. 210, în cazul în care persoana, în privința căreia se judecă cauza penală, întrunește condițiile stabilite de art. 1 și nu cade sub incidența art. 10, este pasibilă de a i se aplica actul amnistiei, dacă infracțiunea a fost comisă până la 29 iulie 2016, pentru care Codul penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 sau Codul penal aprobat prin Legea R.S.S. Moldovenești din 24 martie 1961, prevede, în calitate de pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoarea, pe termen de 7 ani. La caz, Octavean Cravțov, Dmitri Cravțov și Dumitru Bulgari la 16 august 2015 au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar săvârșirea acestei infracțiuni se pedepsea cu amendă în mărime de la 400 la 1000 unități convenționale sau cu închisoare de până la 5 ani. Art. 2 alin. (1) din Legea nr. 210 are, prin excelență, efect retroactiv, aplicându-se infracțiunilor săvârșite până la adoptarea actului de amnistiere. Procedura de aplicare a amnistiei față de inculpat, reglementată de art. 2 din Legea nr. 210, stipulează expres că procesul penal încetează la faza de judecare a cauzei, care include toate instanțele ordinare de judecată, adică atât prima instanță cât și instanța de apel și cea de recurs ordinar, dacă sunt întrunite condițiile expuse în lege. Totodată, în acest punct de analiză se evidențiază că, înainte de a aplica actul amnistiei, instanța urmează să determine, dacă inculpatul a manifestat căința activă față de fapta infracțională comisă, care se apreciază în conformitate cu criteriile stabilite de art. 57 Cod penal. Din conținutul art. 57 Cod penal, trebuie de înțeles că liberarea de răspundere penală, în legătură cu căința activă, este posibilă numai în cazul în care sunt întrunite următoarele criterii: persoana s-a autodenunțat de bună voie, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, a compensat valoarea daunei materiale cauzate sau a reparat în alt mod prejudiciul pricinuit de infracțiune. În același context, urmează a se reține că, pentru aplicarea amnistiei față de inculpat, este suficient ca ultimul să întrunească cel puțin unul din criteriile enumerate supra. În cauza deferită judecății, Colegiul penal lărgit constată că, la etapa precedentă de judecare a cauzei, inculpații, prin cereri au solicitat instanței de apel aplicarea amnistiei, în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, indicând expres că recunosc vina, se căiesc sincer de cele săvârșite (f.d.62, 63, 64, vol. II). Totuși, instanța de apel a respins solicitarea inculpaților de a aplica amnistia și a consemnat, că inculpații pe parcursul procesului penal au avut mai multe poziții de apărare, iar fiind audiați în ședința de judecată în instanța de apel, aceștia nu au recunoscut în totalitate fapta imputată, existând divergențe între acțiunile pe care le recunosc, ca fiind săvârșite de ei și fapta constatată prin sentință. 7 Astfel, instanța de recurs reține că, instanța de apel pripit a concluzionat că inculpații nu se căiesc activ, deoarece nu au recunoscut integral fapta imputată, existând divergențe între acțiunile pe care le recunosc, ca fiind săvârșite de ei și fapta constatată prin sentință, fără a analiza dacă acțiunile recunoscute de inculpați ca fiind săvârșite de aceștia contravin sau nu vinovăției constatate în ședința primei instanțe și învinuirii înaintate. La fel, instanța de apel a respins solicitarea inculpaților privind aplicarea amnistiei din motiv că nu au contribuit activ la descoperirea infracțiunii, astfel încât la urmărirea penală și în primă instanță au respins în totul învinuirea înaintată prin rechizitoriu. În acest sens, Colegiul penal nu poate ralia la statuările instanței de apel, considerând că instanța a dat o interpretare greșită prevederilor Legii nr. 210 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Or, într-adevăr Octavean Cravțov, Dmitri Cravțov și Dumitru Bulgari în cadrul urmăririi penale și primei instanțe nu au recunoscut vinovăția, poziția recunoașterii vinovăției fiind schimbată odată cu înaintarea cererii cu privire la aplicarea în privința inculpaților a cererii amnistiei la etapa judecării apelului. Însă, potrivit art. 66 alin. (2) pct. 2) și 8) Cod de procedură penală, inculpatul are dreptul de a tăcea și a nu mărturisi împotriva sa, să facă declarații sau să refuze de a le face, atrăgându-i-se atenția că dacă refuză să dea declarații nu va suferi nici o consecință defavorabilă, iar dacă va da declarații acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa, iar potrivit art. art. 103 alin. (3), 104 alin. (2) Cod de procedură penală, inculpatul nu poate fi forțat să mărturisească împotriva sa sau să-și recunoască vinovăția și nu poate fi tras la răspundere pentru refuzul de a face astfel de declarații. Respectiv, argumentul instanței de apel care vizează poziția inculpaților privind recunoașterea sau nerecunoașterea vinovăției în cadrul urmăririi penale și în prima instanță, este neîntemeiat, iar circumstanța descrisă supra reprezintă un drept al inculpaților, situație ce nu contravine prevederilor art. 57 Cod penal. La fel, este pripit argumentul instanței de apel care a reținut întru respingerea solicitării inculpaților Dmitri Cravțov și Dumitru Bulgari de aplicare a amnistiei, faptul că aceștia nu se află la prima abatere de la legea penală, or Dmitri Cravțov, prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 26 decembrie 2013, a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. a) Cod penal, care potrivit art. 16 Cod penal se califică ca mai puțin gravă și nu cade sub incidența art. 10 a Legii nr. 210 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Totodată, se reține faptul că, Dumitru Bulgari anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 11 decembrie 2013 în baza art. art. 152 alin. (2) lit. b), c), 287 alin. (3) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 84 Cod penal, la 5 ani închisoare, iar potrivit art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 3 ani. Suspendarea condiționată a executării pedepsei constă în dispoziția luată de instanța de judecată prin sentința de condamnare de a suspenda, pe o anumită durată și în anumite condiții, executarea pedepsei. Astfel, se reține că la momentul pronunțării sentinței de către prima instanță 8 în prezenta cauză, inculpatul Dumitru Bulgari nu executase în tot sau în parte pedeapsa închisorii stabilită prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 11 decembrie 2013. Generalizând cele expuse supra, Colegiul constată că în speța discutată și-a găsit confirmare temeiul prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală, argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele expuse în pct. 7 al prezentei decizii.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Se admit recursurile ordinare declarate de avocatul Vasile Gurin în numele inculpaților Octavean Cravțov și Dmitri Cravțov și inculpații Octavean Cravțov și Dmitri Cravțov și de avocatul Vladimir Cevdari în numele inculpatului Dumitru Bulgari, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2017, în cauza penală în privința lui Cravțov Octavean Xxxxx, Cravțov Dmitri Xxxxx și Bulgari Dumitru Xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată integral la 21 decembrie 2017. Președinte /semnătura/ Petru Ursache Judecătorii /semnătura/ Petru Moraru /semnătura/ Vladimir Timofti Judecătorii /semnătura/ Nadejda Toma /semnătura/ Constantin Alerguș Copia corespunde originalului, Judecător Petru Moraru 9