1ra-1455/2017 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

1ra-1455/2017 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1455/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Petru Moraru, Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Constantin

Alerguș,

judecând, fără citarea părților recursurile ordinare declarate de avocatul

Vasile Gurin în numele inculpaților Octavean Cravțov și Dmitri Cravțov și

inculpații Octavean Cravțov și Dmitri Cravțov și de avocatul Vladimir Cevdari în

numele inculpatului Dumitru Bulgari, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2017, în cauza penală în

privința lui

Cravțov Octavean Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat Xxxxx, Xxxxx,

Cravțov Dmitri Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat Xxxxx, Xxxxx

și

Bulgari Dumitru Xxxxx, născut la xxxxx,

originar Xxxxx, Xxxxx, domiciliat Xxxxx,

Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 11.05.2016 - 13.04.2017;

Instanța de apel: 15.05.2017 - 27.06.2017;

Instanța de recurs: 17.08.2017 - 28.11.2017.

A C O N S T A T A T :

recunoscuți vinovați și condamnați:

Octavean Cravțov în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 2 ani

închisoare, iar potrivit art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată

condiționat pentru perioada de probațiune de 2 ani;

Dmitri Cravțov și Dumitru Bulgari în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal, la 2 ani închisoare fiecare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Cravțov, Dmitri Cravțov, Dumitru Bulgari și alte persoane identificate și

neidentificate de organul de urmărire penală, în privința cărora cauza penală a fost

disjunsă într-o procedură separată, la 16 august 2015, aproximativ la ora 01:30

s-au deplasat la casa Liubei Gușovschii, amplasată în Xxxxx, Xxxxx, unde în

stradă, care este un loc public, fără nici un motiv, din intenții huliganice,

demonstrând o obrăznicie deosebită și o lipsă totală de respect față de societate,

1

încâlcind liniștea publică, s-au exprimat în public cu cuvinte necenzurate și au

participat la maltratarea lui Alexandru Gurău și Viorel Mastac.

acesteia, în partea condamnării lui Dmitri Cravțov și Dumitru Bulgari, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Dmitri Cravțov și Dumitru Bulgari să fie condamnați în baza art. 287 alin. (2)

lit. a), b) Cod penal, cu menținerea pedepselor stabilite de prima instanță, care să

fie executate separat de pedepsele stabilite lor prin sentințele din 26 decembrie

2013 și 11 decembrie 2013, pe care la data pronunțării sentinței deja le executase.

În motivarea apelului a invocat că, la etapa urmăririi penale, atât în

ordonanțele de punere sub învinuire, cât și în rechizitoriu, acțiunile inculpatului

Octavean Cravțov au fost încadrate juridic în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal, iar acțiunile inculpaților Dmitri Cravțov și Dumitru Bulgari au fost

încadrate juridic în baza art. 287 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, deoarece ultimii

anterior au fost condamnați în baza art. 287 Cod penal, prin sentințele din

26 decembrie 2013 și 11 decembrie 2013.

În textul sentinței, instanța a menționat că, anterior inculpații Dmitri

Cravțov și Dumitru Bulgari au fost condamnați în baza art. 287 Cod penal, însă

dispune condamnarea acestora doar în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

3.1. Avocatul Vasile Gurin în numele inculpaților Octavean Cravțov și

Dmitri Cravțov, a contestat cu apel sentința solicitând casarea acesteia în privința

lui Octavean Cravțov și Dmitri Cravțov, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare,

din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunilor.

În motivarea apelului a invocat că, inculpații Octavean Cravțov și Dmitri

Cravțov nu au săvârșit infracțiunea imputată și că vinovăția acestora nu a fost

dovedită în cadrul cercetării judecătorești, astfel declarațiile inculpaților, părților

vătămate, precum și alte probe puse la baza condamnării, nu au fost cercetate și

apreciate corect.

Prima instanță doar a redat pe scurt declarațiile părților vătămate,

declarațiile inculpaților, martorilor, fără a aprecia fiecare probă din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, nu a examinat probele în

ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, așa cum cere expres art. 101

Cod procedură penală, nu a motivat de ce a respins unele probe și a admis altele,

care sunt absolut contradictorii cu celelalte, mai mult a admis o eroare indicând în

sentință că martorii Andrei Gușovschii și Grigorii Gușovschii au dat declarații

asemănătoare cu cele ale martorului Liubovi Gușovschii, când de fapt aceștia au

infirmat declarațiile martorului respectiv.

Totodată, declarațiile martorului Liubovi Gușovschii sunt formale, expuse

doar în câteva cuvinte, care nu coroborează cu declarațiile părții vătămate Viorel

Mastac, martorilor Liudmila Mastac, Andrei Gușovschii, Grigorii Gușovschii,

Andriana Frunză (Proca), Anastasia Mastac și cu celelalte probe din dosar.

Se asemenea, prima instanță urma să aprecieze critic declarațiile martorilor

Ludmila Mastac, Andriana Frunză (Proca), Andrei Gușovschii privind aplicarea

loviturilor de către inculpatul Dmitri Cravțov, acestea nefiind confirmate prin alte

probe, fiind astfel încălcate prevederile art. 8 Cod de procedură penală și art. 6

alin. (2) CțEDO.

2

3.2. Inculpatul Dumitru Bulgari, a contestat cu apel sentința solicitând

casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, susținându-și

nevinovăția în săvârșirea infracțiunii incriminate.

3.3. Inculpatul Dmitri Cravțov, a contestat cu apel sentința solicitând

casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, susținându-și

nevinovăția în săvârșirea infracțiunii incriminate.

2017, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea sentinței.

Pentru a se pronunța, instanța de apel a indicat că, starea de fapt și de drept

constatată de prima instanță concordă cu circumstanțele stabilite și probele

administrate, relevate în cuprinsul sentinței, care cuprinde elementele definitorii

condamnării, prevăzute de art. 394 alin. (1), (2) Cod de procedură penală.

Instanța de apel a fost solidară cu concluziile primei instanțe care a indicat

că părțile vătămate arată direct la inculpați, precum că au aplicat lovituri asupra

acestora. Declarațiile părților vătămate sunt pe deplin confirmate de raportul de

expertiză medico-legală, care atestă prezența leziunilor corporale, cât și

declarațiile martorilor, care au confirmat participarea tuturor inculpaților la

incident și cu toate că inculpații au negat faptul aplicării loviturilor asupra părților

vătămate, instanța corect a calificat acțiunile acestora conform art. 287 alin. (2)

lit. b) Cod penal, deoarece vina lor a fost pe deplin dovedită prin probele

administrate, iar componența infracțiunii de huliganism include în sine nu numai

aplicarea violenței, dar și încălcarea grosolană a ordinii publice, ceea ce evident a

avut loc.

În special instanța a luat în considerație declarațiile martorilor oculari:

Andriana Frunză (Proca), Anastasia Mastac, Liudmila Mastac, Sergiu Manoli,

Vladislav Coiman, Liubovi Gușovschii, Grigorii Gușovschii și Andrei

Gușovschii, care fiind audiați în cadrul ședinței de judecată, au confirmat pe

deplin declarațiile părților vătămate și au arătat direct la inculpații Octavean

Cravțov, Dmitri Cravțov și Dumitru Bulgari, ca fiind persoanele care prin acțiuni

directe au încălcat ordinea publică și au aplicat violența față de Alexandru Gurău

și Viorel Mastac.

Respingând apelurile, instanța a indicat că, susținerile că inculpații nu sunt

vinovați de săvârșirea infracțiunii imputate nu au bază probatorie veridică,

deoarece probele prezentate în sprijinul învinuirii, administrate și apreciate de

prima instanță, relevate în cuprinsul sentinței, verificate în ședința instanței de

apel, dovedesc cu certitudine vinovăția imputată inculpaților.

În opinia instanței de apel, este corectă concluzia primei instanțe privind

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite de inculpați și semnele componenței de infracțiune

prevăzută la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanelor, acțiuni care, prin conținutul lor se deosebesc printr-o

obrăznicie deosebită, acțiuni săvârșite de mai multe persoane.

La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a indicat că, prima

instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75, 90 Cod penal, în

sentință fiind cuprinse datele privind persoana inculpaților, gravitatea infracțiunii

săvârșite, care potrivit art. 16 alin. (3) Cod penal, se clasifică ca mai puțin gravă și

3

circumstanțele atenuante sau agravante.

La fel, instanța de apel a remarcat că, anterior inculpatul Dmitri Cravțov

prin sentințele Judecătoriei Anenii Noi din 26 decembrie 2013 și din 06 aprilie

2012 a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. a) Cod penal și respectiv

art. 287 alin. (1) Cod penal, iar inculpatul Dumitru Bulgari anterior a fost

condamnat prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 11 decembrie 2013 în baza

art. art. 152 alin. (2), 287 alin. (3) lit. a) Cod penal, prima instanță la stabilirea

pedepsei corect a concluzionat că atingerea scopului pedepsei aplicate inculpaților

Dmitri Cravțov și Dumitru Bulgari va fi asigurat prin aplicarea pedepselor

privative de libertate.

Pe această linie de considerente, instanța de apel a indicat că, nu există

temei privind aplicarea prevederilor art. art. 79, 90 Cod penal, inculpaților Dmitri

Cravțov și Dumitru Bulgari, însă la stabilirea pedepsei inculpatului Octavean

Cravțov prima instanță, corect a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicate, ținând cont de circumstanțele exclusiv atenuante ale cauzei și

persoana inculpatului.

Instanța de apel a respins ca nefondate solicitările inculpaților privind

încetarea procesului în legătură cu intervenirea actului de amnistie, deoarece

inculpații pe parcursul procesului penal au avut mai multe poziții de apărare, iar

fiind audiați în ședința de judecată în instanța de apel, aceștia nu au recunoscut în

totalitate fapta imputată, existând divergențe între acțiunile pe care le recunosc, ca

fiind săvârșite de ei și fapta constatată prin sentință.

La fel, inculpații nu au contribuit activ la descoperirea infracțiunii, astfel

încât la urmărirea penală și în primă instanță au respins în totul învinuirea

înaintată prin rechizitoriu, iar în ședința de judecată în apel inculpații Dmitri

Cravțov și Dumitru Bulgari au recunoscut doar unele acțiuni criminale din

infracțiunea imputată, adică nu au recunoscut integral vinovăția.

Totodată, Dmitri Cravțov și Dumitru Bulgari nu se află la prima abatere ce

cade sub incidența legii penale, astfel încât au săvârșit infracțiunea imputată în

perioada de probațiune, deci în speță nu sunt întrunite condițiile căinței active în

cadrul procesului penal, în sensul art. 57 Cod penal, condiție obligatorie pentru a

fi aplicat art. 1 alin. (1), (2) din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea

a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Cu referire la motivele invocate în apelul procurorului ce vizează

recalificarea faptelor inculpaților Dmitri Cravțov și Dumitru Bulgari din art. 287

alin. (2) lit. b) în art. 287 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, instanța le-a respins ca

nefondate, deoarece conform art. 111 alin. (1) lit. d) Cod penal, antecedentele

penale ale inculpaților Dmitri Cravțov și Dumitru Bulgari sunt stinse, or prin

sentințele Judecătoriei Anenii Noi din 26 decembrie 2013 și respectiv

11 decembrie 2013 acestora le-a fost suspendată condiționat executarea

pedepselor pe o perioadă de probațiune.

Dmitri Cravțov și inculpații, în temeiul prevăzut la pct. 11) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, au contestat cu recurs decizia, solicitând casarea acesteia cu

încetarea procesului penal și eliberarea de sub arest a inculpatului Dmitri Cravțov.

În motivarea recursului au invocat că, în ședința de judecată a instanței de

apel avocații Vasile Gurin și Vladimir Cevdari, cât și toți trei inculpați au susținut

4

parțial propriile apeluri și au înaintat cereri-acorduri prin care recunosc integral

vinovăția stabilită prin sentința primei instanțe, se căiesc sincer, își cer scuze și

roagă instanța de apel să aplice art. 2 al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind

amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova și în baza art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală să

dispună încetarea procesului penal cu liberarea de răspundere penală și eliberarea

celor doi inculpați de sub arest.

Susțin recurenții că, alte impedimente indicate în art. 10 al Legii nr. 210 din

29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, pentru aplicarea amnistiei în cauza dată nu

sunt, acțiune civilă nu a fost înaintată, părțile vătămate nu au pretenții materiale

sau morale față de inculpați, anterior în privința lor nu a fost aplicată legea cu

privire la amnistie și nu au fost grațiați.

În opinia recurenților, instanța de apel a interpretat eronat alin. (2) art. 1 al

acestei legi, referitor la căința activă a persoanei, făcând trimitere la art. 57

alin. (1) Cod penal, deoarece în Recomandarea nr. 97 a Curții Supreme de Justiție

din 09 februarie 2017 despre aplicarea amnistiei, se arată că recunoașterea

integrală a vinovăției se consideră contribuire activă la descoperirea infracțiunii,

tot aici se arată că este suficient să fie întrunit cel puțin unul dintre criteriile

enumerate în art. 57 Cod penal.

În cazul dat procesul penal se afla la etapa judecării cauzei în instanța de

apel și deci inculpații cădeau sub incidența art. 2 alin. (1) al Legii nr. 210 din 29

iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, deoarece conform învinuirii infracțiunea a

fost săvârșită în anul 2015, adică până la adoptarea legii despre amnistie,

pedeapsa maximă prevăzută de alin. (2) art. 287 Cod penal, nu depășește 7 ani.

Instanța de apel greșit a concluzionat că inculpații nu se căiesc activ,

deoarece nu au recunoscut integral fapta imputată, ci parțial, existând divergențe

între acțiunile pe care le recunosc, ca fiind săvârșite de ei și fapta constatată prin

sentință, deoarece de fapt inculpații în ședința instanței de apel au recunoscut

anume ce acțiuni au săvârșit ei și acestea nu contravin vinovăției constatate în

ședința primei instanțe și învinuirii înaintate precum că ,,au participat la

maltratarea lui Alexandru Gurău și Viorel Mastac”, or în cazul dat învinuirea nu

este concretă, fiind formală, lipsindu-i claritate prin ce se încalcă dreptul

inculpaților la apărare, fiind loc de interpretare abuzivă, nefiind arătat concret

cine, cui și câte lovituri cu pumnii sau picioarele a aplicat părților vătămate

fiecare inculpat.

5.1. Avocatul Vladimir Cevdari în numele inculpatului Dumitru Bulgari,

fără a invoca careva din temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, a contestat cu recurs decizia, solicitând casarea acesteia în

privința lui Dumitru Bulgari și aplicarea Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind

amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova și încetarea procesului penal.

În motivarea recursului, cu trimitere la prevederile art. 2 alin. (1) al Legii

nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova și recomandării nr. 97 din

09 februarie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a invocat că, Dumitru Bulgari este

5

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii imputate până la intrarea în vigoare a

legii menționate, sancțiunea art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, prevede pedeapsa

închisorii pe termen de până la 5 ani, vina în săvârșirea infracțiunii, în limitele

învinuirii înaintate a recunoscut-o integral, conștientizează că a săvârșit o

ilegalitate, se căiește sincer.

În opina recurentului, în privința lui Bulgari Dumitru nu există careva

restricții de aplicare a actului amnistiei.

expus pentru inadmisibilitatea acestora ca fiind vădit neîntemeiate, menționând că

în speță nu a fost constatată prezența unei erori de drept care ar servi ca temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece

instanța de apel corect a respins apelurile declarate de partea apărării.

Argumentele recurenților precum că instanța de apel nu a examinat cauza în

drept sunt declarative și neîntemeiate, fiindcă inculpații nu se află la prima abatere

de la lege, săvârșind infracțiunea de huliganism în perioada de probațiune, nefiind

astfel întrunite condițiile privind aplicarea Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind

amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova.

cu motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi

admise, din următoarele considerente.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Din conținutul recursurilor ordinare declarate instanța de recurs atestă, că

recurenții critică soluția instanței de apel prin care a fost respinsă solicitarea de

aplicare în privința inculpaților a Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia

în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova.

Analizând motivele invocate în recursurile ordinare, în raport cu soluția

adoptată de instanța de apel, precum și actele cauzei, instanța de recurs conchide

că în speță se constată erori de drept, care sunt cuprinse în temeiul prevăzut de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, cazul când hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

În acest context Colegiul penal lărgit ține să menționeze următoarele.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către

instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător.

În corespundere cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârea

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

6

Într-un prim aspect, este relevant de a specifica că amnistia este actul de

clemență al puterii legiuitoare, prin care aceasta, din considerente de ordin politic

sau social, înlătură răspunderea penală și consecințele condamnării pentru

infracțiunile săvârșite până la adoptarea sa.

La 29 iulie 2016 a fost adoptată Legea nr. 210 privind amnistia în legătură

cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Potrivit art. 2 din Legea nr. 210, în cazul în care persoana, în privința căreia

se judecă cauza penală, întrunește condițiile stabilite de art. 1 și nu cade sub

incidența art. 10, este pasibilă de a i se aplica actul amnistiei, dacă infracțiunea a

fost comisă până la 29 iulie 2016, pentru care Codul penal nr. 985-XV din

18 aprilie 2002 sau Codul penal aprobat prin Legea R.S.S. Moldovenești din

24 martie 1961, prevede, în calitate de pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu

mai aspră decât pedeapsa cu închisoarea, pe termen de 7 ani.

La caz, Octavean Cravțov, Dmitri Cravțov și Dumitru Bulgari la 16 august

2015 au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar

săvârșirea acestei infracțiuni se pedepsea cu amendă în mărime de la 400 la 1000

unități convenționale sau cu închisoare de până la 5 ani.

Art. 2 alin. (1) din Legea nr. 210 are, prin excelență, efect retroactiv,

aplicându-se infracțiunilor săvârșite până la adoptarea actului de amnistiere.

Procedura de aplicare a amnistiei față de inculpat, reglementată de art. 2 din

Legea nr. 210, stipulează expres că procesul penal încetează la faza de judecare a

cauzei, care include toate instanțele ordinare de judecată, adică atât prima instanță

cât și instanța de apel și cea de recurs ordinar, dacă sunt întrunite condițiile

expuse în lege.

Totodată, în acest punct de analiză se evidențiază că, înainte de a aplica

actul amnistiei, instanța urmează să determine, dacă inculpatul a manifestat căința

activă față de fapta infracțională comisă, care se apreciază în conformitate cu

criteriile stabilite de art. 57 Cod penal.

Din conținutul art. 57 Cod penal, trebuie de înțeles că liberarea de

răspundere penală, în legătură cu căința activă, este posibilă numai în cazul în

care sunt întrunite următoarele criterii: persoana s-a autodenunțat de bună voie, a

contribuit activ la descoperirea infracțiunii, a compensat valoarea daunei

materiale cauzate sau a reparat în alt mod prejudiciul pricinuit de infracțiune.

În același context, urmează a se reține că, pentru aplicarea amnistiei față de

inculpat, este suficient ca ultimul să întrunească cel puțin unul din criteriile

enumerate supra.

În cauza deferită judecății, Colegiul penal lărgit constată că, la etapa

precedentă de judecare a cauzei, inculpații, prin cereri au solicitat instanței de apel

aplicarea amnistiei, în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, indicând expres că recunosc vina, se căiesc

sincer de cele săvârșite (f.d.62, 63, 64, vol. II).

Totuși, instanța de apel a respins solicitarea inculpaților de a aplica amnistia

și a consemnat, că inculpații pe parcursul procesului penal au avut mai multe

poziții de apărare, iar fiind audiați în ședința de judecată în instanța de apel,

aceștia nu au recunoscut în totalitate fapta imputată, existând divergențe între

acțiunile pe care le recunosc, ca fiind săvârșite de ei și fapta constatată prin

sentință.

7

Astfel, instanța de recurs reține că, instanța de apel pripit a concluzionat că

inculpații nu se căiesc activ, deoarece nu au recunoscut integral fapta imputată,

existând divergențe între acțiunile pe care le recunosc, ca fiind săvârșite de ei și

fapta constatată prin sentință, fără a analiza dacă acțiunile recunoscute de

inculpați ca fiind săvârșite de aceștia contravin sau nu vinovăției constatate în

ședința primei instanțe și învinuirii înaintate.

La fel, instanța de apel a respins solicitarea inculpaților privind aplicarea

amnistiei din motiv că nu au contribuit activ la descoperirea infracțiunii, astfel

încât la urmărirea penală și în primă instanță au respins în totul învinuirea

înaintată prin rechizitoriu.

În acest sens, Colegiul penal nu poate ralia la statuările instanței de apel,

considerând că instanța a dat o interpretare greșită prevederilor Legii nr. 210

privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova.

Or, într-adevăr Octavean Cravțov, Dmitri Cravțov și Dumitru Bulgari în

cadrul urmăririi penale și primei instanțe nu au recunoscut vinovăția, poziția

recunoașterii vinovăției fiind schimbată odată cu înaintarea cererii cu privire la

aplicarea în privința inculpaților a cererii amnistiei la etapa judecării apelului.

Însă, potrivit art. 66 alin. (2) pct. 2) și 8) Cod de procedură penală,

inculpatul are dreptul de a tăcea și a nu mărturisi împotriva sa, să facă declarații

sau să refuze de a le face, atrăgându-i-se atenția că dacă refuză să dea declarații nu

va suferi nici o consecință defavorabilă, iar dacă va da declarații acestea vor putea

fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa, iar potrivit art. art. 103 alin. (3), 104

alin. (2) Cod de procedură penală, inculpatul nu poate fi forțat să mărturisească

împotriva sa sau să-și recunoască vinovăția și nu poate fi tras la răspundere pentru

refuzul de a face astfel de declarații.

Respectiv, argumentul instanței de apel care vizează poziția inculpaților

privind recunoașterea sau nerecunoașterea vinovăției în cadrul urmăririi penale și

în prima instanță, este neîntemeiat, iar circumstanța descrisă supra reprezintă un

drept al inculpaților, situație ce nu contravine prevederilor art. 57 Cod penal.

La fel, este pripit argumentul instanței de apel care a reținut întru

respingerea solicitării inculpaților Dmitri Cravțov și Dumitru Bulgari de aplicare a

amnistiei, faptul că aceștia nu se află la prima abatere de la legea penală, or

Dmitri Cravțov, prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 26 decembrie 2013, a

fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2)

lit. a) Cod penal, care potrivit art. 16 Cod penal se califică ca mai puțin gravă și

nu cade sub incidența art. 10 a Legii nr. 210 privind amnistia în legătură cu

aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Totodată, se reține faptul că, Dumitru Bulgari anterior a fost condamnat

prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 11 decembrie 2013 în baza art. art. 152

alin. (2) lit. b), c), 287 alin. (3) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 84 Cod

penal, la 5 ani închisoare, iar potrivit art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost

suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 3 ani.

Suspendarea condiționată a executării pedepsei constă în dispoziția luată de

instanța de judecată prin sentința de condamnare de a suspenda, pe o anumită

durată și în anumite condiții, executarea pedepsei.

Astfel, se reține că la momentul pronunțării sentinței de către prima instanță

8

în prezenta cauză, inculpatul Dumitru Bulgari nu executase în tot sau în parte

pedeapsa închisorii stabilită prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din

11 decembrie 2013.

Generalizând cele expuse supra, Colegiul constată că în speța discutată și-a

găsit confirmare temeiul prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ceea ce

duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în

instanța de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor

art. 417 Cod de procedură penală, argumentând clar concluziile sale în decizia

adoptată, ținând cont de motivele expuse în pct. 7 al prezentei decizii.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Se admit recursurile ordinare declarate de avocatul Vasile Gurin în numele

inculpaților Octavean Cravțov și Dmitri Cravțov și inculpații Octavean Cravțov și

Dmitri Cravțov și de avocatul Vladimir Cevdari în numele inculpatului Dumitru

Bulgari, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

27 iunie 2017, în cauza penală în privința lui Cravțov Octavean Xxxxx, Cravțov

Dmitri Xxxxx și Bulgari Dumitru Xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei de

către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată integral la 21 decembrie

2017.

Președinte /semnătura/ Petru Ursache

Judecătorii /semnătura/ Petru Moraru

/semnătura/ Vladimir Timofti

Judecătorii /semnătura/ Nadejda Toma

/semnătura/ Constantin Alerguș

Copia corespunde originalului,

Judecător Petru Moraru

9