1ra-1450/2017 — art.220 alin. 2 lit. a, c, art. 217-5 alin. 1 CP

1ra-1450/2017 — art.220 alin. 2 lit. a, c, art. 217-5 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1450/2017

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

29 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Ursache Petru,

judecători – Timofti Vladimir, Alerguș Constantin, Toma Nadejda, Moraru

Petru,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Bogos Alexandru în numele inculpaților Ceretean Mihai și Plăcintă Daniel,

prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Ungheni din 15 martie 2017 și a

deciziei Colegiului judiciar penal al Curții de Apel Bălți din 14 iunie 2017, în cauza

penală privindu-i pe

Ceretean Mihai Xxxxx, născut la xxxxx, originar din

Xxxxx, domiciliat în sat. Xxxxx, r-nul Xxxxx;

Plăcintă Daniel Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în sat. Xxxxx, r-nul Xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

de art. 3641 Cod de procedură penală, Ceretean Mihai a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art.220 alin.(2) lit. a), c) Cod penal și condamnat

la pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis;

La fel, prin aceiași sentință și Plăcintă Daniel a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunilor prevăzute de art.220 alin.(2) lit. a), c) și art. 2175 alin. (1)

1

Cod penal și condamnat :

- în baza art. 220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal la 3 ani închisoare, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

- în baza art. 2175 alin. (1) Cod penal la 160 ore muncă neremunerată în folosul

comunității.

În conformitate cu art. 84 alin. (1) și (3), art. 87 alin. (1) Cod penal, pentru

concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, definitiv i-a fost

stabilită pedeapsa închisorii pe termen de trei ani două luni, cu executarea ei în

penitenciar de tip semiînchis.

Mihai și Plăcintă Daniel în perioada 25.11.2016 - 01.12.2016, acționând printr-o

înțelegere prealabilă și în comun acord cu Ceretean Tatiana și alte persoane

neidentificate de către OUP, aflându-se în incinta centrului Comercial „Soiuz” din

mun. Chișinău, str. Alecu Russo, nr 1, urmărind scopul îndemnării și înlesnirii

practicării prostituției de către Xxxxx, Xxxxx și Xxxxx, trezindu-le în acest sens

interesul prin convingeri, că vor fi bine plătite, le-au îndemnat la practicarea contra

plată a prostituției în Olanda, contactând-o telefonic pe Ceretean Tatiana, care la

rândul său în discuție cu ele le-a îndemnat la practicarea prostituției, urmare la care

obținând consimțământul cet. Grama Cristina de a practica prostituția, în perioada

30.11.2016 - 01.12.2016, i-au organizat transportarea în Olanda, prin ce au comis

acțiuni intenționate de înlesnire a practicării prostituției, ce au fost încadrate de către

instanță la art. 220 alin. (2) lit. a) și c) Cod penal cu calificativele „proxenetism,

adică îndemnul la prostituție, înlesnirea practicării prostituției de către o altă

persoană, săvârșite asupra mai multor persoane, de mai multe persoane”.

La fel, Plăcintă Daniel în seara de 02.1 1.2016 în jurul orelor 23:00, aflându-se

în parcul din or. Ungheni, str. Decebal, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

faptelor, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, a consumat

ilegal în public substanță narcotică - marihuană, fiind depistat de colaboratorii de

poliție implicați în menținerea ordinii publice, ce au depistat și ridicat două sticle de

masă plastică și un pachet de hârtie cu masă vegetală uscată și mărunțită, ce conform

raportului de constatare tehnico-științific nr. 34/12/2/2-R-2047 din 25.11.2016

constituie marihuană în cantitate de 1,35 gr., pe pereții sticlei de plastic depistându-

se urme de reșină de canabis cu masa de 0,013 gr., iar potrivit actului de constatare

din 18.11.2016 al IMSP Dispensarul Republican de Narcologie în probele biologice

prelevate de la Plăcintă Daniel au fost depistate substanțe narcotice și anume

Cannabinoide 1 12 ng./ml., respectivele acțiuni fiindu-i încadrate la art. 2175 alin.

(1) Cod penal cu calificativele „consumul ilegal public de droguri în locuri de

agrement”.

2

în numele inculpaților, prin care necontestând încadrarea juridică a faptelor la art.

220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, a solicitat casarea cu atenuarea pedepsei, prin

aplicarea dispozițiilor art. 90 Cod penal, ținându-se cont de recunoașterea vinovăției

și căința sinceră, vârsta tânără, lipsa antecedentelor penale, creșterea și educarea lui

Ceretean Mihai în orfelinat, iar a lui Plăcintă Daniel doar de către mamă-sa, în raport

cu personalitatea victimelor ce timp îndelungat au practicat prostituția.

2017, a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței în cauză fără

modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că prezenta cauză

a fost judecată de către instanța de fond în temeiul art. 3641 Cod de procedură penală,

adică în baza probelor administrate la faza urmăririi penale, acceptate de către

inculpații Ceretean Mihai și Plăcintă Daniel în corespundere cu alin. (3) a respectivei

norme, prin cererile depuse până la începerea cercetării judecătorești, potrivit cărora

au recunoscut integral faptele imputate prin învinuirea formulată din rechizitoriu (f.

d. 1 75, 176, Vol. I).

Respectiv, chestionându-i pe inculpații Ceretean Mihai și Plăcintă Daniel în ce

privește faptele imputate prin rechizitoriu și cercetând baza probantă administrată pe

caz, instanța în corespundere cu art. 3641 alin. (4) Cod de procedură penală, prin

încheierea protocolară din 23.02.2017 a admis cererile acestora reieșind din faptul,

că din probele administrate rezultă că faptele le sunt dovedite, iar în cauză sînt

suficiente date cu privire la personalitatea acestora, ce ar permite stabilirea corectă

a pedepsei penale, după care a recurs la interogarea inculpaților Plăcintă Daniel și

Ceretean Mihai potrivit regulilor de audiere a martorului (f. d. 184-185; 187-188,

Vol. I).

Instanța de apel a menționat că, cercetând baza probantă administrată pe caz și

recunoscută de inculpați, cu includerea ei în conținutul p/v al ședinței de judecată,

prima instanță a concluzionat vinovăția lui Ceretean Mihai pe art. art. 220 alin. (2)

lit. a), c) Cod penal și a lui Plăcintă Daniel pe art. art. 220 alin. (2) lit. a), c) și 2175

alin. (1) Cod penal.

Prin urmare, în raport cu materialul probator administrat pe caz, inculpații

Plăcintă Daniel și Ceretean Mihail și-au recunoscut integral vinovăția atât la faza

urmăririi penale, cât și în cadrul dezbaterilor judiciare în instanța de fond și cea de

apel, depunând declarațiile benevole în ce privește circumstanțele comiterii,

împrejurările faptelor expuse de ei coroborând întru-tot cu ansamblul probelor

administrate în prezenta cauză, cărora instanța de fond le-a dat o apreciere obiectivă

conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

concludenții, utilității, pertinenței, veridicității și coroborării reciproce.

Ținând cont de faptul, că probele verbale și material scrise, pe care prima

3

instanță și-a bazat concluziile de vinovăție a inculpaților, detaliat sunt redate în

conținutul sentinței de condamnare, instanța de apel a conchis inutilitatea expunerii

lor repetate, cu atât mai mult că în această parte temeinicia sentinței nici nu a fost

contestată.

Instanța de apel a menționat că constatând cu certitudine vinovăția inculpaților

Plăcintă Daniel și Ceretean Mihai în faptele comise, prima instanță, la stabilirea

pedepsei penale a dat deplină eficiență dispozițiilor art. art. 61, 75, și în special 3641

alin. (8) Cod de procedură penală, care determină scopul pedepsei penale, criteriile

generale de individualizare, precum și dreptul garantat a vinovatului de a beneficia

reducerea ei în cazul acceptării procedurii simplificate, stabilită de art. 3641 Cod de

procedură penală.

Astfel, în opinia instanței de apel, prima instanță corect a reținut, că scopul

pedepsei penale este cel de restabilire a echității sociale și corectarea celui vinovat,

întru prevenirea comiterii atât de către el, cît și de către alte persoane a faptelor

penale cu conținut analogic.

La fel, prima instanță a dat o apreciere obiectivă în raport cu art. 75 Cod penal,

a criteriilor generale de individualizare a pedepsei, reținînd în fapt lipsa

antecedentelor penale, și caracteristica pozitivă a inculpaților de la locul de trai.

În atare împrejurări, instanța de apel a conchis caracterul proporțional a

pedepsei numite inculpaților Plăcintă Daniel și Ceretean Mihai în raport cu faptele

comise și personalitatea lor, ținându-se cont de recunoașterea vinovăției, căința

sinceră și acceptarea judecării cauzei în procedura art. 3641 Cod de procedură penală,

împrejurări ce nu pot fi apreciate inclusiv ca circumstanțe atenuante a cauzei, care

ar permite aplicarea dispozițiilor art. 90 Cod penal, or în contrariu s-ar admite „dubla

valență”.

La fel, instanța de apel a menționat că referitor la argumentul apărării cu privire

la starea familiară precară a inculpaților, acesta nu constituie un impediment de

executare a pedepsei numite, reieșind din caracterul faptelor comise, asupra căror nu

a influențat pretinsa lor moralitate, îndreptată spre dobândirea ușoară, în mod ilegal

și prin exploatarea altor persoane a surselor financiare, cu atât mai mult că nici unul

din ei nu are la întreținere persoane inapte de muncă, dependente total de ajutorul

material și fizic a lor.

Astfel, în lipsa altor circumstanțe, decât cele prezentate la soluționarea cauzei

în fond, căror instanța le-a dat o apreciere obiectivă, instanța de apel a constatat

netemeinicia cerinței apelantului privind aplicarea în privința inculpaților Plăcintă

Daniel și Ceretean Mihai a dispozițiilor art. 90 Cod penal, fapt pentru care a dispus

respingerea apelului cu menținerea hotărârii instanței de fond fară modificări.

Alexandru în numele inculpaților, prin care indicînd temeiurile prevăzute de art. 427

4

alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a hotărîrilor

atacate în partea ce ține de aplicarea măsurilor de pedeapsă cu executare reală în

penitenciar de tip semiînchis a inculpaților Ceretean Mihai și Plăcintă Daniel și

adoptarea unei noi decizii de aplicare a condamnării condiționate cu suspendare a

executării pedepsei în privința lor cu punerea în aplicare a deciziei imediat după

pronunțare.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :

- recurentul consideră hotărîrea adoptată cu devieri de la prevederile legislative

în vigoare, prin apelul declarat s-a solicitat anularea parțială și modificarea ei cu

adoptarea unei noi decizii judecătorești prin care măsurile de pedeapsă ale

inculpaților Ceretean Mihai și Plăcintă Daniel să fie stabilite ca condamnare cu

suspendare condiționată a executării pedepsei;

- prin urmare, instanța de judecată, admițînd cererile inculpaților Ceretean

Mihai și Plăcintă Daniel, a examinat cauza penală în procedura simplificată

prevăzută de art.3641 CPP în baza probelor administrate în faza de urmărire penală

și a aplicat în privința inculpaților pedepse penale în limitele prevăzute de legile

penale, dar fără a ține cont de pozițiile acuzării și apărării, admițînd depășirea

limitelor învinuirii prevăzute de art.325 alin. (l) Cod de procedură penală care expres

prevede: „(1) Judecarea cauzei în prima instanță se efectuează numai în privința

persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în

rechizitoriu”. Prin sentința instanței de fond sunt introduse 2 elemente constitutive

ale infracțiunii imputate prevăzute de alin.(2) art.220 Cod penal neinvocate în

rechizitoriu, și anume: b) asupra unei femei gravide; și d) de o persoană publică, de

o persoană cu funcție de răspundere, de o persoană cu demnitate publică, de o

persoană publică străină sau de un funcționar internațional. Prin introducerea

elementelor noi de învinuire situația, starea inculpaților este substanțial agravată de

către instanța de judecată, încadrarea juridică a faptei și încriminarea elementelor

constitutive în întregime nu este constatată la examinarea cauzei penale;

- totodată, instanța cu trimitere la alin.(2) art.220 Cod penal indică

proxenetismul - aceleași acțiuni....?, dar nu indică concret care acțiuni constituie

proxenetismul - prevederi concrete ale alin.(l) art.220 Cod penal, deoarece organul

de urmărire penală învinuiește inculpații Ceretean Mihai și Plăcintă Daniel de faptul

că prin acțiunile lor intenționate au săvîrșit infracțiunea de proxenetism, adică

îndemnul la prostituție, înlesnirea practicării prostituției de către o altă persoană,

acțiuni săvîrșite asupra mai multor persoane, de mai multe persoane, infracțiune

prevăzută de art.220 alin.(2) lit. a), c) Cod penal;

- alin.(l) art.220 Cod penal, însă prevede și alte elemente constitutive ale

infracțiunii, proxenetismul „îndemnul sau determinarea la prostituție ori înlesnirea

5

practicării prostituției, ori tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de

către o altă persoană, dacă fapta nu întrunește elementele traficului de ființe umane.”;

- neindicarea concretă a elementelor infracțiunii de care sunt învinuiți inculpații

atrage după sine încadrarea greșită de învinuire mai agravantă, nestabilită și indicată

în rechizitoriu de către organul de urmărire penală;

- instanța de judecată la dispunerea sentinței în partea de condamnare a

inculpatului Plăcintă Daniel pe art.2175 Cod penal, de asemenea i-a încriminat

elemente neconținute în rechizitoriu;

- prin urmare, de către organul de urmărire penală Plăcintă Daniel se învinuește

de consumul ilegal de droguri în locurile de agrement iar instanța incriminează

„consumul ilegal de droguri, etnobotanice sau analogice acestora, săvîrșit în mod

public sau pe teritoriul instituțiilor de învățămînt, instituțiilor de reabilitare socială,

penitenciarelor, unităților militare în locurile de agrement, în locurile de desfășurare

a acțiunilor de educație, instruire a minorilor sau tineretului, a altor acțiuni culturale

sau sportive ori în imediata apropiere a acestora”;

- asemenea încadrare juridică a infracțiunii, substanțial încalcă prin

încriminarea ilegală drepturile inculpatului și condamnarea sa pentru infracțiunea

nesăvîrșită, indicînd o gamă destul de largă a elementelor infracțiunii, în principiu,

nesăvîrșită de inculpat;

- mai mult instanța de judecată la dispunerea pedepsei penale în sentința de

învinuire a inculpaților Ceretean Mihai și Plăcintă Daniel a ignorat criteriile generale

de individualizare a pedepsei prevăzute de articolul 75 alin.(l) Cod penal;

- instanța de judecată expunîndu-se superficial despre persoana vinovaților, cu

trimitere la caracteristicile lor de la locul de trai, nici într-un mod nu a luat în calcul

și nu s-a expus despre condițiile de viață ale familiei acestora. Este stabilit univoc

faptul că Ceretean Mihai se educă de către bunica sa, Ceretean Ana, de la o vîrstă

fragedă - ambii părinți sunt decedați mai bine de 10 ani, iar Plăcintă Daniel se educă

numai de mama Plăcintă Ina. Tatăl, Plăcintă Vladimir, fiind anunțat dispărut fără

urmă 15 ani în urmă, în octombrie 2016 de către judecătoria Ungheni este declarat

decedat;

- la momentul săvîrșirii infracțiunii Ceretean Mihai avea vîrsta de 18 ani, iar

Plăcintă Daniel 19 ani;

- cu atît mai mult, este de neconceput faptul arestului inculpaților Ceretean

Mihai și Plăcintă Daniel din sala de ședințe a instanței de fond imediat după

pronunțarea sentinței, fără oferirea posibilității aflării la libertate pînă la dispunerea

hotărîrii judecătorești definitive și executorii, în situația descrisă și modul de

examinare a cauzei, avînd în vedere circumstanțele cazului;

- totodată, este necesar de menționat că instanța greșit nu a aplicat prevederile

art. 90 Cod penal și nu a dispus măsura de pedeapsă prevăzută – condamnarea cu

6

suspendarea condiționată a executării pedepsei - temeiuri invocate în ședința de

judecată în susținerile verbale de partea acuzării - procuror Gherasim Igor și apărător

- avocat Bogos Alexandru. Instanța nu a motivat faptul neaplicării măsurii de

pedeapsă în conformitate cu art.90 Cod penal și nu a specificat cauza din ce motive

nu pot fi admise cele invocate de acuzare și apărare;

- deasemenea, la stabilirea pedepsei instanța nu a ținut cont și de faptul că

Ceretean M.și Plăcintă D. anterior nu au fost în vizorul organelor de drept, nu au

antecedente penale;

- la aplicarea pedepsei instanța nu a ținut cont pe deplin de circumstanțele

cauzei în partea ce se referă la persoanele așa numitelor „victime” Grama Cristina,

Babencu Inga și Garabazii Cristina, care timp destul de îndelungat deja practică

activitatea interzisă de prostituție, sunt în relații specifice de coordonare a activității

sale cu subdiviziunea respectivă a MAI;

- la examinarea apelului instanța de apel deasemenea a depășit limitele

învinuirii și a încriminat circumstanțe neîncriminate în rechizitoriu nici la capitolul

circumstanțelor agravante prevăzute de articolul 77 Cod penal și nici ca elemente

constitutive a articolului 220 Cod penal, or asemenea circumstanțe cad sub incidența

alin.(l) art.220 CP ,,îndemnul sau determinarea la prostituție ori înlesnirea practicării

prostituției, ori tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă

persoană, dacă fapta nu întrunește elementele traficului de ființe umane”;

- instanța de apel a depășit limitele învinuirii expunîndu-se asupra tragerii de

foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă persoană, fapt neîncriminat

ca element de către organul de urmărire penală;

- mai mult, inculpatul Ceretean Mihai nu dispune nici de un act de identitate

național sau internațional și în așa mod se află în indisponibilitate absolută de

deplasare peste hotarele țării;

- rezultă că instanța de fond precum și instanța de apel nici într-un mod nu s-au

expus asupra faptului solicitat de acuzatorul de stat - procuror Gherasim Igor care a

solicitat aplicarea măsurii de pedeapsă condiționată cu suspendarea executării, se

vede, reieșind din faptul examinării cauzei de către instanță în procedura simplificată

prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și

că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția - art. 427 alin.

(1) pct. 6) CPP;

- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale art. 427 alin.

(1) pct. 10) CPP.

solicitat inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece pedeapsa

stabilită de instanța de apel este în dependență de circumstanțele atenuante și

7

agravante prevăzute la art. 76-77 Cod penal, precum și efectele acestora prescrise în

art. 78 Cod penal, art. 3641 Cod de procedură penală.

opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal lărgit consideră că acesta

urmează a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea deciziei atacate din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul se declară în

termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să-l respingă ca inadmisibil, cu

menținerea hotărîrii atacate.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

Drept temeiuri pentru recursul declarat au fost invocate prevederile art. 427

alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, adică cazurile cînd instanța de apel nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale - temeiuri care nu și-au găsit confirmarea

la judecarea recursului ordinar declarat.

Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

reține că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării

materialelor cauzei, invocînd în acest context următoarele.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs indicat de recurent, prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că „instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția”, Colegiul penal lărgit în urma cercetării

materialelor cauzei constată că acesta nu și-a găsit confirmarea, dat fiind faptul că,

instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat

asupra tuturor chestiunilor relevante invocate în apelul declarat, întemeindu-și

soluția de menținere a sentinței primei instanțe, prin care inculpatul Ceretean Mihai

a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2) lit.

a), c) Cod penal, iar inculpatul Plăcintă Daniel a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. a), c) și art. 2175 alin. (1)

Cod penal, în baza probelor verificate și apreciate prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală, conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, iar decizia

8

instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția, din care

considerente instanța de recurs nu identifică motive justificative de a interveni în

decizia contestată.

Cât ține de motivul indicat în recurs precum că hotărârea instanței de apel este

una ilegală și neîntemeiată în partea stabilirii pedepsei prea aspre, recurentul

criticînd neaplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, Colegiul penal lărgit ține să

menționeze că sunt niște motive declarative și nefondate, pe motiv că acest motiv a

fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-au formulat și s-au

punctat minuțios răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului (f.d. 244, vol.

II), pe care Colegiul penal lărgit le însușește, ce este conform practicii CEDO,

hotărîrea Albert vs România din 16.02.2010.

Totodată, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că întrucît cauza penală în

privința inculpaților Ceretean Mihai și Plăcintă Daniel a fost examinată în procedura

simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, acest fapt limitează

atacarea hotărîrii judecătorești doar la chestiunile privind individualizarea pedepsei.

În această situație, Colegiul penal consideră că referirea recurentului la încadrarea

juridică a infracțiunii este neîntemeiată.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel corect a

concluzionat și întemeiat a respins ca nefondat apelul avocatului Bogos Alexandru

în numele inculpaților, menținînd sentința primei instanțe fără modificări.

La fel, lecturînd textul recursului declarat, se constată că recurentul a invocat

drept temei și pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că

hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept

comisă de instanțele de fond ori de apel, atunci cînd instanța de apel a aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

În esență, recurentul critică decizia contestată în sensul că prima instanță nu a

individualizat, conform prevederilor 75 Cod penal, pedeapsa aplicată inculpaților

Ceretean Mihai și Plăcintă Daniel.

În continuare, instanța de recurs susține că, pedeapsa aplicată inculpaților

trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea

socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod

penal, și să fie în strictă conformitate cu dispozițiile Părții speciale a Codului penal,

ținîndu-se cont de limitele fixate în sancțiunea infracțiunii incriminate.

Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizate în așa fel, încît inculpatul să se convingă de necesitatea respectării

legii penale și evitarea în viitor a săvîrșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare

a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, avînd ca finalitate stabilirea

unei pedepse în limitele prevăzute de lege.

9

Așadar, Colegiul penal lărgit statuează că instanța de apel corect a menținut

pedeapsa stabilită de prima instanță inculpaților Ceretean Mihai și Plăcintă Daniel,

conducîndu-se de principiul individualizării pedepsei (art. 7 Cod penal) în

coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute în art. 75

alin. (1) Cod penal.

Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că instanța de apel just a ținut cont

de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale cum sunt gravitatea și

caracterul prejudiciabil al faptei penale, atitudinea făptuitorului față de cele săvârșite

și urmările survenite în aspectul recunoașterii vinei. Nu în ultimul rând, instanța de

apel a notificat și datele referitor la personalitatea inculpaților, care se caracterizează

pozitiv la locul de trai, lipsa antecedentelor penale, cauza fiind examinată în

procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedră penală.

În lipsa circumstanțelor prevăzute de art. 79 Cod penal, instanța de apel a reținut

în calitate de circumstanțe care atenuează răspunderea penală - recunoașterea

vinovăției și căința sinceră și circumstanțe care agravează răspunderea penală a

inculpaților lipsind, astfel, că pedeapsa numită inculpaților Ceretean Mihai și

Plăcintă Daniel de către instanța de fond, rămâne a fi una legală, utilă și eficientă

pentru executare, în vederea corectării lor.

Ce ține de argumentul invocat de recurent precum că „instanța de judecată

expunîndu-se superficial despre persoana vinovaților, cu trimitere la caracteristicile

lor de la locul de trai, nici într-un mod nu a luat în calcul și nu s-a expus despre

condițiile de viață ale familiei acestora”, Colegiul penal lărgit îl consideră

neîntemeiat și menționează în acest sens că instanța de apel corect s-a expus în

decizia sa asupra acestui fapt și anume că „cît privește argumentul apărării referitor

la starea familiară precară a inculpaților, acesta nu constituie un impediment de

executare a pedepsei numite, reieșind din caracterul faptelor comise, asupra căror

nu a influiențat pretinsa lor moralitate, îndreptată spre dobândirea ușoară, în mod

ilegal și prin exploatarea altor persoane a surselor financiare, cu atât mai mult că

nici unul din ei nu are la întreținere persoane inapte de muncă, dependente total de

ajutorul material și fizic a lor.” (f. d. 244, vol. II)

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel în

decizia sa corect a indicat prevederile art. 61, 75 Cod penal și ținînd cont de

personalitatea inculpaților, a aplicat pedeapsă echitabilă, argumente ce sunt

acceptate și însușite de către instanța de recurs, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărîrii sale în cauza Albert vs. România

din 16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CEDO, obligă instanțele să își motiveze

deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunînd un răspuns detaliat pentru

fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin

10

însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecînd apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță și celor cercetate și verificate în cadrul ședinței

instanței de apel, ajungînd corect la concluzia că sentința atacată urmează a fi

menținută în vigoare, ca fiind legală, întemeiată și motivată.

În baza celor expuse, Colegiul penal lărgit conchide că recursul ordinar declarat

de către avocatul Bogos Alexandru în numele inculpaților Ceretean Mihai și Plăcintă

Daniel, urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, cu menținerea

deciziei atacate, deoarece temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în

instanța de recurs ordinar.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Bogos

Alexandru în numele inculpaților Ceretean Mihai și Plăcintă Daniel, împotriva

deciziei Colegiului judiciar penal al Curții de Apel Bălți din 14 iunie 2017, în cauza

penală privindu-i pe Ceretean Mihai Xxxxx și Plăcintă Daniel Xxxxx, cu

menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 28 decembrie 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

Toma Nadejda

Moraru Petru

11