1re-141/2017 — art. 469 CPP

Prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 18 iulie 2016, adoptată în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Salagor Ig. a fost condamnat în baza art. 172 alin. (3) lit. a) Cod penal, la 5 ani închisoare, iar în temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 5 ani.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016, a fost admis apelul declarat de către procuror, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, prin care Salagor Ig. a fot condamnat în baza art. 172 alin. (3) lit. a) Cod penal, cu aplicarea art. 70 și 79 Cod penal, la 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar pentru minori.

La 25 mai 2017, administrația instituției Penitenciare nr. 10 - Goian a înaintat demers privind transferul condamnatului Salagor Ig. în penitenciar pentru maturi, pentru ispășirea în continuare a pedepsei penale stabilite.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 13 iulie 2017, demersul înaintat a fost respins, cu menținerea condamnatului Salagor Ig. în Penitenciarul nr. 10 - Goian, pentru continuarea executării pedepsei, cu stabilirea tipului de penitenciar - pentru minori, până la atingerea vârstei de 23 ani.

Împotriva încheierii nominalizate a declarat recurs procurorul, care a solicitat casarea acesteia, cu adoptarea unei noi hotărâri de admitere integrală 1 demersului administrației instituției Penitenciare nr. 10 - Goian, privind solicitarea transferului condamnatului Salagor Ig. în penitenciar pentru maturi de tip semiînchis, pentru executarea în continuare a pedepsei penale stabilite, din motivul atingerii majoratului și împlinirii vârstei de 18 ani. În motivarea recursului declarat, autorul acestuia a invocat că, din raportul de evaluare a comportamentului condamnatului prezentat de către administrația Penitenciarului nr.10 - Goian, rezultă că în prezent condamnatul nu are sancțiuni disciplinare, nu are măsuri de stimulare, pe moment nu este încadrat la munci neremunerate, în programele socio-educative, obligațiuni financiare nu are, prin caracteristica administrației penitenciarului a primit calificativul - satisfăcător. În conformitate cu prevederile art. 254 Cod de executare, la împlinirea vârstei de 18 ani, comisia înființată în penitenciar, în componența enunțată la art. 219 din prezentul cod hotărăște asupra oportunității executării în continuare a pedepsei de către condamnat în penitenciarul pentru minori până la atingerea vârstei de 23 de ani, în temeiul hotărârii comisiei, administrația penitenciarului adresează instanței de judecată un demers privind transferarea condamnatului într-un alt penitenciar sau lăsarea lui în același penitenciar, comisia constatând că condamnatul Salagor Ig., în cazul dat urmează a fi transferat în penitenciar pentru maturi, pentru executarea în continuare a pedepsei penale stabilite.

Prin decizia Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2017, a fost admis recursul declarat, casată încheierea, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care a fost admis demersul înaintat de către administrația Penitenciarului nr.10 - Goian, cu transferarea condamnatului Salagor Ig. în penitenciar pentru maturi de tip închis, pentru executarea în continuare a pedepsei penale stabilite prin sentință și decizia instanței de apel.

În motivarea deciziei adoptate, instanța de recurs a menționat că, instanța de fond a examinat cauza superficial și nu a acordat deplină eficiență tuturor circumstanțelor cauzei. Prin urmare, instanța de recurs a reținut că, conform art. 254 Cod de executare, la împlinirea vârstei de 18 ani, comisia înființată în penitenciar în componența enunțată la art. 219 Cod de executare, hotărăște asupra oportunității de executare în continuare a pedepsei de către condamnat în penitenciarul pentru minori. În temeiul hotărârii comisiei, administrația penitenciarului adresează instanței de judecată un demers privind transferarea condamnatului într-un alt penitenciar sau lăsarea lui în același penitenciar. La fel, conform pct. 185 al HG nr. 583 din 26.05.2006 cu privire la aprobarea statutului executării pedepsei de către condamnați, stipulează că în penitenciarele pentru minori își ispășesc pedeapsa condamnații in vârstă de până la 18 ani, precum și condamnații adulți în vârstă de până la 23 ani în privința cărora 2 instanța de judeca, la prezentarea administrației penitenciare, a dispus continuarea executării pedepsei în penitenciarul respectiv. Potrivit datelor prezentate, condamnatul Salagor Ig. a atins majoratul la data de 25.05.2017. Totodată, instanța de recurs a reținut că, asupra condamnatului care a împlinit vârsta de 18 ani și care a fost lăsat în penitenciarul pentru minori se extind drepturile și obligațiunile, regimul, condițiile de muncă, normele alimentare, de asigurare materială, privind condițiilor de trai și de asistență medico-sanitară stabilite pentru condamnați minori. Instanța de recurs a considerat că, condamnatul nu-și mai poate continua executarea pedepsei în penitenciar pentru minori, deoarece o concluzie în acest sens a comisiei speciale lipsește, iar temeiuri și motive speciale de a menține executarea pedepsei de către Salagor Ig. în penitenciar pentru minori, lipsesc. Pentru aceste motive, instanța de recurs a conchis că transferul condamnatului în penitenciar pentru maturi este necesar.

Împotriva deciziei instanței de recurs declară recurs în anulare condamnatul, care fără invoca careva temei de drept din cele prevăzute de art. 453 Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia și menținerea în vigoare a încheierii primei instanțe, invocând că, la moment execută pedeapsa în Penitenciarul nr. 10 - Goian, fiind elev în clasa a X-a (operator calculatoare) și nu dorește să fie transferat în penitenciar pentru maturi, deoarece dorește să finiseze studiile, având astfel mai multe posibilități să-și facă un viitor.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate la art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3), precum și, în numele acestor persoane, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac. Colegiul penal menționează, că noțiunea de „hotărâri judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac”, nu cuprinde încheierile adoptate de către judecătorul de instrucție, dar se referă la sentințele adoptate de instanțele de judecată, care au parcurs căile ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea a II-a a Codului de procedură penală - calea apelului și a recursului ordinar. În cazul în care, potrivit legii, o hotărâre judecătorească nu parcurge căile ordinare de atac, aceasta, deși a devenit irevocabilă, nu dispune de calea extraordinară de atac, adică nu poate fi contestată cu recurs în anulare. 3 Astfel, în speță, încheierea contestată, nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, care pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție. În aceste împrejurări, Colegiul penal concluzionează asupra inadmisibilității recursului în anulare declarat, întrucât acesta nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art. 455 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1), 456 alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatul Salagor Igor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2017, în cauza penală în privința lui Salagor Igor, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 decembrie 2017. Președinte Petru Ursache Judecătorii Constantin Alerguș Vladimir Timofti 4