1ra-1189/17 — Art. 332 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Art. 332 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct. 6, 8 CPP
1ra-1189/17 — Art. 332 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 1ra-1189/2017
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
14 noiembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
președinte: Nicolaev Ghenadie,
judecători: Toma Nadejda, Alerguș Constantin, Timofti Vladimir, Moraru Petru,
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de
inculpatul Bogaciov Veaceslav, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei
Buiucani, mun. Chișinău din 09 decembrie 2016 și a deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2017, în cauza penală privindu-l pe
Bogaciov Veaceslav XXXXX, născut la
XXXXX, originar din r-nul XXXXX, s.
XXXXX, domiciliat în XXXXX, com.
XXXXX, str. XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 27.05.2016 – 09.12.2016;
Instanța de apel: 19.01.2017 – 11.04.2017;
Instanța de recurs: 22.06.2017 – 14.11.2017.
A C O N S T A T AT :
Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09 decembrie
2016, Bogaciov Veaceslav a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa penală sub
formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, ceea ce constituie -
10 000 lei, cu privare de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 2
ani.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut, că inculpatul
Bogaciov Veaceslav, activând în funcția de ofițer de patrulare al companiei de
escortă și misiuni speciale a Inspectoratului Național de Patrulare al IGP al MAI
conform ordinului nr. 39ef din 29 ianuarie 2016, fiind persoană publică, în
sensul art. 123 din Codul penal, a săvârșit falsul în acte publice în următoarele
circumstanțe:
La 19 februarie 2016, în jurul orelor 11.00, Bogaciov Veaceslav, fiind în
serviciu cu automobilul de serviciu de model Skoda Rapid cu numărul de
înmatriculare MAI XXXXX, deplasându-se pe XXXXX colț cu str. XXXXX a stopat
automobilul de model Mercedes Benz XXXXX cu n/î XXXXX (XXXXX), care era
condus de Tomov Liubomir.
1
În urma efectuării controlului actelor prezentate de către Tomov Liubomir,
de către colaboratorul de poliție al INP a IGP al MAI Bogaciov Veaceslav, fără a fi
respectată procedura de măsurare a transmitanței luminii prin sticlele
mijloacelor de transport, cu aparatul pentru determinarea permeabilității
(transmitenței) luminii prin sticlă de tip „ЛЮКС ИС-2” (aparat foto-optic),
aprobat prin ordinul nr. 112 din 24 iunie 2014 al Ministerului Economiei al
Republicii Moldova, a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție cu
seria și nr. 7676752387010681 din 19 februarie 2016, unde la rubrica a comis
fapta a înscris „conducătorul auto exploata mijlocul de transport cu geamurile
umbrite/peliculă”, la rubrica ignorând prevederile a înscris „p.122(6) „c” RCR,
art. 228 (2) CC”, la rubrica obiecțiile persoanei în a cărei privință a întocmit
proces-verbal a înscris „Am scos pelicula”, deși în realitate automobilul cu care
se deplasa Tomov Liubomir nu a avea geamurile din față umbrite, iar Bogaciov
Veaceslav era în imposibilitate de a scoate pelicula.
Continuându-și acțiunile sale infracționale, Bogaciov Veaceslav din alte
interese personale și anume având scopul îmbunătățirii indicilor de activitate,
ca urmare a întocmirii procesului-verbal cu privire la contravenție cu seria și
nr. 7676752387010681 din 19 februarie 2016, i-a aplicat amenda în mărime de
5 u.c. lui Tomov Liubomir, ce constituie 100 lei.
Sentința a fost atacată cu apel de către procuror și de către inculpatul
Bogaciov Veaceslav.
3.1. Procurorul în Procuratura Anticorupție, Moroșan Vasile prin apelul
depus a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței Judecătoriei Buiucani,
mun. Chișinău din 09 decembrie 2016 și pronunțarea unei noi hotărâri prin
care inculpatul să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 332 alin. (1) Cod penal și în baza sancțiunii acestui articol să-i fie aplicată
pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1000 unități convenționale, cu
privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 ani, invocând
următoarele argumente:
- pedeapsa penală este prea blândă;
– instanța de fond a ignorant faptul că inculpatul nu a recunoscut vina de
comiterea infracțiunii incriminate, a încercat să ducă organul de urmărire
penală în eroare, declarând la urmărirea penală și în cadrul cercetării
judecătorești, că geamurile din față a automobilului de model Mercedes Benz
XXXXX cu n/î XXXXX (XXXXX), care era condus de Tomov Liubomir erau
umbrite, iar probele concludente și pertinente acumulate în cadrul urmăririi
penale și examinate în cadrul cercetării judecătorești au demonstrat cu
certitudine că geamurile din față a automobilului de model Mercedes Benz
XXXXX cu n/î XXXXX (XXXXX) nu erau umbrite;
– în cadrul cercetării judecătorești nu au fost stabilite careva circumstanțe
care ar micșora esențial gravitatea faptei inculpatului, pentru a aplica față de
inculpat pedeapsă sub formă de 500 unități convenționale, cu privarea de
dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 2 ani. La fel, nu au fost
stabilite nici careva motive care ar concluziona că nu este rațional ca
inculpatului să-i fie aplicată pedeapsa - amenda în mărime de 1000 unități
convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen
2
de 5 ani, pedeapsă prevăzută de lege și solicitată de acuzare pentru fapta
săvârșită, în condițiile în care inculpatul nu a conștientizat fapta comisă.
3.2. Inculpatul Bogaciov Veaceslav a solicitat admiterea apelului, casarea
sentinței, și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie achitat de comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Codul penal, din motiv că fapta nu
întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, invocând următoarele
argumente:
- sentința de condamnare este neîntemeiată;
– cu referire la ordonanța de punere sub învinuire, indică că ordinul
nr. 112 la care s-a referit acuzatorul de stat și ulterior instanța de fond,
reglementează doar procedura tehnică de utilizare a aparatului nominalizat și
nu procedura juridică. Procedura sau metoda juridică de aplicare a mijloacelor
tehnice speciale de măsurare a transmitenței luminii, nici nu poate fi prevăzută
în acest ordin, deoarece Ministerul Economiei care este autorul ordinului și
Regulamentului nominalizat, nu este competent să stabilească procedura
juridică, de utilizare a aparatului respectiv. Procedura de măsurare a
transmitenței luminii prin sticlele mijloacelor de transport, inclusiv și cu
aparatul pentru determinarea permeabilității luminii prin sticlă de tip „ЛЮКС
TC-2” - (aparat foto-optic), este prevăzută și reglementată de Regulamentul
Serviciului Patrulare Rutieră, aprobat prin ordinul Ministerului Afacerilor
Interne nr. 45, care stipulează că „... în caz de necesitate inspectorul poate
utiliza....”, însă în caz când nu-i necesar, nu este obligat;
– acuzatorul de stat, în aceeași ordonanță a invocat că inculpatul în
obiecțiile persoanei în a cărei privință s-a întocmit procesul-verbal, a înscris
„...am scos pelicula”. Menționează că, atât la faza de urmărire penală, cât și la
faza examinării cauzei în instanța de judecată a declarat cu certitudine, că
inscripția nominalizată a fost efectuată de către Tomov Liubomir personal, la
rândul său acesta a declarat că nu ține minte cine a făcut acest înscris în
procesul verbal;
- nici la depunerea plângerii la Procuratura Anticorupție și nici ulterior,
nici organul de urmărire penală și nici procurorul nu au examinat automobilul
de model Mercedes Benz XXXXX cu n/î XXXXX, pentru a confirma sau infirma
existența încălcărilor prevăzute de p. 122 (6) „e” din Regulamentul Circulației
Rutiere, bazându-se la învinuire doar pe declarațiile lui Tomov Liubomir, care
invocă că geamurile nu sunt, ori nu erau umbrite. Iar, motivarea instanței de
fond în conformitate cu prevederile art. 51 alin. (3) Cod de procedură penală
contravine dreptului inculpatului la un proces echitabil, potrivit reglementărilor
art. 19 Cod de procedură penală. Consideră că în scopul elucidării tuturor
circumstanțelor cauzei și stabilirii cu certitudine de cine a fost efectuat acest
înscris, organul de urmărire penală urma să dispună efectuarea expertizei
grafoscopice și să examineze automobilul;
– imprimările video anexate de către acuzatorul de stat la materialele
cauzei ca probă că automobilul nu este stopat, pe care se bazează și hotărârea
instanței de fond, nu țin nici o critică, deoarece filmările sunt făcute din
depărtare, nu este clar dacă geamul (sticla) este sau nu deschis și care din ele,
stânga sau dreapta și dacă sunt sau nu întunecate;
3
- ordonanța de punere sub învinuire nu întrunește condițiile art. 281
alin. (2) Cod de procedură penală, din acest considerent, nu a avut posibilitatea
să se apere de acuzarea adusă, care este foarte vagă, necorectă, și respectiv nu e
clar din ce domeniu urmau a fi prezentate probe în apărarea sa, etc.;
– procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 7676752387010681 din
19 februarie 2016, care se invocă a fi fals, până la moment nu a fost anulat de
nimeni, deoarece nimeni nu l-a contestat în modul stabilit de lege. Mai mult,
Tomov Liubomir în ziua întocmirii în privința lui a procesului-verbal cu privire
la contravenție a achitat amenda stabilită prin acest proces-verbal, adică a
recunoscut comiterea contravenției și a executat sancțiunea;
- plângerea înaintată de către Tomov Liubomir, a fost depusă cu încălcarea
prevederilor p. (3) art. 263 Cod de procedură penală, care prevede că
„plângerea ori după caz denunțul trebuie să cuprindă și .... mijloacele de probă”,
or, procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 7676752387010681 din
19 februarie 2016, nu poate fi probă, deoarece el nu a fost contestat și până la
moment este în vigoare;
- ordonanța de pornire a urmăririi penale este în contradicție cu
prevederile legale și în conformitate cu prevederile art. 251 Cod de procedură
penală, conduce la nulitatea ordonanței de pornire a urmăririi penale;
- instanța de fond nu a ținut cont de erorile comise în rechizitoriu, or, în
calitate de agent constatator a întocmit în privința lui Tomov Liubomir proces-
verbal cu privire la contravenție pentru comiterea contravenției prevăzute de
art. 228 alin. (2) Cod contravențional și nu 226 alin. (2) Cod contravențional,
cum este invocat în rechizitoriu.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2017,
au fost respinse ca nefondate apelurile înaintate de procuror și inculpat ca fiind
nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări.
În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat, că instanța de
fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost
dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică
corespunzătoare materialului probator administrat.
Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la
cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se
prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în
ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.
Instanța de apel a menționat că vinovăția inculpatului Bogaciov Liubomir
în comiterea infracțiunii imputate se confirmă prin următoarea sistemă de
probe analizate și apreciate de instanța de apel prin prisma prevederilor
art. 101 Cod de procedură penală, care sunt pertinente, concludente, utile și
veridice și coroborează între ele, cum ar fi:
- declarațiile martorului Tomov Liubomir;
- declarațiile martorului Gheorghiță Adrian;
- declarațiile martorului Timcenco Natalia;
La fel, instanța de apel a specificat că vinovăția inculpatului se confirmă și
prin următoarele materiale ale cauzei penale:
4
- procesul-verbal cu privire la contravenție seria MAI03 nr. 279370 din
19 februarie 2016, ridicat la 05 aprilie 2016 de la Compania de escortă și
misiuni speciale a INP al IGP al MAI, recunoscut prin ordonanța de recunoaștere
în calitate de corp delict din 19 mai 2016 (f. d. 34, 41);
- procesul-verbal de ridicare din 28 martie 2016, prin care au fost ridicate
de la SA „Fighting & Entertaiment Association FEA” (bd. XXXXX, mun. Chișinău)
înregistrările video și imaginile, efectuate în data de 19 februarie 2016, între
orele 11.00 - 12.25, cu camerele de luat vederi amplasate pe clădirea din bd.
XXXXX, mun. Chișinău, copiate pe un suport tehnic de tip DVD. Prin procesul-
verbal respectiv se probează faptul că acțiunile ofițerilor de patrulare Bogaciov
Veaceslav și Gheorghița Adrian au fost fixate de camerele de luat vederi de pe
imobilele aflate în apropiere (f. d. 27);
- procesul-verbal de cercetare a obiectelor din 19 mai 2016, conform
căruia a fost cercetat suportul tehnic de tip DVD-R de model „Hawk”, ridicat la
28 martie 2016 de la SA „Fighting & Entertaiment Association FEA” (bd. XXXXX,
mun. Chișinău), pe care au fost copiate înregistrările video și imaginile,
efectuate în data de 19 februarie 2016, între orele 11.00 -12.25, cu camerele de
luat vederi amplasate pe clădirea din bd. XXXXX, mun. Chișinău. Prin procesul-
verbal respectiv se probează faptul că în data de 19 februarie 2016
autoturismul Mercedes, mergând pe bd. Ștefan cel Mare virează spre str. A.
Lăpușeanu, trecând peste linia continuă neîntreruptă. Imediat în spatele său se
observă un autoturism de poliție cu girofarurile conectate, care se deplasa pe
bd. Ștefan cel Mare a virat la dreapta pe str. A. Lăpușneanu. De asemenea în
urma cercetării imaginilor efectuate cu camerele video nu s-a constatat că
autoturismul Mercedes ar avea geamurile portierelor din față umbrite și nici
faptul că Tomov Liubomir ar fi dezlipit careva pelicule de la geamurile
respective, atât în prezenta ofițerilor de patrulare, cât și după ce aceștia au
părăsit fața locului. La fel, se stabilește faptul că Bogaciov Veaceslav nu a
întreprins careva acțiuni în calitate de agent constatator pentru a constata
faptul săvârșirii de către Tomov Liubomir a contravenției prevăzută de art. 226
alin. (2) (geamuri umbrite) din Codul contravențional, pentru care i-a fost
întocmit proces-verbal cu privire la contravenție (f. d. 29-30);
- procesul-verbal de ridicare din 05 aprilie 2016, conform căruia au fost
ridicate de la Compania de escortă și misiuni speciale a INP al IGP al MAI:
procesul-verbal cu privire la contravenție seria MAI03 nr.279370 din 19
februarie 2016, copiile din Registrul de evidență a cauzelor contravenționale și
a persoanelor care le-au săvârșit și copia procesului-verbal electronic cu privire
la contravenție seria MAI03 nr. 279370, prin care se probează că anume
Bogaciov Veaceslav, având calitatea de agent constatator, a întocmit procesul-
verbal menționat în privința lui Tomov Liubomir, prin care ar fi constatat
săvârșirea contravenției prevăzută de art. 226 alin. (2) (geamuri umbrite) din
Codul contravențional (f. d. 33);
- procesul-verbal de cercetare a documentelor din 19 mai 2016, conform
căruia au fost cercetate documentele ridicate la 05 aprilie 2016 de la Compania
de escortă și misiuni speciale a INP al IGP al MAI, în temeiul ordonanței de
ridicare din 05 aprilie 2016, și anume: procesul-verbal cu privire la
contravenție seria MAI03 nr.279370 din 19.02.2016, copiile din Registrul de
5
evidență a cauzelor contravenționale și a persoanelor care le-au săvârșit și
copia procesului-verbal electronic cu privire la contravenție seria MAI03
nr. 279370, prin care se probează că anume Bogaciov Veaceslav, având calitatea
de agent constatator, a întocmit procesul-verbal menționat în privința lui
Tomov Liubomir, prin care ar fi constatat săvârșirea contravenției prevăzută de
art. 226 alin. (2) (geamuri umbrite) din Codul contravențional (f. d. 40);
- procesul-verbal de cercetare a documentelor din 19 mai 2016, conform
căruia au fost cercetate documentul cu denumirea „Echipa de serviciu” din data
de 19 februarie 2016, anexat la materialele plângerii lui Tomov Liubomir,
expediate Serviciului protecție internă și anticorupție al MAI, prin care se
probează că în data de 19 februarie 2016, cet. Bogaciov Veaceslav și Gheorghița
A. și-au desfășurat activitatea între orele 06.30 și 15.30 pe itinerariul pe
str. București - str. Kogălniceanu - str. Bulgară (f. d. 43);
- înregistrările video, efectuate cu camerele video ale SA „Fighting &
Entertaiment Association FEA”, amplasate pe clădirea din bd. Ștefan cel Mare
mun. Chișinău, copiate pe suportul tehnic tip DVD-R de model „Hawk”, ridicate
la 28 martie 2016 de la SA „Fighting & Entertaiment Association FEA” (f. d. 28);
- copiile din Registrul de evidență a cauzelor contravenționale și a
persoanelor care le-au săvârșit și copia procesului-verbal electronic cu privire
la contravenție seria MAI03 nr. 279370, ridicate la 05 aprilie 2016 de la
Compania de escortă și misiuni speciale a INP al IGP al MAI (f. d. 35-39)
- documentul cu denumirea „Echipa de serviciu” din data de 19 februarie
2016, anexat la materialele plângerii lui Tomov Liubomir, expediate Serviciului
protecție internă și anticorupție al MAI (f. d. 12-13).
A considerat instanța de apel că instanța de fond a analizat obiectiv
cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de
vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în
ansamblu, dovedesc fără echivoc vinovăția inculpatului Bogaciov Veaceslav în
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) din Codul penal, conform
semnelor calificative: falsul în acte publice, adică înscrierea de către o persoană
publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, acțiuni săvârșite din
interese personale.
Totodată, instanța de apel a ajuns la concluzia că argumentele invocate în
apelul depus de către inculpat, sunt nefondate fiind combătute de probele
anexate și circumstanțele stabilite în cadrul cercetării judecătorești în instanța
de fond și verificate în cadrul procedurii de examinare a apelului.
Instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate a
conchis că, prima instanță corect a apreciat ca formală și neîntemeiată
solicitarea apărării privind achitarea inculpatului din motiv că nu sunt întrunite
elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal,
or, la materialele cauzei penale au fost administrate suficiente probe pertinente
și concludente prin care se atestă vinovăția inculpatului în săvârșirea
infracțiunii incriminate.
În opinia instanței de apel prima instanță întemeiat a apreciat critic
declarațiile inculpatului, considerând că versiunea inculpatului nu are acoperire
probatorie și reprezintă o tentativă de a evita răspunderea penală pentru fapta
săvârșită, or, acestea se contrazic prin întregul sistem de probe cercetate în
6
instanță, care combat în întregime versiunea inculpatului, și anume declarațiile
martorilor audiați și probele materiale.
Argumentele apelantului cu privire la aprecierea în mod eronat a probelor
administrate și faptul că au fost respinse argumentele apărării în lipsa unui
probatoriu, nu au putut fi reținute ca întemeiate de către instanța de apel și nu
prezintă temei de casare a sentinței atacate, or, aceste argumente nu-și găsesc
confirmare în materialele cauzei penale, precum și, în conținutul sentinței care
conține analiza declarațiilor martorilor audiați în cadrul cercetării
judecătorești, precum și motivarea aprecierii acestora, prima instanță apreciind
aceste probe după intima convingere și în conformitate cu prevederile art. 101
Cod penal.
Verificând argumentele din apelul inculpatului în raport cu legalitatea și
temeinicia sentinței atacate, instanța de apel a conchis că acestea constituie
niște argumente declarative ce nu pot fi admise ca temei de admitere a apelului
și casare a sentinței, or, în conținutul sentinței atacate prima instanță s-a expus
asupra fiecărui argument invocat de către apărător, oferind o apreciere critică,
iar ulterior apelantul invocă neîntemeiat că prima instanță nu a luat în
considerare aceleași argumente și versiuni.
În contextul celor menționate, contrar celor invocate în apelul depus au
fost reținute ca plauzibile și justificate concluziile primei instanțe referitor la
alegațiile apărătorului inculpatului, precum că, organul de urmărire penală nu a
examinat automobilul de model Mercedes Benz XXXXX cu n/î XXXXX, pentru a
confirma sau infirma existența încălcărilor prevăzute de pct. 122 alin. (6) lit. e)
din Regulamentul Circulației Rutiere, bazându-se la învinuirea lui Bogaciov
Veaceslav doar pe declarațiile lui Tomov Liubomir, care invocă că geamurile
sunt umbrite, instanța de fond motivând că, în conformitate cu art. 51 alin. (3)
din Codul de procedură penală, la exercitarea atribuțiilor sale în procesul penal,
procurorul este independent și se supune numai legii. Astfel, procurorul este
persoana competentă să decidă care acțiuni urmează a fi efectuate în cadrul
urmăririi penale, pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, a
circumstanțelor cauzei în vederea stabilirii adevărului. Totodată, faptul că,
automobilul lui Tomov Liubomir de model Mercedes Benz XXXXX cu n/î XXXXX
(XXXXX), nu era cu geamurile umbrite s-a stabilit nu numai prin declarațiile lui
Tomov Liubomir și procesul-verbal de cercetare a obiectelor din 19 mai 2016,
prin care au fost examinate înregistrările video și imaginile, efectuate în data de
19 februarie 2016, între orele 11.00-12.25, cu camerele de luat vederi
amplasate pe clădirea din bd. XXXXX, mun. Chișinău, dar și prin declarațiile
martorului Gheorghiță Adrian, care este colegul de serviciu al inculpatului și a
indicat în ședința de judecată că, din partea stângă a automobilului din față
geamurile nu erau umbrite.
Cu referire la faptul că ordinul nr. 112 din 24 iunie 2014 al Ministerului
Economiei al Republicii Moldova la care se referă acuzatorul de stat,
reglementează doar procedura tehnică de utilizare a aparatului nominalizat și
nu procedura juridică, acesta urmează a fi apreciat critic, instanța de fond corect
a interpretat normele legale și just a relevat faptul că, Capitolul I al ordinului
menționat se indică că, prezenta procedură de măsurare legală stabilește modul
de determinare și înregistrare a transmitenței luminii prin sticlele mijloacelor
7
de transport, cu aparatele pentru determinarea permeabilității (transmitenței)
luminii prin sticlă tip ,,ЛЮКС ИС-2” (în continuare – aparate foto-optice), de
către persoane competente pentru efectuarea măsurilor respective. Totodată în
ordin se indică că, procedura de măsurare legală a fost elaborată de Ministerul
Afacerilor Interne, Inspectoratul Național de Patrulare al Inspectoratului
General al Poliției în colaborare cu Institutul Național de Metrologie.
Instanța de apel a apreciat critic argumentele din apelul inculpatului
precum că, procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 7676752387010681
din 19 februarie 2016, care se invocă a fi fals, până la moment nu a fost anulat
de nimeni, deoarece nimeni nu l-a contestat în modul stabilit de lege, iar Tomov
Liubomir a achitat amenda stabilită prin acest proces-verbal, adică a recunoscut
comiterea contravenției și a executat sancțiunea. Or, faptul că Tomov Liubomir
a achitat amenda în aceeași zi, nu are nici o relevanță asupra calificării faptei
inculpatului Bogaciov Veaceslav în baza art. 332 alin. (1) din Codul penal, care
este o infracțiune formală și s-a consumat în cazul dat din momentul înscrierii
în documentul oficial a unor date vădit false.
Instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul apelantului cu privire
la faptul că plângerea înaintată de către Tomov Liubomir, a fost depusă cu
încălcarea prevederilor art. 263 alin. (3) Cod de procedură penală, precum că
nu cuprinde mijloacele de probă, or, acesta se combate prin însuși conținutul
procesului-verbal de consemnare a plângerii, prin care Tomov Liubomir indică
că declarațiile sale pot fi confirmate de imaginile video de pe camerele care erau
în preajmă.
Referitor la argumentul invocat precum că, ordonanța de punere sub
învinuire nu întrunește condițiile art. 281 alin. (2) din Codul de procedură
penală, se relevă faptul că atât instanța de fond, cât și instanța de apel
examinând ordonanța de punere sub învinuire din 26 mai 2016, nu a depistat
careva încălcări sau abateri de la reglementările legale, ordonanța conține
datele prevăzute de art. 281 alin. (2) Cod de procedură penală și careva
temeiuri de nulitate a acesteia în condițiile art. 251 Cod de procedură penală nu
au fost stabilite.
Instanța de apel a apreciat critic alegațiile apelantului precum că, instanța
de fond nu a ținut cont de erorile comise în rechizitoriu, deoarece în calitate de
agent constatator a întocmit în privința lui Tomov Liubomir proces-verbal cu
privire la contravenție pentru comiterea contravenției prevăzute de art. 228
alin. (2) Cod contravențional și nu 226 alin. (2) Cod contravențional, cum este
invocat în rechizitoriu. Or, în actul de învinuire în privința lui Bogaciov
Veaceslav (f. d. 120) se incriminează că acesta a întocmit procesul-verbal cu
privire la contravenție în baza art. 228 alin. (2) din Codul contravențional, ceea
ce coincide și cu procesul-verbal cu privire la contravenție seria MAI03
nr. 279370 din 19 februarie 2016, ridicat la 05 aprilie 2016 de la Compania de
escortă și misiuni speciale a INP al IGP al MAI, ulterior recunoscut în calitate de
corp delict.
A specificat instanța de apel că vinovăția inculpatului Bogaciov Veaceslav
în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal a fost
dovedită pe deplin în baza probelor prezentate la cauza penală care
demonstrează vinovăția inculpatului în afara oricărui dubiu rezonabil.
8
Privitor la stabilirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că prima
instanță corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu revederile art.
7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul
acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele atenuante și
agravante ale cauzei, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului.
Instanța de apel a constatat, că la stabilirea și individualizarea pedepsei
penale prima instanță a reținut lipsa circumstanțelor agravante, iar ca
circumstanță atenuantă a indicat săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni
ușoare. Ținând cont de personalitatea inculpatului, care a săvârșit o infracțiune
ușoară, de circumstanțele cauzei, prima instanță a concluzionat că corectarea și
reeducarea inculpatului este posibilă prin stabilirea pedepsei sub formă de
amendă, cu aplicarea pedepsei complementare.
Astfel, instanța de apel a considerat că soluția adoptată de către prima
instanță își va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, or,
aplicarea unei pedepse penale sub formă de amendă în mărime de 500 u.c. este
suficientă și ar duce la conștientizarea de către inculpat a celor comise, cu
atragerea unor concluzii corecte ce țin de comportamentul său și respectarea
relațiilor sociale cu privire la buna desfășurare a activității de serviciu în sfera
publică, care este condiționată de încrederea publică în autenticitatea
documentelor oficiale.
Împotriva deciziei instanței de apel, la 08 iunie 2017, în termen, declară
recurs ordinar inculpatul Bogaciov Veaceslav.
În motivarea recursului, invocând temei de drept pct. 6), 8) alin. (1) art.
427 Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:
- instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt;
- nu au fost întrunite elementele infracțiunii.
În rest recurentul a invocat în cererea de recurs aceleași argumente
indicate și în cererea de apel.
Procurorul prin referința depusă a solicitat declararea inadmisibilității
recursului pe motiv, că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu
motivele invocate de recurent și respectiv decizia atacată conține motive legale
pe care se întemeiază soluția.
Judecând recursul declarat în baza materialelor dosarului și în raport cu
motivele invocate, Colegiul lărgit consideră că recursul urmează a fi respins, din
următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de
drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul
normei vizate.
Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând
recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii
atacate.
Potrivit conținutului recursului, recurentul invocă temeiuri de drept
pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevăd, că
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de
drept comise de instanțele de fond și de apel atunci când: instanța de apel nu s-a
9
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției
contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a
admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite
elementele infracțiunii.
8.1. Referitor la prezența în speță a erorii de drept invocată de recurent
prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stabilește, că
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de
drept comise de instanțele de fond și de apel, dacă instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției
contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a
admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, Colegiul lărgit
constată că o astfel de eroare în prezenta cauză nu și-a găsit confirmare la
examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la
examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8)
Cod de procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază
soluția pronunțată.
În această ordine de idei, Colegiul lărgit remarcă faptul, că potrivit art. 414
alin. (1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică
legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima
instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi
prezentate instanței de apel.
Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că, instanța
de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală decizia
instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,
după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării
soluției date.
Colegiul lărgit atestă, că instanța de apel, judecând apelul inculpatului, a
respectat prevederile legale sus-enunțate, verificând legalitatea și temeinicia
hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform
materialelor din dosar, totodată fiind cercetate suplimentar probele
administrate de prima instanță, și în așa mod corect a ajuns la concluzia privind
vinovăția inculpatului Bogaciov Veaceslav în săvârșirea infracțiunii incriminate,
concluzie a cărei motivare a fost pe larg expusă în pct. 5 din prezenta decizie,
soluție pe care instanța de recurs o însușește și motivarea căreia nu o consideră
necesar de a o reitera.
Colegiul lărgit menționează că în sensul prevederilor art. 417 alin. (1)
pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de
fapt și de drept care au dus la respingerea apelului declarat de către inculpat,
precum și motivele adoptării soluției.
8.2. Cu referire la eroarea de drept indicată în recurs prin prisma pct. 8)
alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și anume că în acțiunile inculpatului
nu sunt întrunite elementele infracțiunii, Colegiul lărgit subliniază următoarele.
Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii
determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei
10
prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de
norma penală.
Colegiul lărgit reține că, argumentele recurentului, prin care se invocă că în
acțiunile inculpatului nu sunt întrunite elementele infracțiunii, deoarece
materialele cauzei penale nu conțin probe care să dovedească vinovăția
inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate, nu și-a găsit confirmare,
deoarece probele acumulate și examinate de instanțele ierarhic inferioare au
fost apreciate potrivit prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct
de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării
reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la
concluzia corectă că inculpatul Bogaciov Veaceslav a comis infracțiunea
prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal.
Astfel, Colegiul lărgit menționează că judecând apelul inculpatului,
respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel a
verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate
de prima instanță, conform materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar
probele administrate de instanța de fond, astfel instanța de apel corect
ajungând la concluzia enunțată la pct. 4 din prezenta decizie, stabilind totodată,
că vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1)
Cod penal a fost dovedită pe deplin în baza probelor prezentate la cauza penală
care demonstrează vinovăția inculpatului în afara oricărui dubiu rezonabil, mai
mult, cercetarea judecătorească în instanța de fond, s-a înfăptuit sub toate
aspectele, complet și obiectiv prin prisma principiul contradictorialității și
nemijlocirii.
Mai mult decât atât, Colegiul lărgit consideră necesar a menționa că, potrivit
prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul
apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma
cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de
prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe
noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.
Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei așa cum îl propune
recurentul este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și
aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în
art. 427 Cod de procedură penală, astfel invocarea acestei chestiuni drept temei
de casare în recursul ordinar este lipsită de suport legal.
De asemenea instanța de recurs remarcă, că criticile formulate de recurent,
menționate în pct. 6 din decizie, sunt identice cu cele invocate în apel și ele au
format obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de apel, cărora
instanța le-a dat o motivare argumentată, așa cum este indicat în pct. 5 din
prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-a însușit-o și a cărei
reluare nu se mai impune.
Astfel, reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit a ajuns la concluzia
că, temeiurile invocate de recurent prin prisma erorilor de drept prevăzute de
art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală nu și-au găsit confirmare
la examinarea recursului declarat de inculpatul Bogaciov Veaceslav, deoarece la
judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale
11
relevante, prescrise de art. 413 - 418 Cod de procedură penală adoptând o
hotărâre legală și întemeiată, de aceea se impune decizia de respingere a
recursului ca inadmisibil.
În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de
procedură penală, Colegiul lărgit,
D E C I D E :
Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de inculpatul Bogaciov
Veaceslav, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11
aprilie 2017, în cauza penală în privința lui Bogaciov Veaceslav XXXXX, cu
menținerea deciziei atacate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 14 decembrie 2017.
Președinte Nicolaev Ghenadie
Judecători Toma Nadejda
Alerguș Constantin
Timofti Vladimir
Moraru Petru
12