1ra-199/2017 — art.152 alin.1 CP

1ra-199/2017 — art.152 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-199/2017

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

15 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Nadejda Toma,

Judecători: Galina Stratulat și Oleg Sternioală,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate

de către avocatul Bodnariuc Alexandr în numele inculpatului și de către

inculpatul Zagorodniuc Veaceslav, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 19 decembrie 2012 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 ianuarie 2016, în cauza

penală în privința lui

Zagorodniuc Veaceslav xxx, născut la

xx.xx.xxxx, originar și locuitor al

mun. xxx, str. xxx, xxx, ap. xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 26.04.2012 – 19.12.2012;

Instanța de apel: 07.03.2013 – 27.11.2013;

16.09.2014 – 23.02.2015;

10.12.2015 - 27.01.2016;

Instanța de recurs: 08.04.2014 – 24.06.2014;

28.07.2015 – 03.11.2015;

05.12.2016 – 15.02.2017.

A C O N S T A T A T :

2012, Zagorodniuc Veaceslav a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. 152 alin. (1) Cod penal la 1 an închisoare. Conform art. 90 Cod penal,

executarea pedepsei a fost suspendată condiționat, pe un termen de probațiune

de 1 an.

S-a dispus încasarea din contul inculpatului Zagorodniuc Veaceslav în

beneficiul lui Reilean Vasile prejudiciul material în sumă de 2011,67 lei. În rest,

acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată.

19:30, Zagorodniuc Veaceslav, aflându-se în ograda blocului locativ nr. 30/2,

str. Independenței, mun. Chișinău, urmărind scopul vătămării integrității

corporale sau sănătății, i-a aplicat lui Reilean Vasile lovituri cu mâinile și

picioarele peste diferite părți ale corpului. În consecință, Reilean Vasile s-a ales

1

cu luxație antero-inferioară a humerusului drept, echimoze cu excoriații pe

mâina propriu zisă dreapta, care conform raportului de expertiză medico-

legală nr. 3092 din 29.12.2010 se califică ca vătămări corporale medii.

de către avocatul Alexandr Bodnariuc în numele inculpatului.

3.1. Partea vătămată Reilean Vasile a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit căreia inculpatului

să-i fie stabilită o pedeapsă mai aspră, și să fie admisă integral acțiunea civilă.

În motivarea apelului a indicat următoarele argumente:

- instanța nu a motivat în baza cărui temei legal a stabilit inculpatului o

pedeapsă mai blândă, care au fost circumstanțele atenuante de care s-a condus

instanța la stabilirea pedepsei, deoarece consideră că pedeapsa aplicată

inculpatului nu este în raport cu suferințele morale și materiale, suportate în

urma vătămărilor.

A menționat, că la cererea de chemare în judecată a anexat toate

confirmările necesare. Suma totală pentru tratamentul prescris de medicul

traumatolog fiind de 6752, 30 lei.

A indicat, că după traumele suportate era limitat în mișcări, chiar și după

ce i-au scos gipsul, timp de 6 luni nu era capabil să ridice nici chiar obiecte mici.

Traumele i-au stopat complet activitatea cotidiană și cea profesională. Astfel,

despăgubirea pentru daunele morale suportate ar fi în sumă de 45000 lei.

Artroza încă nu s-a vindecat și probabilitatea de vindecare este mică.

Consecințele vătămărilor suportate vor fi de durată îndelungată.

3.2. Avocatul Alexandr Bodnariuc a solicitat casarea sentinței, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat,

deoarece fapta nu a fost comisă de el.

În motivarea apelului a indicat următoarele argumente:

- învinuirea înaintată inculpatului nu este bazată pe probe pertinente și

concludente, iar nevinovăția inculpatului este confirmată prin următoarele

probe: declarațiile părții vătămate Reilean V; declarațiile martorului Ertaș

Natalia; declarațiile inculpatului; raportului de expertiză medico-legală nr.

2367/D din 26.09.2011, prin care la inculpat s-a constatat: plagă la nivelul

capului, plăgi la nivelul buzelor care au fost cauzate cu obiecte ascuțite;

excoriație pe nas, echimoza la față, edem la cap. Producerea leziunilor depistate

la inculpat de la cădere liberă a corpului se exclude. Conform caracterului

leziunilor (plăgilor) acestea puteau fi produse cu un obiect tăietor înțepător

cum ar fi și un cuțit; prin procesul-verbal de cercetare la fața locului se combate

versiunea lui Reilean V., deoarece nu s-a stabilit existența sângelui pe banca din

ogradă, întrucât, cum s-a stabilit și prin raportul de expertiză inculpatul nu a

căzut jos.

A indicat, că este necesar de apreciat critic depozițiile martorului Reilean

Z., care este mama lui Reilean V., deoarece sunt în contradicție cu depozițiile

martorului Ertaș N. și cu raportul de expertiză medico-legală din 26.09.2011.

- sentința a fost pronunțată în lipsa inculpatului, care era în concediu

medical, lui nu i s-a oferit ultimul cuvânt, prin ce au fost încălcate grav

prevederile Codului de procedură penală.

2

noiembrie 2013, apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu

menținerea hotărârii atacate fără modificări.

fond, corect a constatat starea de fapt și de drept a acțiunilor săvârșite de

inculpat. Probele administrate la dosar fiind apreciate în conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

ordinare, solicitând casarea hotărârilor judecătorești, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care ultimul să fie achitat.

Recurenții au invocat că instanțele au apreciat incorect probele

administrate pe caz, iar instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apelul apărării.

24 iunie 2014, recursurile au fost admise, casată decizia menționată și dispusă

rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

circumstanțe care se refereau la intentarea procedurii contravenționale în

privința lui Reilean V. de comitere a aceleiași fapte pentru care inculpatul a fost

tras la răspundere penală în baza art. 152 alin. (1) Cod penal. Însă, instanța de

apel în decizie nu a dat răspuns la argumentele invocate.

După cercetarea probelor prezentate de către apărare, în scopul dovedirii

nevinovăției inculpatului, instanța de apel urma să se pronunțe asupra acestora

în decizia pronunțată, dar nu s-a expus, fiind omisă orice mențiune asupra

materialului probator în cauză.

Astfel, modalitatea de motivare a soluției denotă că instanța de apel nu a

apreciat probele existente în ansamblu, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității, veridicității și coroborării acestora, pronunțându-se

numai pe o parte din acestea, prin ce s-a comis eroarea de drept prevăzută de

art.427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

2015, ambele apeluri au fost respinse ca nefondate.

inculpatului, în baza probelor administrate și verificate în ședința judiciară.

Totodată, instanța de fond just a decis în privința măsurii de pedeapsă

stabilită inculpatului, ținând cont de circumstanțele stabilite în cauză,

menționându-se, că în cazul dat între Reilean V. și inculpat a avut loc o

altercație reciprocă, generată de relațiile ostile existente între ei și ambii au

avut de suferit fizic. În urma acțiunilor violente ale inculpatului, lui Reilean V. i-

au fost cauzate leziuni corporale medii, iar în urma acțiunilor violente a lui

Reilean V., inculpatului i-au fost cauzate multiple vătămări corporale ușoare, cu

dereglare de scurtă durată a sănătății.

Pentru acțiunile sale ilegale, Reilean V. a fost sancționat în baza art. 78 alin.

(3) Cod contravențional la amendă în mărime de 75 unități convenționale și

această hotărâre a fost menținută de instanța ierarhic superioară.

Astfel, nefiind stabilite temeiuri pentru achitarea inculpatului.

3

ordinare, prin care au solicitat casarea hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care ultimul să fie achitat.

În motivarea recursurilor au invocat:

- instanța de apel nu s-a expus asupra argumentelor indicate în cererea de

apel, ignorând indicațiile instanței de recurs;

- judecata în prima instanță a avut loc fără participarea inculpatului.

Înaintea ședinței (18.12.2012) de către inculpat a fost depusă prin cancelarie

cerere de amânare a procesului din motivul că este bolnav și se află pe buletin

și totodată s-a solicitat reluarea cercetării judecătorești. Instanța a ignorat

cererea depusă și fără a acorda ultimul cuvânt și fără a se expune asupra

reluării cercetării judecătorești a emis în lipsa inculpatului o sentință de

condamnare. Acest temei a fost indicat în cererea de apel;

- decizia instanței de apel nu a fost motivată;

- instanța de apel nu a dat apreciere probelor prezentate de către apărare

încă în ședința instanței de apel din 27 noiembrie 2013, fapt menționat și în

decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 15.07.2014;

- instanța nu s-a expus asupra probelor și motivelor indicate în cererea de

apel, cu referire la cazul contravențional în privința lui Reilean V., deoarece

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2367/D din 26.09.2011, la

inculpat s-a constatat: plagă la nivelul capului, plăgi la nivelul buzelor care au

fost cauzate cu obiecte ascuțite; excoriație pe nas, echimoză la față, edem la cap.

De asemenea expertul a răspuns fără dubii că producerea leziunilor depistate la

inculpat de la căderea liberă a corpului se exclude. Conform caracterului

leziunilor (plăgilor) acestea au avut posibilitatea să fie produse cu un obiect

tăietor înțepător cum ar fi și un cuțit. Astfel, cert se combat argumentele părții

vătămate, însă instanța de apel face referire la această probă, care de fapt

dovedește incontestabil nevinovăția inculpatului.

Instanțele de judecată, prin hotărâri definitive și irevocabile, pronunțate

înainte de a se expune instanța de apel asupra sentinței din 19 decembrie 2012,

au stabilit că declarațiile lui Reilean Vasile și Reilean Zinovia nu pot fi luate în

considerație și sunt apreciate critic, din considerentul că Reilean Vasile a

părăsit locul comiterii faptei, fără a chema organele de poliție și ambulanța.

Prin hotărârea definitivă a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 22

martie 2013, s-a stabilit cu certitudine că Reilean Vasile nu a fost atacat de

către inculpat și respectiv Reilean Vasile nu a fost în stare de legitimă apărare,

dimpotrivă anume Reilean Vasile a fost inițiatorul conflictului, așa cum Reilean

l-a chemat pe inculpat să iasă afară din magazin fapt confirmat de către

martorul ocular Ertaș Natalia, apoi după cauzarea leziunilor corporale

inculpatului a părăsit locul comiterii faptei.

În astfel de situație, până la adoptarea deciziei de către Curtea de Apel

Chișinău la data de 27.11.2013, instanței de apel i-au fost prezentate hotărârea

definitivă a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 22 martie 2013 și decizia

irevocabilă a Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2013, prin care s-a stabilit că

pentru același conflict între aceleași părți, care a avut loc în aceeași zi și ora, la

aceeași dată, a fost recunoscut vinovat Reilean V.

4

Astfel, instanța de apel a ignorat hotărârile irevocabile care au fost

prezentate și acceptate ca probe în instanța de apel, în care sunt deja stabilite

circumstanțele cauzei, acțiunile fiecărui participant a conflictului, concluziile

fiind bazate pe declarațiile a acelorași martori, care au constituit obiectul

examinării ulteriore în instanța de apel, în cadrul cauzei penale.

Instanța de apel în decizia atacată nu a făcut nicio mențiune despre

hotărârile susmenționate anexate la materialele cauzei.

Nevinovăția inculpatului în opinia recurenților, este confirmată și prin

declarațiile inculpatului, martorului Romanova Ana, raportul de expertiză

medico-legală nr. 2367/D din 26.09.2011, raportul de expertiză medico-legală

nr. 217 din 23.09.2013.

Prin decizia agentului constatator, Pidpenco Mihail, al CPs Botanica din

12.01.2011, Reilean Vasile a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției,

că la data de 26.11.2010, ora 19:30, aflându-se în curtea blocului locativ din str.

Independenței 30/2, mun. Chișinău în urma unui conflict cu Zagorodniuc

Veaceslav, i-a aplicat acestuia câteva lovituri cu un cuțit în regiunea capului

după care l-a lovit și cu pumnul în regiunea feței, fapt prin care i-a provocat

multiple vătămări corporale ușoare, cu dereglarea de lungă durată a sănătății.

Martorul Ertaș Natalia a declarat că a auzit strigăte. Ieșind în curte, a

observat că inculpatul se ține cu mâinile de cap, iar Railean Vasile îi aplică

lovituri cu pumnii și picioarele peste cap și corp. Când ea s-a apropiat de ei,

Reilean Vasile aplica lovituri inculpatului cu ambele mâini și când a văzut-o, l-a

respins pe inculpat cu ambele mâini de la sine și s-a îndreptat spre casă.

Totodată, Reilean Zinovia a dat depoziții contradictorii, care nu corespund

realității.

În drept, recursurile fiind bazate pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 4),

6), 8) Cod de procedură penală.

noiembrie 2015, au fost admise recursurile ordinare declarate de către

avocatul Alexandr Bodnariuc în numele inculpatului și de către inculpatul

Zagorodniuc Veaceslav, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 23 februarie 2015 și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

că instanța de fond și cea de apel au comis următoarele erori de drept:

- nu a apreciat separat fiecare probă prezentate de acuzare și apărare din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate

probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu

circumstanțele de fapt și de drept incriminate inculpatului în rechizitoriu, dar și

în hotărârile judecătorești irevocabile, anexate la dosar, despre atragere la

răspunderea contravențională a lui Reilean Vasile în cadrul aceluiași caz, și nu a

indicat motivele pentru care a respins probele aduse în sprijinul apărării;

- dat fiind că declarațiile martorilor oculari: al acuzării Reilean Zinovia și

apărării Ertaș Natalia se contrazic reciproc și în mod esențial, nu a indicat care

din acestea sunt puse la baza sentinței de condamnare și care sunt respinse,

fiind lipsă și argumentările legale în acest sens.

5

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe

care se întemeiază soluția.

Instanța de apel menținând sentința nu a înlăturat erorile de drept admise

de instanța de fond, le-a repetat întocmai și nu a desființat sentința, cu

rejudecarea cauzei potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în

primă instanță;

- nu s-a pronunțat asupra nici unui motiv din cele invocate în apelul

apărării;

- nu a executat indicația din decizia Colegiului penal al Curții Supreme de

Justiție din 24 iunie 2014;

- nu a apreciat separat fiecare probă prezentată de apărare, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele de

fapt și de drept incriminate inculpatului în rechizitoriu, dar și cu cele stipulate

în hotărârile judecătorești irevocabile, anexate la dosar, despre atragere la

răspunderea contravențională a lui Reilean Vasile în cadrul aceluiași caz, și nu a

indicat motivele pentru care a respins probele aduse în sprijinul apărării;

- deoarece declarațiile martorilor oculari: al acuzării Reilean Zinovia și

apărării Ertaș Natalia se contrazic reciproc și în mod substanțial, nu a indicat

care din acestea sunt puse la baza sentinței de condamnare și care sunt

respinse, fiind omisă cu desăvârșire motivarea menținerii sentinței în acest

sens.

Circumstanțele expuse, în opinia instanței de recurs ordinar, atestă că

ambele instanțe nu au respectat exigențele legale, deoarece au adoptat hotărâri

care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, iar instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel, admițând erori de drept

prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, fapt care a impus

soluția admiterii recursului declarat, casării totale a deciziei contestate și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urma să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate

cu legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

2016, a fost respins ca nefondat apelul declarat de către partea vătămată

Reilean Vasile, iar apelul declarat de către avocatul Bodnariuc Alexandr în

numele inculpatului, a fost admis, casată sentința parțial, inclusiv din oficiu în

baza art. 409 alin.(2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care procesul penal în

privința lui Zagorodniuc Veaceslav în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

152 alin.(1) Cod penal a fost încetat cu liberarea ultimului de răspunderea

penală în temeiul art. 60 Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de

prescripție de tragere la răspundere penală.

inculpatul Zagorodniuc Veaceslav vina în comiterea infracțiunii nu a

recunoscut-o, vinovăția acestuia este dovedită pe deplin prin probele

6

administrate la cauza penală, care au fost cercetate și verificate în ședința

instanței de apel, și anume:

- declarațiile părții vătămate Reilean Vasile depuse în cadrul ședinței

de judecată în instanța de fond (f.d.133-137, vol. II), declarații susținute și

în instanța de apel, precum și cele depuse în cadrul urmăririi penale;

- declarațiile martorului Ertaș Natalia depuse în cadrul ședinței de

judecată în instanța de fond (f.d.142-143, vol. II);

- declarațiile martorului Bolgari Andrei depuse în cadrul ședinței de

judecată în instanța de fond (f.d.141, vol. II);

- declarațiile martorului Coroliov Valentin depuse în cadrul ședinței de

judecată în instanța de fond (f.d.144-145, vol. II);

- declarațiile martorului Reilean Zinovia depuse în cadrul ședinței de

judecată în instanța de fond (f.d.138-140, vol. II).

Ținând cont de indicațiile date în decizia Colegiului penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție din 03.11.2015, instanța de apel a admis

demersul procurorului privind audierea martorului Reilean Zinovia care

a declarat că, susține declarațiile date la faza urmăririi penale și în

instanța de fond, indicând suplimentar la întrebările participanților la

proces că, la data când s-a produs incidentul în mâinile fiului său, Reilean

Vasile nu era nimic, mai ales în timpul conflictului cu inculpatul

Zagorodniuc Veaceslav. Atunci când, se deplasa cu fiul său în taxi, Reilean

Vasile s-a purtat frumos cu polițiștii, el nu a opus rezistență. A

concretizat că, în momentul incidentului, inculpatul îl strangula de gât pe

Reilean Vasile, l-a lovit în partea de jos a corpului. Inculpatul

Zagorodniuc Veaceslav a căzut jos, după care s-a ridicat și a început a-l

lovi cu picioarele pe Reilean Vasile, ultimul a căzut jos, după care Ertaș

Natalia și prietenul lui Zagorodniuc Veaceslav au ieșit din local și l-au

oprit. Ertaș Natalia nu era pe loc ca să vadă tot conflictul.

Totodată instanța de apel a verificat următoarele probe scrise:

- procesul-verbal de confruntare dintre bănuitul Zagorodniuc

Veaceslav și partea vătămată Reilean Vasile din 11 februarie 2011,

potrivit căruia fiecare dintre participanți au susținut declarațiile depuse

anterior (f.d.49-51, vol. I);

- procesul-verbal de confruntare din 04 martie 2011 dintre partea

vătămată Reilean Vasile și martorul Ertaș Natalia, potrivit căruia fiecare

dintre participanți și-au susținut declarațiile sale (f.d.52-54, vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 3092 din 29.12.2010

conform căruia la examinarea medico-legală a documentelor medicale pe

numele cet. Reilean Vasile au fost stabilite: luxația antero-inferioară a

humerusului drept, echimoze cu excoriații pe mâini propriu zisă dreapta,

care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice prin dezarticularea

umărului drept și în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect dur

contondent, constituie o dereglare a sănătății de lungă durată și în

conformitate cu acest criteriu se califică ca vătămări corporale medii

(f.d.38, vol. I);

- raportul de expertiză nr. 2367/D din 26.09.2011 prin care s-a

concluzionat că, la cercetarea datelor medicale prezentate la cet. Zagorodniuc

7

Veaceslav s-a constatat: plagă la nivelul capului, plăgi la nivelul buzelor care

au fost cauzate cu obiecte ascuțite; excoriație pe nas, echimoză la față, edem la

cap care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect

contondent dur. Toate leziunile au fost produse posibil în timpul și

circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și

conform acestui criteriu se califică ca vătămare corporală ușoară. Producerea

leziunilor corporale depistate de la cădere liberă a corpului se exclude.

Legătura cauzală dintre traumatismul suportat și maladiile preexistente la cet.

Zagorodniuc Veaceslav lipsește. Conform caracterului leziunilor (plăgilor) se

poate afirma că au avut posibilitatea să fie produse cu un obiect tăietor

înțepător cum ar fi și un cuțit (f.d.127-128, vol. I);

- raportul de expertiză nr.3481/D din 27.12.2011 prin care s-a

concluzionat că, la cet. Zagorodniuc Veaceslav s-a constatat: a) plăgi la nivelul

capului (regiunea parietală) și feței (buza superioară și inferioară) ce au fost

produse posibil în timpul indicat, au condiționat o dereglare a sănătății de

scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală

ușoară; b) excoriație la nas, echimoză la față și edem la cap, care au fost

cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a uni obiect contondent dur sau la

lovire de așa obiecte posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca

vătămare neînsemnată. Din lipsa descrierii caracterului morfologic al plăgilor

în certificatul de vizită nr. 59145 din 26.11.2010 eliberat de CNȘPMU, de

susținut cu certitudine că plăgile de la nivelul capului și feței sunt de caracter

tăiat nu este posibil, și tot din acest motiv nu putem stabili obiectul vulnerant.

Luând în considerație localizarea leziunilor corporale depistate și prezența

obstacolelor la fața locului pot concluziona că cauzarea leziunilor corporale în

rezultatul căderii libere cu aterizare și lovire de obiecte proeminente este

posibil (f.d.161-162, vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 767/D din 22.03.2012 prin

care s-a concluzionat că, la cet. Reilean Vasile s-a constatat: luxația antero-

inferioară a humerusului drept, echimoze cu excoriații pe mâna propriu zisă

dreapta, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect

contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează o

dereglare a sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu în comun se

califică ca vătămări corporale medii. Producerea vătămărilor corporale

constatate în rezultatul căderii de la înălțimea corpului se exclude.

Posibilitatea formării diagnozelor stabilite la partea vătămată Reilean

Vasile, sub formă de artroză, artrită, stabilite conform certificatului de

ultrasonografie nr. 5/6 din 05.04.2011 în urma răsucirii ambelor mâini

în urmă și în sus cu luxația umărului drept nu se exclude (f.d.215, vol. I);

- raport de expertiză medico-legală nr. 765/D din 27.03.2012 prin

care s-a concluzionat că, la Zagorodniuc Veaceslav s-a constatat: traumă cranio

cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, plăgi la nivelul capului

(regiunea parietală) și feței (buza superioară și inferioară), excoriație la nas,

echimoză la față și edem la cap, ce au fost produse în rezultatul acțiunii

traumatice a unui obiect contondent dur sau la lovire de acestea, posibil în

timpul și circumstanțele indicate, au condiționat o dereglare a sănătății de

scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală

8

ușoară. Din lipsa descrierii caracterului morfologic al plăgilor (margini și

unghiuri) în certificatul de vizită nr. 59145 din 26.11.2010 eliberat de CNȘPMU

și fișa medicală bolnavului staționar nr. 22303 (internat la 27.11.2010, externat

la 01.12.2010 CNȘPMU) de susținut cu certitudine că plăgile de la nivelul

capului și feței sunt de caracter tăiat nu este posibil. Luând în considerație

localizarea leziunilor corporale, formarea lor în rezultatul căderii libere a

corpului de la înălțimea proprie se exclude. De stabilit cu certitudine unghiul de

incidență a corpului la momentul de față de nu este posibil. Luând în

considerație localizarea leziunilor corporale depistate și prezența

obstacolelor la fața locului probabilitatea producerii acestora în

rezultatul căderii și lovirea în trepte de obiectele proeminente și

obstacolele de la fața locului cu o ulterioară aterizare pe sol nu poate fi

exclusă (f.d.222-224, vol. I).

Instanța de apel a constatat că, instanța de fond, cercetând în cumul

probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității,

pertinenței și concludenții, utilității și veridicității raportată la declarațiile date

în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de

fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Zagorodniuc Veaceslav

încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 152 alin. (1) Cod penal

- vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății.

Declarațiile părții vătămate Reilean Vasile instanța de apel le-a apreciat ca

fiind pertinente și concludente și care pot fi puse la baza sentinței de

condamnare, reținând în acest sens că, partea vătămată a indicat că, la data

incidentului, inculpatul Zagarodniuc Veaceslav a început să-l agreseze moral și

fizic, sărind cu mâinile la bătaie, încercând să-l înădușe. Văzând că, situația se

agravează, dânsul apărându-se, l-a lovit pe Zagarodnic Veaceslav cu piciorul în

testicule, din această cauză el a căzut jos și s-a lovit singur cu capul de scaunul

ce era alături, după care a început să sângereze. Ulterior, Zagorodniuc

Veaceslav l-a lovit, dându-l jos, iar în momentul în care se afla la pământ

inculpatul a aplicat un procedeu fizic și i-a tras mâna dreaptă după spate,

rupându-i ligamentele.

Declarațiile părții vătămate Reilean Vasile instanța de apel le-a apreciat ca

fiind veridice reieșind și din faptul că coroborează cu declarațiile martorului

Reilean Zinovia care a indicat că, a văzut cum Zagorodniuc Veaceslav a întins

mâinile spre Reilean Vasile și a început să-l înădușe. Vasile Reilean se apăra

luând mâinile lui Zagorodniuc Veaceslav de la gât. În acel moment ea s-a

îndreptat spre ei și a văzut că, Zagorodniuc Veaceslav a căzut jos, lovindu-se cu

capul de scaun și de bordură. După care, inculpatul s-a ridicat, iar Vasile Reilean

în urma loviturilor a căzut, rostogolindu-se pentru a evita loviturile lui

Zagorodniuc Veaceslav. La un moment dat, ultimul l-a apucat de mâini pe Vasile

Reilean și le trăgea în urmă în sus.

Instanța de apel a reținut că, declarațiile părții vătămate Reilean Vasile și

declarațiile martorului Reilean Zinovia sunt veridice, coerente și consecvente

care relatează într-o modalitate precisă și fără careva divergențe acțiunile

infracționale a inculpatului Zagorodniuc Veaceslav care au fost îndreptate

împotriva părții vătămate, Reilean Vasile.

9

Declarațiile părții vătămate Reilean Vasile și declarațiile martorului

Reilean Zinovia, în opinia instanței de apel coroborează cu concluziile din

raportul de expertiză medico-legală nr. 3092 din 29.12.2010, potrivit căruia la

cet. Reilean Vasile s-a constatat „luxație antero-inferioară a humersului drept,

echimoze cu excoriații pe mâna propriu zisă dreaptă", care au fost produse în

rezultatul acțiunii traumatice prin dezarticularea umărului drept și în

rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect dur contondent, ce constituie o

dereglare a sănătății de lungă durată și în conformitate cu acest criteriu se

califică ca vătămări corporale medii.

Referitor la contradicțiile dintre declarațiile martorilor Reilean Zinovia și

Ertaș Natalia, fiind pusă spre soluționare instanței de apel chestiunea referitor

la faptul indicării care din acestea urmează a fi puse la baza sentinței de

condamnare și care urmează a fi respinse, instanța de apel a apreciat ca fiind

pertinente și concludente declarațiile martorului Reilean Zinovia, fiind

subliniat în acest sens că, aceste declarații coroborează cu declarațiile părții

vătămate Reilean Vasile, precum și cu conținutul raportului de expertiză

medico-legală nr. 3092 din 29.12.2010, părții vătămate Reilean Vasile i s-a

cauzat luxație antero-inferioară a humersului drept, echimoze cu excoriații pe

mâna propriu zisă dreaptă, care au fost produse în rezultatul acțiunii

traumatice prin dezarticularea umărului drept, iar martorul Reilean Zinovia a

indicat că, a văzut cum inculpatul Zagorodniuc Veaceslav l-a apucat de mâini pe

Vasile Reilean și le trăgea în urmă în sus.

La fel, instanța de apel a menționat, că martorul Reilean Zinovia atât la faza

urmăririi penale, cât și în ședințele de judecată în instanța de fond și în apel a

dat aceleași declarații referitor la faptul că, inculpatul Zagorodniuc Veaceslav a

aplicat lovituri cu mâinile părții vătămate Reilean Vasile, în declarațiile acesteia

nu au fost constatate careva divergențe, dânsa a fost martor ocular la incidentul

respectiv, circumstanțe care analizate în cumul, permit ca declarațiile

martorului Reilean Zinovia să fie puse la baza unei sentințe de condamnare în

privința inculpatului Zagorodniuc Veaceslav.

Cu referire la declarațiile martorului Ertaș Natalia care a indicat în ședința

de judecată în instanța de fond precum că, a văzut cum Reilean Vasile îl ținea pe

Zagorodniuc Veaceslav și-l lovea cu picioarele în regiunea feței, instanța de apel

a conchis că, aceste declarații urmează a fi apreciate critic, deoarece nu pot fi

apreciate prin coroborare cu alte probe administrate la cauza penală. Mai mult

ca atât, instanța de apel a constatat că, martorul Ertaș Natalia, fiind audiată la

faza urmăririi penale a dat cu totul alte declarații decât cele relatate în cadrul

instanței de fond, și anume a indicat că, a observat doar un segment din

altercația dintre inculpatul Zagorodniuc Veaceslav și partea vătămată, și anume

a observat când inculpatul îl agresa pe partea vătămată, ca ulterior aceasta să

indice contrariul celor relatate la urmărirea penală. Din aceste considerente, și

anume că, declarațiile martorului Ertaș Natalia sunt contradictorii, dânsa

schimbându-și declarațiile în instanța de fond, care nu au niciun suport

probatoriu și nu coroborează cu alte probe, instanța de apel a considerat că,

acestea urmează a fi apreciate critic.

Argumentul avocatului Alexandr Bodnariuc din cererea de apel potrivit

căruia, nevinovăția inculpatului Zagorodniuc Veaceslav se confirmă prin faptul

10

că, Reilean Vasile a fost sancționat administrativ cu amendă în mărime de 1500

lei, iar prin hotărârea Judecătoriei Botanica a fost respinsă contestația depusă

de Reilean Vasile asupra deciziei agentului constatator Pidpenco Mihail al CPs

Botanica din 12.01.2011, instanța de apel a considerat-o neîntemeiată,

deoarece urmează a fi delimitate acțiunile părții vătămate Reilean Vasile care a

fost sancționat contravențional și acțiunile inculpatului Zagorodniuc Veaceslav

care au fost calificate în baza legii penale.

În acest context instanța de apel a notat că, avocatul Alexandr Bodnariuc în

interesul inculpatului Zagorodniuc Veaceslav a prezentat o serie de probe, care

în viziunea apărării confirmă nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

incriminate, și anume: decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21

iunie 2013; procesul-verbal cu privire la contravenție din 12.01.2011;

hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 22 martie 2013; cererea de

recuzare a judecătorului Buhnaci Virgiliu; încheierea Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău din 17.01.2013; încheierea Colegiului Civil al Curții de Apel

Chișinău din 09 aprilie 2013; cererea de recurs asupra încheierii Curții de Apel

Chișinău din 09.04.2013; cererea avocatului Alexandr Bodnariuc din 18

octombrie 2013; ordonanța procurorului în Procuratura sect. Botanica, mun.

Chișinău din 15 noiembrie 2013, însă instanța de apel a constatat că, prin

procesul-verbal cu privire la contravenție din 12.01.2011 cet. Reilean Vasile a

fost atras la răspundere contravențională pentru comiterea contravenției

prevăzute de art. 78 alin. (3) Cod Contravențional (f.d.97, vol. I).

Analizând documentele prezentate de către apărarea instanța de

apel și-a expus considerentele asupra acestora în felul următor.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 18 noiembrie

2011 a fost respinsă ca neîntemeiată contestația formulată de Reilean Vasile

împotriva deciziei agentului constatator al CPs Botanica, mun. Chișinău din

12.01.2011 de aplicare a sancțiunii administrative în privința lui Reilean Vasile

în baza art. 78 alin. (3) Cod Contravențional al RM. S-a menținut decizia

agentului constatator Pidpenco Mihail al CPs Botanica din 12.01.2011 de

aplicare a sancțiunii administrative (f.d.153-154, vol. I ).

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie

2011 s-a admis recursul contravenientului Reilean Vasile și s-a casat hotărârea

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 18 noiembrie 2011, cu remiterea

cauzei pentru o nouă examinare în aceeași instanță, în alt complet de judecată

(f.d.157, vol. I).

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 03 august 2012 s-

a respins contestația cet. Vasile Reilean asupra procesului-verbal cu privire la

contravenție și decizia CPs Botanica din 12.01.2011 și s-a menținut decizia

agentului constatator OOS CPs Botanica, mun. Chișinău, M. Pidpenco din

12.01.2011 de aplicare a sancțiunii contravenționale în privința lui Reilean

Vasile în baza art. 78 alin. (3) Cod Contravențional (f.d.68-74, vol. II).

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 28 august 2012

s-a admis recursul contravenientului Reilean Vasile, s-a casat hotărârea

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 03 august 2012, cu remiterea cauzei

pentru o nouă examinare în aceeași instanță, în alt complet de judecată (f.d.65-

67, vol. II).

11

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 22 martie 2013

s-a respins ca neîntemeiată contestația cet. Reilean Vasile împotriva

procesului-verbal din 12.01.2011 și deciziei din 12.01.2011 în cauza

contravențională în privința lui Reilean Vasile în baza art. 78 alin. (3) Cod

Contravențional și s-a menținut decizia agentului constatator M. Pidpenco al

CPs Botanica, mun. Chișinău (f.d.197-201, vol. II).

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2013 s-

a respins, ca nefondat, recursul contravenientului Reilean Vasile împotriva

hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 22.03.2013 în cauza

contravențională intentată în privința lui Reilean Vasile în baza art. 78 alin. (3)

Cod Contravențional, cu menținerea hotărârii (f.d.46-47, vol. III).

Astfel, instanța de apel a reținut că, prin hotărârea judecătorească

irevocabilă și anume hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 22

martie 2013, partea vătămată Reilean Vasile a fost sancționată contravențional

în temeiul art. 78 alin. (3) Cod Contravențional, pentru vătămarea corporală

ușoară, cu dereglarea de scurtă durată a sănătății cet. Zagorodniuc Veaceslav.

Prin urmare, hotărârea judecătorească menționată are puterea lucrului

judecat, ce prezintă o soluție irevocabilă, respectiv, instanța de apel nefiind în

drept să dea o nouă apreciere acțiunilor lui Reilean Vasile.

Potrivit conținutului hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 22

martie 2013, instanța de fond a indicat că, „privitor la cauza penală pornită

în privința cet. Zagorodniuc Veaceslav, instanța de judecată menționează

faptul că sentința Judecătoriei Botanica nr. 1-295/12 din 19.12.2012

fiind contestată la moment nu este definitivă. Mai mult ca atât, prin

sentința menționată Zagorodniuc Veaceslav a fost sancționat pentru

vătămarea intenționată medie a integrității corporale lui Reilean V., iar

conform deciziei agentului constatator OOS CPs Botanica, mun. Chișinău,

M. Pidpenco din 12.01.2011 lui Reilean V. i-a fost aplicată sancțiunea în

baza art. 78 alin. (3) Cod contravențional, pentru vătămarea intenționată

ușoară a integrității corporale cauzată lui Zagorodniuc Veaceslav. Astfel,

fiecare participant la conflict au fost atrași la răspundere pentru acțiunile

sale ilegale".

Instanța de apel nu a reținut ca fiind pertinente și concludente în prezenta

cauza penală, argumentele aduse de către avocatul Alexandr Bodnariuc

referitor la faptul că, prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din

22 martie 2013, instanța de judecată a respins argumentul precum că, Reilean

Vasile a acționat în stare de legitimă apărare, că declarațiile cet. Reilean Vasile

și Reilean Zinovia nu pot fi luate în considerație și sunt apreciate critic,

deoarece aceste aprecieri ale instanței de fond au fost menționate din

perspectiva analizei acțiunilor cet. Reilean Vasile, în calitate de contravenient

căruia i-a fost incriminată săvârșirea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (3)

Cod Contravențional și în baza tuturor materialelor acumulate în acea cauză

contravențională, însă în prezenta cauza penală, atât la faza urmăririi penale,

cât și în instanța de fond au fost administrate alte probe, respectiv, a fost

audiată partea vătămată Reilean Vasile, martorii Reilean Zinovia, Ertaș Natalia,

Romanova Ana, Coroliov Valentin, au fost înfăptuite acțiuni procesuale de

confruntare dintre Zagorodniuc Veaceslav și Reilean Vasile, dintre Reilean

12

Vasile și Ertaș Natalia, au fost dispuse efectuarea unor alte rapoarte de

expertiză, respectiv, instanței de apel revenindu-i sarcina de a verifica dacă

instanța de fond corect a apreciat aceste probe administrate în prezenta cauza

penală, probe care nu pot fi ignorate deși acestea au fost reținute și

administrate în cauză contravențională, care se referă la același incident, or,

atât instanța de judecată prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău

din 22 martie 2013, cât și instanța de apel a constatat că, urmează a fi

delimitate acțiunile părții vătămate Reilean Vasile care au fost sancționate

conform răspunderii contravenționale și acțiunile inculpatului Zagorodniuc

Veaceslav care au fost calificate în baza legii penale.

Totodată, instanța de apel a considerat că nu pot fi reținute și celelalte

probele administrate la cauza penală de către avocatul Alexandr Bodnariuc,

reieșind din faptul că, din cererea înaintată de către Reilean Vasile privind

recuzarea judecătorului Buhnaci Virgiliu și încheierea Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău din 17.01.2013 privind respingerea cererii de recuzare a

judecătorului V. Buhnaci (f.d.58-62, vol. III) nu au tangență nemijlocită cu

incidentul produs la data de 26 noiembrie 2010 și nu infirmă în niciun fel

acțiunile infracționale ale inculpatului Zagorodniuc Veaceslav. La fel, instanța

de apel a notat că, încheierea Colegiului Civil al Curții de Apel Chișinău din 09

aprilie 2013 (f.d.64, vol. III) prin care s-a restituit apelul depus la 16 iunie 2011

de către Reilean Zinaida în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Anei

Romanova către Reilean Zinovia și Reilean Gheorghe cu privire la încasarea

prejudiciului împotriva hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 21

decembrie 2010, nu poate confirma și nici nu poate sta la baza unei sentințe de

achitare a inculpatului, or, încheierea vizată ține de un litigiu civil și nu are o

tangență directă cu conflictul iscat la data de 26 noiembrie 2010 între

inculpatul Zagorodniuc Veaceslav și partea vătămată Reilean Vasile. Tot din

acest motiv, instanța de apel a respins și cererea de recurs asupra încheierii

Curții de Apel Chișinău din 09.04.2013, pe motiv că, aceasta ține de

soluționarea unui litigiu civil, între alte părți (Reilean Zinovia și Romanova

Ana) decât părțile implicate în cauza penală (inculpatul Zagorodniuc Veaceslav

și partea vătămată Reilean Vasile). Totodată, în opinia instanței de apel nu

poate fi reținută nici cererea avocatului Alexandr Bodnariuc către Procuratura

sect. Botanica prin care a solicitat examinarea petiției cet. Reilean Vasile depusă

în privința sa cu adoptarea ordonanței de pornire a urmăririi penale sau

ordonanței de refuz în pornirea urmăririi penale, precum și ordonanța

procurorului în Procuratura sect. Botanica, mun. Chișinău din 15 noiembrie

2013 prin care s-a refuzat în începerea urmăririi penale pe materialul

înregistrat în REI-1 cu nr. 2440 din 05.11.2013 din motiv că nu există faptul

infracțiunii (f.d.70-72, vol. III), aceste materialele neavând tangență cu

incidentul din data de 26 noiembrie 2010 și nu confirmă sau infirmă în niciun

fel acțiunile inculpatului Zagorodniuc Veaceslav, ci reprezintă un alt conflict

dintre Reilean Vasile și avocatul Alexandr Bodnariuc, pe motiv că, ultimul l-ar fi

amenințat cu moartea în adresa lui Reilean Vasile, în privința căruia a fost

emisă o ordonanță de neîncepere a urmăririi penale. Respectiv, aceste

materiale nu au tangență cu inculpatul Zagorodniuc Veaceslav și cu acțiunile

acestuia care au fost îndreptate la data de 26 noiembrie 2010 în privința părții

13

vătămate Reilean Vasile, acțiuni care au fost calificate în baza legii penale, prin

prisma art. 152 alin. (1) Cod penal.

În ceea ce privește argumentele avocatului Alexandr Bodnariuc referitor la

faptul că, partea vătămată Reilean Vasile nu a chemat poliția, a părăsit locul

faptei, la semnalele polițistului să se oprească nu a reacționat, ambulanța nu a

chemat, instanța de apel le-a apreciat ca fiind neîntemeiate, deoarece partea

vătămată a întreprins toate măsurile de a evita conflictul cu inculpatul, mai

mult ca atât partea vătămată Reilean Vasile, cât și martorul Reilean Zinovia au

indicat că, acesta avea dureri insuportabile la nivelul umărului, din care motiv

au hotărât să meargă la spital pentru a-i fi acordat ajutor medical.

Poziția apărării referitor la faptul că, partea vătămată Reilean Vasile nu a

reacționat la semnalele polițistului, instanța de apel a apreciat-o ca fiind

declarativă și nesusținută prin careva probe pertinente și concludente și care

se combat în totalitate prin declarațiile martorului Coroliov Valentin care a

indicat că, în momentul stopării automobilului-taxi, pasagerii care erau în

mașină, fără careva conflicte s-au urcat în automobilul de serviciu și au fost

duși la CPs Botanica. A mai concretizat că, pasagerii nu au opus rezistență și

forța fizică nu a fost aplicată.

Declarațiile martorului Romanova Ana, care este mama inculpatului

Zagorodniuc Veaceslav, instanța de apel le-a apreciat critic, deoarece aceasta

nu a fost prezentă în momentul producerii incidentului, iar după cum a și

declarat, ea a fost telefonată de pe numărul de telefon al fiului său și informată

că acesta a fost lovit de către Reilean Vasile și este tot în sânge, și astfel, s-a

coborât jos. A chemat poliția de acasă înainte de a ieși din apartament. Prin

urmare, declarațiile martorului Romanova Ana, în opinia instanței, sunt incerte

și nu elucidează circumstanțele în care a fost săvârșită infracțiunea.

Instanța de apel a respins și declarațiile martorului Romanova Ana în ceea

ce privește că, dânsa a declarat că a văzut cum polițistul a vrut să oprească

automobilul în care era Reilean Vasile, însă automobilul nu s-a oprit,

nesubordonând cerințelor legale a colaboratorilor de poliție, pe motiv că aceste

declarații sunt declarative și se combat în totalitate prin declarațiile părții

vătămate Reilean Vasile și a martorilor Reilean Zinovia și Coroliov Valentin.

Instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiate și argumentele

avocatului Alexandr Bodnariuc referitor la faptul că, sentința a fost pronunțată

în lipsa lui Zagorodniuc Veaceslav care era pe foaie de boală, lui nu i-a fost

oferit ultimul cuvânt, deoarece aceste afirmații ale apărării se contrazic cu

materialele cauzei penale, și anume potrivit procesului-verbal al ședinței de

judecată din 07.12.2012, inculpatului Zagorodniuc Veaceslav i-a fost oferit

dreptul la ultimul cuvânt, iar inculpatul a menționat „nu recunosc vina, solicit

să fiu achitat. Susțin cele menționate de apărătorul meu", după care a fost

anunțată întrerupere pentru deliberarea și pronunțarea sentinței pentru data

de 19.12.2012, ședință de judecată la care inculpatul Zagorodniuc Veaceslav nu

a fost prezent, fiind prezent apărătorul acestuia, avocatul Alexandr Bodnariuc

(f.d.132 verso, vol. II).

Cu referire la declarațiile inculpatului Zagorodniuc Veaceslav privind

nerecunoașterea vinovăției în comiterea infracțiunii incriminate, indicând că, el

a fost lovit de Reilean Vasile, și anume a fost lovit de către acesta cu un cuțit în

14

cap, iar el doar se apăra, instanța de apel a ajuns la concluzia că, acestea nu pot

fi reținute ca fiind pertinente și concludente, deoarece acestea nu pot fi

apreciate prin coroborare cu alte probe administrate la cauza penală și,

totodată, vin în contradicție cu declarațiile părții vătămate Reilean Vasile, a

martorilor Reilean Zinovia, Bolgari Andrei, Coroliov Valentin, precum și prin

concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. 3092 din 29.12.2010,

potrivit căruia la Reilean Vasile au fost constatate vătămări corporale medii.

Instanța de apel a reiterat, că din conținutul raportului de expertiză

medico-legală nr. 217 din 23 septembrie 2013 rezultă că, „de afirmat cu

certitudine că plăgile de la nivelul capului și feței (buze) sunt de caracter tăiat,

este imposibil, și tot din aceste motiv nu poate fi stabilit și obiectul vulnerant.

Ținând cont de caracterul, localizarea, intensitatea redusă a leziunilor, mai ales

la nivelul feței, dar și de masa corporală indicată a cet. Zagorodniuc V.

posibilitatea producerii lor în urma căderii din poziție ortostatică (de la

înălțimea proprie) se exclude. Soluționarea întrebării referitor la determinarea

unghiului de incidență a corpului în momentul contactului cu un plan dur nu

ține de competența medicinei legale. Însă este cert că, astfel de leziuni pe cap

localizate în regiunea partietală (median pe centru, ca la Zagorodniuc V. pot

apărea în cazul de impact numai cu condiția când obiectul vulnerant, a acționat

perpendicular, sau regiunea vizată a capului a contactat direct, tot în mod

perpendicular, cu planul dur), (f.d.24-28, vol. III).

Cu referire la poziția avocatului Alexandr Bodnariuc care atât în cererea de

apel, cât și în susținerile verbale în cadrul ședinței de judecată în instanța de

apel a invocat faptul că, inclusiv prin raportul de expertiză medico-legală nr.

217 sin 23.09.2013 s-a stabilit că, ținând cont de caracterul, localizarea,

intensitatea redusă a leziunilor, mai ales la nivelul feței, dar și de masa

corporală indicată a lui Zagorodniuc V. posibilitatea producerii lor în urma

căderii de la înălțimea proprie, se exclude, instanța de apel a subliniat că, acest

subiect a fost epuizat o dată ce hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău

din 22 martie 2013, a devenit irevocabilă, prin care contravenientul Reilean

Vasile a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute de art. 78

alin.(3) Cod Contravențional, pentru faptul cauzării lui Zagorodniuc Veaceslav a

vătămărilor corporale ușoare.

Instanța de apel a conchis că nu pot fi reținute argumentele referitor la

faptul că, prin procesul-verbal de cercetare la fața locului se combate

versiunea înaintată de partea vătămată, deoarece nu s-a fixat și nu s-a stabilit

că, existența sângelui pe banca din ogradă despre care declară Reilean Vasile,

deoarece prin raportul de expertiză, este stabilit, că Zagorodniuc Veaceslav nu

a căzut jos, totodată instanța de apel a elucidat faptul că, acțiunile părții

vătămate Reilean Vasile au fost încadrate în baza legii contravenționale, iar

acțiunile inculpatului Zagorodniuc Veaceslav în baza legii penale, prin urmare

instanța a conchis că nu pot fi reținute argumentele apărării că, inculpatul

Zagorodniuc Veaceslav nu ar fi urmărit scopul vătămării a integrității corporale

a lui Reilean Vasile și cauzării acestuia a vătămărilor corporale medii.

Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului Zagorodniuc Veaceslav,

instanța de apel ținând cont de faptul că, acțiunile infracționale ale inculpatului

Zagorodniuc Veaceslav întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

15

prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, infracțiune care a fost comisă la data

de 26 noiembrie 2010, respectiv, de la ziua săvârșirii infracțiunii a expirat

termenul de 5 ani, prin urmare în conformitate cu art. 60 alin. (1), lit. b) Cod

penal, s-a constatat a fi expirat termenul de tragere la răspundere penală, din

care motive, instanța de apel a ajuns la concluzia de a înceta procesul penal în

privința inculpatului Zagorodniuc Veaceslav, cu liberarea de răspundere penală

în temeiul art. 60 Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție

de tragere la răspundere penală.

Apelul declarat de partea vătămată împotriva sentinței și anume în partea

stabilirii inculpatului a unei pedepse mai aspre, instanța de apel a considerat că

nu poate supune unei astfel de analize cerința în cauză, deoarece în speță s-a

constatat că, în conformitate cu art. 60 alin. (1), lit. b) Cod penal, a expirat

termenul de prescripție de tragere la răspundere penală, din care motiv,

inculpatul Zagorodniuc Veaceslav urmează a fi liberat de răspundere penală.

Ce ține de alegațiile apelului părții vătămate privind casarea sentinței în

partea soluționării acțiunii civile, solicitând admiterea integrală a acțiunii civile,

și anume, încasarea de la inculpatul Zagorodniuc Veaceslav suma de 2011,67

lei, cu titlu de cheltuieli materiale pentru tratamentul primar deja suportat,

suma de 6752,30 lei, cu titlu de cheltuieli pe care va fi nevoit să le suporte, ca

urmare a tratamentului prescris și suma de 45 000 lei, cu titlu de despăgubiri

morale, instanța de apel a menționat că, rejudecarea cauzei penale are loc doar

ca urmare a declarării recursului ordinar de către avocatul Alexandr Bodnariuc

și de către inculpatul Zagorodniuc Veaceslav, astfel, admiterea acțiunii civile

înaintate de partea vătămată Reilean Vasile după solicitările invocate în cererea

de apel, ar constitui o agravare a situației inculpatului Zagorodniuc Veaceslav,

din care motive, instanța de apel a respins cerința părții vătămate Reilean

Vasile privind admiterea integrală a acțiunii civile, cu menținerea sentinței

instanței de fond în partea soluționării acțiunii civile.

Bodnariuc Alexandr în numele inculpatului și inculpatul Zagorodniuc

Veaceslav, ambii la data de 23.03.2016, în termen, ținând cont de faptul că

decizia instanței de apel a fost pronunțată integral la 24.02.2016.

Avocatul Bodnariuc Alexandr și inculpatul, invocând temeiuri de drept

prevăzute de pct. 4), 6) și 8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, solicită

casarea sentinței, și deciziei instanței de apel și pronunțarea unei noi hotărâri

prin care inculpatul să fie achitat din motiv că fapta nu a fost comisă de acesta.

În motivarea cerințelor avocatul și inculpatul invocă argumente similare,

și anume:

- judecata în prima instanță a avut loc în lipsa inculpatului, iar instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra argumentului apărării, că înaintea ședinței de

judecată din 19.12.2012, la 18.12.2012 inculpatul a depus cerere de amânare a

ședinței din motiv că se afla în concediu medical și totodată a solicitat reluarea

cercetării judecătorești, însă instanța nu s-a pronunțat pe marginea cererii în

cauză și a pronunțat sentința;

- decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, totodată nefiind executate indicațiile din decizia Colegiului penal lărgit

al Curții Supreme de Justiție din 03.11.2015, și anume, în opinia avocatului,

16

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra faptului, că partea vătămată Reilean V.

a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art.78

alin.(3) Cod contravențional pentru faptul că la 26.11.2010 pe la ora 19.30,

aflându-se în curtea blocului locativ din str. Independenței 30/2 mun. Chișinău

a aplicat inculpatului câteva lovituri cu un cuțit în regiunea capului după care la

lovit cu pumnul în regiunea feței, fapt prin care i-a provocat multiple vătămări

corporale ușoare, fapt constatat prin hotărârea definitivă a judecătoriei

Botanica din 22.03.2013 menținută prin decizia irevocabilă a Curții de Apel

Chișinău din 21.06.2013.

Menționează că, instanța de apel nu a dat apreciere probelor prezentate în

acest sens de către partea apărării, prin care se confirmă că conflictul a fost

inițiat de către partea vătămată Reilean V.

- acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii incriminate,

fapt confirmat prin probele administrate la dosar.

pentru declararea inadmisibilității acestora din motiv că sunt vădit

neîntemeiate, deoarece consideră că decizia instanței de apel este legală și

întemeiată, în speță nefiind admise erorile de drept invocate de recurenți.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea

acestora din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să

decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Colegiul lărgit menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile

de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material

sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Ținând cont de prevederile art. 427 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură

penală, care stipulează, că instanța de recurs examinează cauza numai în

limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza

temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților, Colegiul penal va

supune verificării argumentele invocate în recursurile declarate de către avocat

și inculpat prin prisma erorilor de drept prevăzută de pct. 4), 6) și 8) alin.(1)

art. 427 Cod de procedură penală.

Cu referire la motivele recursurilor invocate prin prisma prevederilor art.

427 alin. (1) pct.4) Cod de procedură penală

Potrivit conținutului recursurilor, Colegiul penal atestă că recurenții

invocă faptul că examinarea cauzei în prima instanță a avut loc în lipsa

17

inculpatului deoarece la ședința de judecată din 19.12.2012 inculpatul nu s-a

prezentat.

Colegiul constată că, alegațiile recursurilor în acest sens nu constituie o

eroare de drept reieșind din următoarele considerente.

Potrivit procesului - verbal al ședinței de judecată (f.d.29, 126-132, vol. II),

inculpatul a participat la cercetarea judecătorească fiind audiat și a participat la

cercetarea probelor, inclusiv a participat la dezbaterile judiciare, fiindu-i oferit

ultimul cuvânt în ședința de judecată din 07.12.2012, după care instanța de

judecată a declarat întrerupere, anunțând că deliberarea și adoptarea sentinței

va avea loc la data de 19.12.2012.

La ședința de judecată din 19.12.2012 s-au prezentat avocatul inculpatului

și parte vătămată, nefiind prezenți inculpatul și procurorul, deși inclusiv

potrivit recipisei (f.d.123, vol. II), inculpatul a fost înștiințat contrasemnătură

despre data ședinței. Totodată careva cereri de amânare a ședinței de judecată

nu au fost înaintate, instanța de judecată retrăgându-se în camera de consiliu,

iar la întoarcere a pronunțat sentința.

Totodată Colegiul penal constată că sunt eronate alegațiile recurenților

potrivit căror, prin cererea depusă la data de 18.12.2012 (f.d.124-125, vol. II), a

fost solicitată amânarea ședinței de judecată în legătură cu imposibilitatea

prezentării inculpatului la ședința de judecată fixată pe 19.12.2012 din motiv

că se află în concediul medical, deoarece potrivit conținutului cererii

menționate, avocatul a solicitat reluarea cercetării judecătorești pentru a fi

citat și audiat medicul legist Buga M.

Astfel, din considerentele menționate, ținând cont de faptul că inculpatul a

participat la cercetarea judecătorească, dezbaterile judiciare și i-a fost acordat

ultimul cuvânt, după care instanța de judecată a declarat întrerupere anunțând

că la data de 19.12.2012 va avea loc doar deliberarea și adoptarea sentinței,

dată la care inculpatul nu s-a prezentat deși a fost înștiințat însă nu a adus la

cunoștință instanței despre motivele neprezentării și despre faptul

imposibilității de a se prezenta la proces, Colegiul penal concluzionează că,

instanța de apel nu a comis eroare de drept prevăzută de pct. 4) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală, deoarece judecarea cauzei penale în prima

instanță a avut loc în prezența inculpatului.

Cu referire la motivele recursurilor invocate prin prisma prevederilor art.

427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală

Colegiul penal constată, că recurenții invocă faptul că instanța de apel nu s-

a pronunțat asupra argumentului apărării, că înaintea ședinței de judecată din

19.12.2012, la 18.12.2012 apărarea a depus cerere privind reluarea cercetării

judecătorești, însă instanța nu s-a pronunțat pe marginea cererii în cauză și a

pronunțat sentința.

Totodată recurenții consideră că decizia instanței de apel nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, nefiind executate indicațiile din decizia

Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 03.11.2015, și anume, în

opinia avocatului, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra faptului, că partea

vătămată Reilean V. a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției

18

prevăzute de art. 78 alin. (3) Cod contravențional pentru faptul că la

26.11.2010 pe la ora 19.30, aflându-se în curtea blocului locativ din str.

Independenței 30/2 mun. Chișinău a aplicat inculpatului câteva lovituri cu un

cuțit în regiunea capului după care l-a lovit cu pumnul în regiunea feței, fapt

prin care i-a provocat multiple vătămări corporale ușoare, fapt constatat prin

hotărârea definitivă a judecătoriei Botanica din 22.03.2013 menținută prin

decizia irevocabilă a Curții de Apel Chișinău din 21.06.2013.

Instanța de apel nu a dat apreciere probelor prezentate în acest sens de

către partea apărării, prin care se confirmă că conflictul a fost inițiat de către

partea vătămată Reilean V.

La fel, recurenții invocă faptul că acțiunile inculpatului nu întrunesc

elementele infracțiunii incriminate, fapt confirmat prin probele administrate la

dosar.

În acest sens, Colegiul atestă, că în speță nu au fost admise erori de drept

invocate de recurenți prin prisma prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, deoarece instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în

hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul

declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Colegiul penal conchide, că este neîntemeiată și invocarea în recursuri

prezența în speță a erorii de drept prevăzută de pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, deoarece acțiunile inculpatului Zagorodniuc V. au fost

încadrate în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, în strictă conformitate cu

prevederile art. 113 alin. (1) Cod penal, care prevede, că se consideră calificare

a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între

semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii

prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține, că temeiul de drept prevăzut de pct. 8) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală și anume sub aspectul neîntrunirii elementelor

infracțiunii, include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde

elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin

intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost

stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii.

Colegiul penal consideră, că argumentele aduse de recurenți în susținerea

solicitărilor sale, au constituit obiect de examinare în instanța de apel, și asupra

acestora instanța s-a expus în mod întemeiat așa cum este indicat în pct. 15 al

19

prezentei decizii, dând o apreciere probelor conform prevederilor art. 101 Cod

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității

și veridicității, iar tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor, ajungând la o concluzie corectă privind calificarea infracțiunilor

săvârșite de către Zagorodniuc V. în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, concluzii

pe care instanța de recurs și le însușește, nefiind necesară repetarea acestora.

Totodată, Colegiul penal constată, că la rejudecarea cauzei, instanța de

apel s-a condus inclusiv de prevederile art. 436 Cod de procedură penală,

executând indicațiile din decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție din 03.11.2015 (f.d.148-156, vol. IV).

Mai mult decât atât, Colegiul consideră necesar a menționa, că potrivit

prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul

apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma

cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe

noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din

dosar. Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens

decât cel pe care îl propune recurentul este o competență și prerogativă legală

a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din

numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, astfel invocarea

acestei chestiuni drept temei de casare în recursul ordinar este lipsită de

suport legal.

Nu poate fi reținut nici argumentul recurenților, că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra argumentului apărării, că înaintea ședinței de judecată din

19.12.2012, la 18.12.2012 apărarea a depus cerere privind reluarea cercetării

judecătorești pentru a fi audiat expertul Buga M., însă instanța nu s-a pronunțat

pe marginea cererii în cauză și a pronunțat sentința, deoarece partea apărării

prin apelul declarat nu a invocat un astfel de argument, mai mult ca atât,

reieșind din prevederile art. 383 alin. (1) Cod de procedură penală, dacă în

cursul deliberării instanța constată că o anumită circumstanță necesită

concretizare pentru justa soluționare a cauzei, instanța poate relua cercetarea

judecătorească prin încheiere motivată.

Astfel, Colegiul penal menționează că, potrivit sensului legii, instanța de

judecată nu este obligată să reia cercetarea judecătorească, însă poate să o reia,

dacă în cursul deliberării constată, că o anumită circumstanță necesită

concretizare pentru justa soluționare a cauzei. În speță, instanța în urma

deliberărilor a pronunțat sentința.

Mai mult ca atât, Colegiul penal menționează, că la rejudecarea cauzei de

către instanța de apel, partea apărării nu a făcut uz de dreptul pentru a solicita

audierea expertului Buga M., deși a solicitat aceasta în fața primei instanțe prin

cererea depusă în acest sens (f.d.124-125, vol. II).

Totodată, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată (f.d.192, vol.

IV), Colegiul penal constată, că instanța de apel a pus în discuție posibilitatea

finisării cercetării judecătorești, iar participanții la proces, inclusiv partea

apărării, a considerat posibilă finisarea cercetării judecătorești.

20

Prin urmare, Colegiul penal concluzionează, că motivele invocate în

recursurile declarate nu sunt întemeiate, iar careva erori, care ar constitui

temei de intervenire în decizia instanței de apel, în sensul casării acesteia, nu

au fost stabilite.

-

-

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul

Bodnariuc Alexandr în numele inculpatului și de către inculpatul Zagorodniuc

Veaceslav, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27

ianuarie 2016, în cauza penală în privința lui Zagorodniuc Veaceslav xxx, ca

fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 16 martie 2017.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Galina Stratulat

Oleg Sternioală

21