ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 12.12.2017

1ra-1378/2017 — art. 42 alin. 2, 179 alin. 2, art. 42 alin. 2 166-1 alin. 2 lit. c CP

HOTĂRÂRE
12.12.2017
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 42 alin. 2, 179 alin. 2, art. 42 alin. 2 166-1 alin. 2 lit. c CP
Temei legal
art. 427 al. 1 pct. 6, 10 CPP
Citează această cauză
1ra-1378/2017 — art. 42 alin. 2, 179 alin. 2, art. 42 alin. 2 166-1 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr.1ra-1378/2017

Curtea Supremă de Justiție

21 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Gordilă Nicolae

Judecători – Guzun Ion, Covalenco Elena, Catan Liliana și Diaconu Iurie,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

partea vătămată Florea Veaceslav și procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Ciobanu Sergiu, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Hîncești

din 08 august 2016 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 aprilie

2017, în cauza penală privindu-i pe

Croitoru Sergiu Xxxxx, xxxxxxxxxxxxxxxx;

Croitoru Constantin Xxxxx, xxxxxxxxxxxxxx;

Croitoru Teodor Xxxxx, xxxxxxxxxxxxxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 179 alin. (3) și art. 1661 alin. (2),

lit. c) Cod penal, a fost achitat pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Croitoru Teodor învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42

alin. (2), 179 alin. (2) și art. art. 42 alin. (2), 1661 alin. (2) lit. c) Cod penal, a fost achitat

pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Croitoru Constantin învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art.

42 alin. (2), 179 alin. (2) și art. art. 42 alin. (2), 1661 alin. (2) lit. c) Cod penal, a fost

achitat pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Acțiunea civilă, înaintată de Florea Veaceslav și apărătorul acestuia Șura

Mihail, a fost respinsă.

de către organul de urmărire penală a fost pus sub învinuire precum, că deținând, în

baza ordinului IP Hîncești nr. 20 ef. din 13.03.2015, funcția de polițist al serviciului de

patrulare al secției securitate Publică a Inspectoratului de Poliție Hîncești al IGP MAI

1

și fiind astfel conform art. 123 alin. (2) Cod penal, persoană publică investită cu

drepturi și obligații în vederea îndeplinirii activităților de interes public, contrar art.

3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale adoptată la Roma la 04.11.1950, la care Republica Moldova a aderat la

12.09.1997, alin. (2) art. 24 Constituția RM, art. 2, 4 alin. (1) - (3), 18 alin. (1) și 28 alin.

(1) lit. i) din Legea nr. 320 din 27.12.2012 privind activitatea poliției și statutul

polițistului, art. 1, 3, lit. a), 4, 5, 6, 14, 15, 16 din Legea nr. 218 din 19.10.2012 privind

modul de aplicare a forței fizice, a mijloacelor speciale și a armelor de foc, lit. a), b)

pct. 16 Cod de etică și deontologie al polițistului aprobat prin Hotărârea Guvernului

Republicii Moldova nr. 481 din 10.05.2006 și atribuțiilor funcționale stipulate în fișa

postului a funcției deținute, care îl obligau să nu supună pe nimeni la torturi, să nu

aplice forța fizică, decât pentru curmarea infracțiunilor, pentru înfrângerea rezistenței

opuse cerințelor legale, dacă metodele non-violente nu asigură îndeplinirea

obligațiilor ce le revin, să respecte Constituția și legile Republicii Moldova, să nu

aplice acte de tortură, tratamente sau pedepse inumane sau degradante, în orice

circumstanță s-ar afla, să nu recurgă la forță cu excepția cazurilor de necesitate

absolută și numai în măsura necesară atingerii unui obiectiv legitim, a comis

infracțiunile de violare a domiciliului și de tratament inuman, în următoarele

circumstanțe:

Polițistul Croitoru Sergiu, la 02.04.2015, fiind implicat în serviciul de patrulare

în s. Cărpineni, r-nul Hîncești și primind spre verificare informația telefonică

comunicată Serviciului de Gardă al IP Hîncești de către Anna Croitoru, privind

acțiunile ilegale ale vecinului ei, Veaceslav Florea, la 02.04.2015, aproximativ la orele

22:30 min., în contextul îndeplinirii atribuțiunilor funcționale, s-a deplasat de la sediul

sectorului de poliție nr. 5 „Cărpineni” al IP Hîncești la domiciliul lui Florea Veaceslav

pe adresa - s. Xxxxx, str. Xxxxx, r-nul Xxxxx, unde, de comun acord și împreună cu

Croitoru Teodor și Croitoru Constantin, fără acordul lui Florea Veaceslav,

aproximativ la orele 22:45 min., în mod intenționat a pătruns în ograda gospodăriei

ultimului, după care, a început a-i adresa lui Florea Veaceslav diferite cuvinte

injurioase, care lezează onoarea și demnitatea umană, să-i aplice multiple lovituri cu

pumnii peste față si alte părți ale corpului, deteriorindu-i hainele si cauzându-i dureri

și suferințe psihice și fizice.

În rezultatul acțiunilor violente întreprinse de către Sergiu Croitoru, conform

concluziilor raportului de expertiză medico-legală nr. 126-D din 16.04.2015, lui Florea

Veaceslav i-au fost cauzate leziuni corporale neînsemnate, exprimate prin echimoze

în jurul ochiului drept și partea anterioară a umărului sting, dureri de cap.

Potrivit învinuirii, Croitoru Sergiu, fiind o persoană publică, acționând cu titlu

oficial, prin acțiunile sale, împreună cu mai multe persoane, cu aplicarea violenței și

folosirea situației de serviciu, a pătruns în domiciliul unei persoane fără

consimțămintul acesteia, adică a comis infracțiunea prevăzută de art. 179 alin. (3) Cod

penal.

Tot el, Croitoru Sergiu, se mai învinuiește și de faptul, că la 02.04.2015, fiind

implicat în serviciul de patrulare în s. Cărpineni, r-nul Hîncești, primind spre

2

verificare informația telefonică comunicată Serviciului de Gardă al IP Hîncești de

către Anna Croitoru, privind acțiunile ilegale ale vecinului ei, Veaceslav Florea, la

02.04.2015, aproximativ la orele 22:45 min., de comun acord și împreună cu Croitoru

Teodor și Croitoru Constantin, a pătruns în ograda gospodăriei ultimului de pe adresa

- s. Xxxxx, str. Xxxxx, r-nul Xxxxx, după care, urmărind scopul de a-l umili și a exercita

presiuni asupra lui, i-a adresat lui Florea Veaceslav diferite cuvinte injurioase, care

lezează onoarea și demnitatea umană, precum și i-a aplicat multiple lovituri cu

pumnii peste față și alte părți ale corpului, deteriorându-i hainele și cauzându-i dureri

și suferințe psihice și fizice.

În rezultatul acțiunilor violente întreprinse de către Sergiu Croitoru, conform

concluziilor raportului de expertiză medico-legală nr. 126-D din 16.04.2015, lui Florea

Veaceslav i-au fost cauzate leziuni corporale neînsemnate, exprimate prin echimoze

în jurul ochiului drept și partea anterioară a umărului stâng, dureri de cap, iar

conform concluziilor raportului de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 456a-

2015 din 16.06.2015 lui Florea Veaceslav i-au fost cauzate traume psihologice,

exprimate prin reducerea capacității de concentrare și a productivității muncii,

scăderea încrederii în sine, irascibilitate, impulsivitate, anxietate nepronunțată,

alterarea echilibrului emoțional, etc.

Continuîndu-și acțiunile sale violente, polițistul Sergiu Croitoru, de comun

acord și împreună cu Croitoru Constantin și Croitoru Teodor, urmărind același scop

de a exercita presiuni asupra lui Florea Veaceslav, l-a imobilizat, urcându-l forțat în

automobilul lui T. Croitoru, de model „VAZ 21014”, cu numere de înmatriculare

xxxxx, după care l-au transportat pe Florea Veaceslav fără acordul lui, în lipsa unei

citații, la sediul Sectorului de poliție nr. 5 „Cărpineni”, unde l-a ținut aproximativ o

oră, fără a întocmi careva documente procesuale care să justifice prezența acestuia în

sediul subdiviziunii de poliție.

Astfel, potrivit învinuirii aduse, Sergiu Croitoru, fiind o persoană publică,

acționând cu titlu oficial, prin acțiunile sale, i-a provocat în mod intenționat lui Florea

Veaceslav dureri, suferințe fizice și psihice, care reprezintă un tratament inuman,

acțiuni ilegale săvârșite de mai multe persoane, adică a comis infracțiunea prevăzută

de art. 1661 alin. (2), lit. c) Cod penal.

Croitoru Constantin, de către organul de urmărire penală, a fost pus sub

învinuire, precum că acționând cu consimțământul tacit al lui Croitoru Sergiu, care

fiind, conform art. 123 alin. (2) din Cod penal, persoană publică dat fiind că deținea în

baza ordinului MAI nr. 182 ef din 11.05.2011, funcția de polițist al serviciului de

patrulare al Secției Securitate Publică a Inspectoratului de Poliție Hîncești al IGP MAI,

contrar prevederilor art. 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, adoptată la Roma la 04.11.1950, la care

Republica Moldova a aderat la 12.09.1997, art. 24, alin. (2), 25 alin. (1), 27 alin. (1) din

Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994, care-l obligau să nu supună

pe nimeni torturii, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante, a

comis infracțiunile de violare a domiciliului și de tratament inuman, în următoarele

circumstanțe:

3

Astfel, Constantin Croitoru, având rolul de autor, la 02.04.2015, aproximativ la

orele 22:45 min., de comun acord și împreună cu fratele său, Croitoru Teodor și cu

polițistul Croitoru Sergiu, fără acordul lui Florea Veaceslav, în mod intenționat a

pătruns în ograda domiciliului ultimului, de pe adresa - s. Xxxxx, str. Xxxxx, r-nul

Xxxxx, după care, a început a-i adresa lui Florea Veaceslav diferite cuvinte injurioase,

care lezează onoarea și demnitatea umană, aplicându-i multiple lovituri cu pumnii

peste față și alte părți ale corpului, deteriorându-i hainele și cauzându-i dureri și

suferințe psihice și fizice.

În rezultatul acțiunilor violente întreprinse de către Croitoru Constantin,

Croitoru Teodor și Croitoru Sergiu, conform raportului de expertiză medico-legală nr.

126-D din 16.04.2015, lui Florea Veaceslav i-au fost cauzate leziuni corporale

neînsemnate, exprimate prin echimoze în jurul ochiului drept și partea anterioară a

umărului stâng, dureri de cap.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, potrivit învinuirii, Constantin Croitoru,

împreună cu mai multe persoane, cu aplicarea violenței a pătruns în domiciliul unei

persoane fără consimțământul acesteia, adică a comis infracțiunea prevăzută de

art.art. 42 alin. (2), 179 alin. (2) Codul penal.

Tot el, Croitoru Constantin, se mai învinuiește și de faptul, că având rolul de

autor, acționând cu consimțământul tacit al polițistului Sergiu Croitoru, la 02.04.2015,

aproximativ la orele 22:45 min., acționând împreună cu polițistul Sergiu Croitoru și

cu Croitoru Teodor, fără acordul lui Florea Veaceslav, a pătruns în ograda gospodăriei

acestuia, după care, urmărind scopul de a-l umili și de a exercita presiuni asupra lui,

i-a adresat lui Florea Veaceslav diferite cuvinte injurioase, care lezează onoarea și

demnitatea umană, precum și i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii în regiunea feței

și pe alte părți ale corpului, deteriorându-i hainele.

În rezultatul acțiunilor violente întreprinse de către Constantin Croitoru, Sergiu

Croitoru și Teodor Croitoru, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 126-

D din 16.04.2015, lui Florea Veaceslav i-au fost cauzate leziuni corporale neînsemnate,

exprimate prin echimoze în jurul ochiului drept și partea anterioară a umărului stâng,

dureri de cap, iar conform concluziilor raportului de expertiză psihiatrico-legală

ambulatorie nr. 456a-2015 din 16.06.2015 lui Florea Veaceslav i-au fost cauzate traume

psihologice, exprimate prin reducerea capacității de concentrare și a productivității

muncii, scăderea încrederii în sine, irascibilitate, impulsivitate, anexietate

nepronunțată, alterarea echilibrului emoțional, etc.

Continuându-și acțiunile sale violente, potrivit învinuirii înaintate, Croitoru

Constantin de comun acord și împreună cu Croitoru Teodor și cu polițistul Croitoru

Sergiu, l-au imobilizat pe Florea Veaceslav și l-au urcat în automobilul lui Croitoru T.,

de model „VAZ 21014”, cu n/î xxxxx, după care l-au transportat pe Florea Veaceslav

fără acordul lui, în lipsa unei citații, la sediul Sectorului de poliție nr. 5 „Cărpineni”,

unde, în vederea exercitării în continuare a presiunilor asupra lui, Florea Veaceslav a

fost ținut neîntemeiat aproximativ o oră, fără a fi documentată procesual prezența

acestuia în sediul subdiviziunii de poliție.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, potrivit învinuirii aduse, Croitoru

4

Constantin, acționând cu consimțământul tacit al unei persoane publice, prin acțiunile

sale, i-a provocat în mod intenționat hai Florea Veaceslav dureri, suferințe fizice și

psihice, care reprezintă un tratament inuman, acțiuni săvârșite de mai multe

persoane, adică a comis infracțiunea prevăzută de art. art. 42 alin. (2), 1661 alin. (2), lit.

c) Cod penal.

Croitoru Teodor, de către organul de urmărire penală, a fost pus sub învinuire,

precum că acționând cu consimțământul tacit al lui Croitoru Sergiu, care fiind,

conform art. 123 alin. (2) Cod penal, persoană publică, dat fiind că deținea în baza

ordinului MAI nr. 182 ef din 11.05.2011 funcția de polițist al serviciului de patrulare

al Secției Securitate Publică a Inspectoratului de Poliție Hîncești al IGP MAI, contrar

prevederilor art. 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și

a Libertăților Fundamentale, adoptată la Roma la 04.11.1950, la care Republica

Moldova a aderat la 12.09.1997, art. 24, alin. (2), 25 alin. (1), 27 alin. (1) din Constituția

Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994, care-l obligau să nu supună pe nimeni

torturii, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante, a comis

infracțiunile de violare a domiciliului și de tratament inuman, în următoarele

circumstanțe:

Astfel, Croitoru Teodor, potrivit învinuirii, având rolul de autor, la 02.04.2015,

aproximativ la orele 22:45 min., de comun acord și împreună cu fratele său, Croitoru

Constantin și cu polițistul Croitoru Sergiu, fără acordul lui Florea Veaceslav, în mod

intenționat a pătruns în ograda domiciliului ultimului, de pe adresa s. Xxxx, str.

Xxxxx, r-nul Xxxxx, după care a început a-i adresa lui Florea Veaceslav diferite cuvinte

injurioase, care lezează onoarea și demnitatea umană, aplicându-i multiple lovituri cu

pumnii peste față și alte părți ale corpului, deteriorându-i hainele și cauzându-i dureri

și suferințe psihice și fizice.

În rezultatul acțiunilor violente întreprinse de către Croitoru Teodor, Croitoru

Constantin și Croitoru Sergiu, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 126-

D din 16.04.2015, lui Florea Veaceslav i-au fost cauzate leziuni corporale neînsemnate,

exprimate prin echimoze în jurul ochiului drept și partea anterioară a umărului stâng,

dureri de cap.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, potrivit învinuirii, Teodor Croitoru,

împreună cu mai multe persoane, cu aplicarea violenței a pătruns în domiciliul unei

persoane fără consimțământul acesteia, adică a comis infracțiunea prevăzută de art.

art. 42 alin. (2), 179 alin. (2) Cod penal.

Tot el, Croitoru Teodor, potrivit învinuirii, având rolul de autor, acționând cu

consimțământul tacit al polițistului Croitoru Sergiu, la 02.04.2015, aproximativ la orele

22:45 min., acționînd împreună cu polițistul Croitoru Sergiu și cu Croitoru Constantin,

fără acordul lui Florea Veaceslav, a pătruns în ograda gospodăriei acestuia, după care,

urmărind scopul de a-l umili și de a exercita presiuni asupra lui, i-a adresat lui Florea

Veaceslav diferite cuvinte injurioase, care lezează onoarea și demnitatea umană,

precum și i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii în regiunea feței și pe alte părți ale

corpului, deteriorându-i hainele.

În rezultatul acțiunilor violente întreprinse de către Croitoru Teodor, Croitoru

5

Sergiu și Croitoru Constantin, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 126-

D din 16.04.2015, lui Florea Veaceslav i-au fost cauzate leziuni corporale neînsemnate,

exprimate prin echimoze în jurul ochiului drept și partea anterioară a umărului stâng,

dureri de cap, iar conform concluziilor raportului de expertiză psihiatrico-legală

ambulatorie nr. 456a-2015 din 16.06.2015 lui Florea Veaceslav i-au fost cauzate traume

psihologice, exprimate prin reducerea capacității de concentrare și a productivității

muncii, scăderea încrederii în sine, irascibilitate, impulsivitate, anxietate

nepronunțată, alterarea echilibrului emoțional, etc.

Continuându-și acțiunile sale violente, Croitoru Teodor de comun acord și

împreună cu Croitoru Constantin și cu polițistul Croitoru Sergiu, l-au imobilizat pe

Florea Veaceslav și l-au urcat în automobilul lui Croitoru Teodor, de model „VAZ

21014”, cu numere de înmatriculare xxxxx, după care l-au transportat pe Florea

Veaceslav fără acordul lui, în lipsa unei citații, la sediul Sectorului de poliție nr. 5

„Cărpineni”, unde, în vederea exercitării în continuare a presiunilor asupra lui. Florea

Veaceslav a fost ținut neîntemeiat aproximativ o oră, fără a fi documentată procesual

prezența acestuia în sediul subdiviziunii de poliție.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, potrivit învinuirii aduse, Croitoru

Teodor, acționând cu consimțămîntul tacit al unei persoane publice, prin acțiunile

sale, i-a provocat în mod intenționat lui Florea Veaceslav dureri, suferințe fizice și

psihice, care prezintă un tratament inuman, acțiuni săvârșite de mai multe persoane,

adică a comis infracțiunea prevăzută de art. art. 42 alin. (2), 1661 alin. (2), lit. c) Cod

penal.

solicitat casarea sentinței Judecătoriei Hîncești din 08 august 2016, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care inculpatul Croitoru Sergiu să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 1661 alin. (2), lit. c) Cod penal și condamnat cu o pedeapsă de 4 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen

de 6 ani.

Tot inculpatul, Croitoru Sergiu să fie recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (3), lit. a) Cod penal și condamnat cu o pedeapsă

de 2 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip senii închis.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial, i-a fost stabilită

pedeapsa definitivă lui Croitoru Sergiu de 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau

de a exercita o anumită activitate pe un termen de 6 ani.

Inculpații Croitoru Teodor și Croitoru Constantin să fie recunoscuți vinovați de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 1661 alin. (2) lit. c) Cod penal și

condamnați cu o pedeapsă de 3 ani și 2 luni închisoare cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau

de a exercita o anumită activitate pe un termen de 5 ani, pentru fiecare.

Tot inculpații, Croitoru Teodor și Croitoru Constantin să fie recunoscuți

6

vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 179 alin. (2) Cod penal

și condamnați cu o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, pentru fiecare.

În temeiul art. 84 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial, a le stabili definitiv

inculpaților Croitoru Teodor și Croitoru Constantin câte 4 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul dc a

ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 5 ani,

pentru fiecare. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată a o admite integral, iar pe

inculpații Croitoru Sergiu, Croitoru Teodor și Croitoru Constantin a-i lua sub strajă

din sala de judecată.

Cheltuielile de judecată în sumă de 1 212 lei, suportate pentru efectuarea

expertizei psihiatrico-legală ambulatorie nr. 456a-2015 din 16.06.2015, a le recupera în

mod solidar din contul tuturor inculpaților.

În apelul său partea acuzării a considerat că, toate probele prezentate de

acuzare incontestabil dovedesc vina inculpaților Croitoru Teodor, Croitoru

Constantin și Croitoru Sergiu în comiterea infracțiunilor încriminate, pe motiv că

instanța de fond a omis să observe că efectuarea expertizei medico-legale a părții

vătămate Florea Veaceslav, a fost ordonată în baza ordonanței procurorului din

14.04.2015, care fost emisă după pornirea urmăririi penale. Or, chiar din textul părții

introductive a ordonanței date rezultă că, urmărirea penală la cauza penală nr.

2015208009 era deja pornită și în baza ei se dispunea efectuarea expertizei medico-

legale. În consecință, raportul de expertiză medico-legală nr. 126-D este emis la

16.04.2015, adică după 2 zile de la momentul pornirii urmăririi penale. Prin urmare,

motivele de drept procesual invocate de instanță îi contrazic soluția de excludere a

probei.

De asemenea, acuzarea a considerat incorectă poziția instanței de fond precum

că declarațiile părții vătămate Florea Veaceslav nu coroborează cu alte probe, iar

martorul minor Florea Isidora se află în relații de rudenie (fiică) cu primul și urmărește

atingerea interesului procesual al tatălui ei.

Acuzarea a menționat că instanța de fond a neglijat faptul că infracțiunile au

fost comise într-un spațiu relativ privat, ograda gopodăriei proprii, fapt care, pune în

dificultate obiectivă posibilitatea administrării probelor cu martori direcți, mai ales

când cei prezenți sânt în mare parte implicați în acțiuni violente ori se află în relații de

rudenie, prieteni cu agresorii.

Un aspect invocat de partea acuzării este faptul că instanța de fond a neglijat

declarațiile martorului minor Florea Isidora, care, în instanța de judecată a fost

audiată în prezența unui alt reprezentant legal, și anume a mamei ei, Florea Galina,

care la moment era rudă prin afinitate cu inculpații Croitoru Constantin și Croitoru

Teodor.

Astfel, acuzarea a considerat că, declarațiile martorului minor Florea Isidora nu

pot fi descalificate numai din motivul că aceasta este fiica reclamantului, deoarece

numita a făcut declarații consecvente, care sunt, de altfel, confirmate și prin alte probe.

Acuzarea a conchis că declarațiile martorului minor Florea Isidora, în speța

7

dată, este o probă competentă, credibilă și demnă de încredere.

Un alt argument invocat de către procuror este și faptul că instanța de fond nu

s-a expus în mod obiectiv asupra uneia dintre traumele depistate pe corpul

reclamantului și anume - echimoza din jurul ochiului drept, care în virtutea

mecanismului cauzării nu poate fi consecință caracteristică căderii, dar este rezultatul

unei acțiuni traumatice directe. Instanța nu a motivat explicit din care cauză a conchis

că traumele depistate la Florea Veaceslav sunt rezultatul căderii, devreme ce

concluziile expertului medico-legist sânt defavorabile, motiv din care rezultă că

Florea Veaceslav a fost supus unei maltratări deliberate, comisă de inculpați în

vederea umilirii demnității numitului, discriminării, înfrângerii voinței acestuia și

pentru a-și demonstra supremația.

În opinia acuzării instanța de fond, interpretând concluziile raportului de

expertiză traseologică nr. 19 din 22.04.2015, a intervenit cu o judecată de valoare, ce

trezește dubii și s-a axat doar pe o formă de deteriorare de la cracul pantalonilor

victimei. Conform concluziilor acestui raport de expertiză pe pantalonii și scurtă de

tip sport de model „MAȘTER”, ridicate de la partea vătămata Florea Veaceslav au fost

depistate urme de deteriorări, sub formă de străpungeri și ruperi ale țesăturii, create

sub acțiunea forței de întindere exercitate asupra pânzei. Instanța a raportat aceste

concluzii doar la depozițiile martorului Tulbu Victor, care susține că anume el le-a

cauzat în timp ce încerca să i se opună lui Florea Veaceslav.

A considerat că, în această situație raportul de expertiză în cauză urma a fi

apreciat și prin prisma concluziilor din raportul de expertiză traseologică nr. 22 din

12.05.2015, conform concluziilor căruia dovedesc faptul că au fost întreprinse în

privința lui Florea Veaceslav acțiuni fizice active de îmbrîncire și trageri de haine

nemijlocit de către inculpatul Croitoru Constantin.

Subsecvent, acuzatorul de stat a considerat că, vinovăția inculpaților de

comiterea infracțiunilor incriminate a fost demonstrată pe deplin în cadrul cercetării

judecătorești și prin declarațiile inițiale de la etapa urmăririi penale ale martorului

Tulbu Victor, declarațiile martorului Gorgan Alexandru și declarațiile martorului

Cuculescu Igor, iar declarațiile martorului Octavian Popa, Croitoru Anna și Croitoru

Teodor instanța urma să le dea o apreciere critică

Acuzarea a fost de părerea că în această cauză, depozițiile martorului Rotaru

Victor, deși sunt indirecte, sunt cruciale pentru soluționarea justă a cauzei.

Cu referire la aprecierile acțiunilor inculpaților acuzarea a considerat că, atât în

cadrul urmăririi penale, cât și cercetării judecătorești toți trei inculpați nu și-au

recunoscut vina de comiterea infracțiunilor încriminate, iar prin declarațiile sale au

ținut să convingă instanța că acțiunile lor s-au încadrat în atribuțiile de serviciu ale lui

Croitoru Sergiu, iar la data de 02.04.2015 în privința lui Florea Veaceslav în genere nu

a fost aplicată forța fizică, reieșind din comportamentul agresiv al acestuia. Respectiv,

analizând aceste declarații, instanța de fond a acordat neîntemeiat prioritate poziției

inculpaților și a constatat că violența fizică aplicată în privința lui Florea Veaceslav nu

a avut loc.

În concluzie, acuzarea a considerat că, instanța de fond, la adoptarea sentinței

8

de achitare, a admis erori de drept și de fapt, exprimate prin aprecierea

necorespunzătoare a circumstanțelor cazului, precum și a probelor cercetate, iar

hotărârea este afectată de un viciu fundamental, manifestat prin limitarea drepturilor

victimei care sunt garantate de art. 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale - de a beneficia de o investigație

efectivă a plângerii sale cu privire la aplicarea de rele tratamente, ceea ce exclude

caracterul legal al hotărârii procesuale în cauză.

3.1. Sentința în cauză a fost contestată cu apel și de către partea vătămată Florea

Veaceslav, în care solicitat casarea sentinței Judecătoriei Hîncești din 08 august 2016,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care inculpații Croitoru Teodor, Croitoru Constantin și Croitoru

Sergiu să fie recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii și condamnați în baza

articolelor încriminate.

A considerat că, faptul maltratării sale a fost constatat la faza de urmărire

penală și în instanța de judecată prin raportul de expertiză medico-legală 126-D din

16.04.2015, prin declarațiile martorilor acuzării iar , martorii V. Tulbu și T. Simionel s-

au aflat sub influența inculpaților, deoarece în instanța de judecată și-au schimbat

declarațiile, iar martorii Teodor și Ana Croitoru, sunt și părinții inculpaților

Constantin și Teodor Croitoru.

A solicitat aprecierea critică a declarațiilor contradictorii a martorilor cercetați

în judecată și nemijlocit a acțiunilor inculpatului Sergiu Croitoru, care la momentul

comiterii faptelor ilicite față de partea vătămată era în serviciu ca angajat al MAI la IP

Hîncești, necătând că, în cadrul cercetării judecătorești, cât și la faza de urmărire

penală, martorul minor Florea Isidora cu lux de amănunte a explicat judecății în ce

circumstanțe a fost maltratat Florea Veaceslav și dus forțat la poliție, iar instanța

neîntemeiat a considerat necesar de dat o apreciere critică acestor declarații pe motiv

că martorul în cauză este fiica sa, fapt prin care a dat o interpretare eronată a probelor

administrate în ședința de judecată a instanței de fond și luarea unei soluții ilegale

prin pronunțarea unei sentințe de achitare a inculpaților.

A considerat că inculpații Sergiu Croitoru, Constantin și Teodor Croitoru

urmează să poarte răspundere pentru faptele ilegale săvârșite față de el.

au fost respinse, ca nefondate, apelul procurorului Disculțu Vasile și a părții vătămate

Florea Veaceslav, declarate împotriva sentinței Judecătoriei Hîncești din 08 august

2016, în privința lui Croitoru Sergiu, Croitoru Constantin și Croitoru Teodor, și

menținută sentința fără modificări.

4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a indicat că, la pronunțarea

sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just

a tras concluzia că fapta inculpaților Croitoru Teodor, Croitoru Constantin și Croitoru

Sergiu nu întrunește elementele infracțiunii.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la

cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de

procedură , din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității,

9

iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Astfel, nici una din probele acumulate la urmărirea penală și cercetate în

ședința instanței de fond și apel nu confirmă vina inculpaților Croitoru Teodor,

Croitoru Constantin și Croitoru Sergiu de comiterea infracțiunilor imputate lor:

- declarațiile inculpatului Croitoru Sergiu (f.d. 182-199 vol. IV);

- declarațiile inculpatului Croitoru Constantin (f.d. 203-208 vol. IV);

- declarațiile inculpatului Croitoru Teodor (f.d. 165-166 vol. IV);

- declarațiile martorului Gorgan Alexandru (f.d. 169-171 vol. IV);

- declarațiile martorului Croitoru Ana (f.d. 148-152 vol. IV);

- declarațiile martorului Popa Octavian (f.d. 140-147 vol. IV);

- declarațiile martorului Tulbu Victor (f.d. 128-133 vol. IV);

- declarațiile martorului Rotaru Victor (f.d. 167-168 vol. IV);

- declarațiile martorului Croitoru Teodor (f.d. 158-160 vol. IV);

- declarațiile martorului Cuculescu Igor (f.d. 161-162 vol. IV);

- declarațiile martorului Simionel Tatiana (f.d. 134-139 vol. IV);

- declarațiile martorului Florea Galina (f.d. 172-174 vol. IV).

Declarațiile menționate supra, instanța de apel le-a considerat corespunzătoare

adevărului, deoarece atât la urmărirea penală, cât și în ședințele instanței de fond și

acelei de apel dânșii au dat declarații consecvente, concludente, care coroborează cu

întreaga sistemă de probe care v-a fi analizată mai jos, inclusiv și cu declarațiile

inculpaților Croitoru Teodor, Croitoru Constantin și Croitoru Sergiu și demonstrează

cu certitudine nevinovăția lui Croitoru Teodor, Croitoru Constantin și Croitoru

Sergiu, or pe parcursul judecării cauzei n-au fost aduse careva probe pertinente,

concludente, utile și veridice, care ar corobora între ele și ar demonstra vinovăția

inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate lor.

Procurorul, în calitate de acuzator de stat și partea vătămată în calitate de

apelanți, în instanța de apel au argumentat învinuirea inculpaților prin următoarele:

- declarațiile părții vătămate Florea Veaceslav (f.d. 125-127 vol. IV).

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile părții vătămate Florea Veaceslav,

or acestea au fost combătute de declarațiile martorilor oculari citate supra, și anume,

declarațiile lui Croitoru Sergiu, Croitoru Constantin și Croitoru Teodor, dar și prin

procesele verbale de confruntare dintre Simionel Tatiana și Croitoru Ana (f. d. 2-5,

vol. III); Florea Veaceslav și Croitoru Ana (f. d. 7-9, vol. III); Florea Veaceslav și

Simionel Tatiana (f. d. 10-13, vol. III); Florea Veaceslav și Croitoru Sergiu (f. d. 14-17,

vol. III); Florea Veaceslav și Croitoru Teodor (f. d. 18-21, vol. III); Florea Veaceslav și

Popa Octavian (f. d. 22-23, vol. III).

- declarațiile martorului minor Xxxxx Xxxxx (f.d. 153-155, 200-202 vol. IV).

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorului minor Xxxxx Xxxxx, or

aceste declarații vin în contradicție cu probele examinate în ședința de judecată. Mai

mult ca atât, fiind audiată în ședința de judecată a instanței de fond, martorul minoră

Xxxxx Xxxxx inițial a declarat, că frații Croitoru au intrat în ogradă, după care a

declarat că unul din frați a sărit gardul, iar celălat a intrat pe poartă. La întrebarea

procurorului Vasile Disculțu a declarat, că evenimentele s-au petrecut la 2000-2100. În

10

ogradă a intrat Constantin și Teodor Croitoru și Sergiu Croitoru, care avea uniformă

de polițist. Tata era îmbrăcat în blugi, deși potrivit declarațiilor, inclusiv a celei date

de partea vătămată, acesta din urmă era îmbrăcat în pantaloni de tip military.

Totodată, dânsa a declarat, că pe Croitoru Sergiu l-a văzut prima dată când s-a dus la

procuratură să dea declarații, însă fiindu-i adresată întrebare de concretizare de către

apărătorul părții vătămate, ea „și-a amintit”, că l-a văzut pe Sergiu Croitoru în ziua

incidentului. La fel, martorul minor Xxxxx Xxxxx a declarat, că după ce tata a fost dus

cu forța la poliție, dânsa a rămas singură acasă și a închis caprele și porțile, însă

potrivit declarației martorei Simiomel Tatiana, Simionel Vlad, caprele au fost duse de

ei în ogradă, iar porțile au fost închise de Vlad Simionel.

- declarațiile expertului Roșca Ion (f.d. 190-191 vol. IV);

- declarațiile martorului Huțuțui Olga (f.d. 156-157 vol. IV);

- declarațiile martorului Secu Andrei (f.d. 178-179 vol. IV).

Instanța de apel a conchis că, de asemenea, nu pot servi ca probe care ar

demonstra vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate lor nici

următoarele probe, invocate de apelant, deoarece nici una din ele nu indică direct sau

indirect la dânșii că ar fi comis infracțiunile imputate lor, cum ar fi:

- procesul-verbal de confruntare dintre martorii T. Simionel și A. Croitoru, din

13.05.2015, din care reiese că, T. Simionel s-a dus la A. Croitoru după incident (f.d. 2-

5 vol. III);

- procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Florea Veaceslav și

martorul A. Croitoru din 13.05.2015 (f.d. 7-9 vol. III);

- procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Florea Veaceslav și

martorul T. Simionel din 13.05.2015 (f.d. 10-13, vol. III);

- procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Florea Veaceslav și

bănuitul Sergiu Croitoru din 14.05.2015 (f.d. 14-17 vol. III);

- procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Florea Veaceslav și

bănuitul Teodoru Croitoru din 14.05.2015 (f.d. 18-21 vol. III);

- procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Florea Veaceslav și

martorul O. Popa din 14.05.2015 (f.d. 22-25 vol. III);

- cererea lui Veaceslav Florea din 07.04.2015, prin care a reclamat relele

tratamente din partea polițistului S. Croitoru (f.d. 2 vol. I);

- cererea lui Veaceslav Florea din 14.04.2015, prin care a solicitat atragerea la

răspunderea penală a lui S. Croitoru, T. Roitoru și C-tin Croitoru pentru violarea

domiciliului său (f.d. 14 vol. I);

- raportul de constatare medico-legală din 07.04.2015 (f.d. 4 vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 126 din 16.04.2015 (f.d. 28-30 vol. I);

- raportul de expertiză traseologică nr. 19 din 22.04.2015 (f.d. 35-39 vol. I);

- raportul de expertiză traseologică nr. 22 din 12.05.2015 (f.d. 49-50 vol. III);

- raportul de expertiză traseologică nr. 26 din 20.05.2015 (f.d. 57-58 vol. III);

- raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 456a-2015 din

16.06.2015 (f.d. 64-67 vol. III);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14.04.2015 a Sectorului de

11

Poliție nr. 5 „Cărpineni”, prin care nu au fost depistate careva urme (f.d. 41 vol. I);

- fototabelul anexă la procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14.04.2015

a Sectorului de Poliție nr. 5 „Cărpineni”. (f.d. 42 vol. I);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14.04.2015 a gospodăriei cet.

Florea Veaceslav, prin care nu au fost examinate poarta, ograda, șopronul (f.d. 43 vol.

I);

- fototabelul anexă la procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14.04.2015

a gospodăriei lui Florea Veaceslav (f.d. 44-45 vol. I);

- procesul-verbal de ridicare din 10.04.2015 de la Florea Veaceslav a două scurte

și o pereche de pantaloni. (f.d. 47 vol. I);

- procesul-verbal de examinare din 10.04.2015 de la Florea Veaceslav a două

scurte și o pereche de pantaloni (f.d. 48 vol. I);

- fototabelul, anexă la procesul-verbal de examinare din 10.04.2015 de la Florea

Veaceslav a două scurte și o pereche de pantaloni (f.d. 49-50 vol. I);

- procesul-verbal de examinare din 14.04.2015 a Registrului nr. 2 al 1P Hîncești

pe anul 2015 (f.d. 52 vol. I);

- copia din Registrul nr. 2 al IP Hîncești pe anul 2015 (f.d. 53 vol. I);

- procesul-verbal de ridicare din 17.04.2015 a unei copii de pe Registrul nr. 2 al

IP Hîncești pe anul 2015 (f.d. 55 vol. I);

- procesul-verbal de examinare din 17.04.2015 a Registrului nr. 2 al IP Hîncești

pe anul 2015 (f.d. 56 vol. I);

- copia din Registrul nr. 2 al IP Hîncești pe anul 2015 (f.d. 58 vol. I);

- procesul-verbal de ridicare din 15.04.2015 a unor copii de pe materialele

înregistrate în REI-2 al IP Hîncesti pe anul 2015 Registrul nr. 2 cu nr. 1285 (f.d. 60 vol.

I);

- copiile materialelor nr. 1285 din Registrul nr. 2 al IP Hîncești pe anul 2015 (f.d.

62-68 vol. I);

- copia încheierii din 15.04.2015 de încetare a controlului la materialele nr. 1285

din Registrul nr. 2 al IP Hîncești pe anul 2015 (f.d. 59 vol. I);

- procesul-verbal de ridicare din 17.04.2015 a unor copii de pe materialele nr.

1282 din Registrul nr. 2 al IP Hîncești pe anul 2015 (f.d. 70 vol. I);

- procesul-verbal de examinare din 17.04.2015 a unor copii de pe materialele nr.

1282 din Registrul nr. 2 al IP Hîncești pe anul 2015 (f.d. 71 vol. I);

- copiile materialului nr. 1282 din Registrul nr. 2 al IP Hîncești pe anul 2015, lui

Florea Veaceslav fiindu-i întocmit proces-verbal contravențional în baza art. 78 alin.

(2) Cod contravențional la 15.04.2015 și tot la acea dată amendat de agentul constatator

cu 25 unități convenționale, deși pretinsa victimă, Constantin Croitoru, a refuzat să fie

examinat medico-legal. (f. d. 73-80, vol. I);

- certificatul IMSP R Hîncești nr. 364 din 10.04.2015 (f.d. 84 vol. I);

- procesul-verbal de ridicare din 22.04.2015 a unor fotografii de la A-dru Gorgan

(f.d. 93 vol. I);

- fotografiile ridicate la 22.04.2015 de la A-dru Gorgan, prin care se confirmă

prezența în sectorul de poliție nr. 5 „Cărpineni”, al lui S. Croitoru în uniforma de

12

serviciu (f.d. 94-98 vol. I);

- fișa postului lui S. Croitoru, în care sunt stipulate obligațiunile de serviciu (f.d.

126 vol. I);

- extras din ordinul IP Hîncești nr. 20ef din 13.03.2015, cu privire la transferul

lui S. Croitoru (f.d. 127 vol. I);

- procesul-verbal de ridicare din 29.04.2015 de la S. Croitoru a unui cuțit și un

”act de predare-primire benevol” (f.d. 146 vol. I);

- procesul-verbal de ridicare din 30.04.2015 de la C-tin Croitoru a unei scurte

(f.d. 160 vol. I);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 06.05.2015 a porții cet. Florea

Veaceslav, prin care nu au fost examinate în detaliu zăvoarele (f.d. 174 vol. I);

- fototabelul anexă la procesul-verbal de cercetare la fața locului din 06.05.2015

a porții cet. Florea Veaceslav (f.d. 175 vol. I);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 06.05.2015 a drumului din fața

gospodăriei cet. Florea Veaceslav și A. Croitoru, precum și a unui autoturismde model

”VAZ 21014”, cu n/î HNAR 086, prin care nu au fost examinate împrejurimile

acestora. (f.d. 176 vol. I);

- fototabelul anexă la procesul-verbal de cercetare la fața locului din a drumului

din 06.05.2015, fața gospodăriei cet. Florea Veaceslav și A. Croitoru, precum și a unui

autoturism de model ”VAZ 21014”, cu n/î xxxxx (f.d. 177-178 vol. I);

- scrisoarea nr. 3097 din 10.05.2015 a IP Hîncesti din care rezultă că Florea

Veaceslav nu este deținător legal de arme de foc (f.d. 47 vol. III);

- procesul-verbal de examinare din 24.06.2015 a datelor cu privire la apelurile

telefonice de intrare - ieșire efectuate prin intermediul numerelor de telefonie fixă

xxxxxx, xxxxxx, xxxxxx de la data de 02.04.2014 orele 12:00 până la 03.04.2015 orele

06:00 (f.d. 10-11 vol. I);

- informația cu privire la apelurile telefonice de intrare - ieșire efectuate prin

intermediul numerelor de telefonie fixă xxxxx, xxxxxx, xxxxx de la data de 02.04.2014

orele 12:00 până la 03.04.2015 orele 06:00, eliberată de S.A. Moldtelecom, 99 de file de

formatul A4 (f.d. 13-111 vol. I).

Instanța de apel a conchis că, atât în instanța de fond cât și în cea de apel, nu s-

a dovedit faptul că Croitoru Sergiu, a comis infracțiunile prevăzute de art. 179 alin.

(3) și 1661 alin. (2) lit. c) Cod penal, iar Croitoru Teodor și Croitoru Constantin au

comis infracțiunile prevăzute de art. 42 alin. (2), 179 alin. (2) și 42 alin. (2), 1661 alin.

(2) lit. c) Cod penal.

Astfel, instanța de fond corect a concluzionat de a-i achita pe Croitoru Sergiu,

Croitoru Teodor și Croitoru Constantin de comiterea infracțiunilor încriminate, din

următoarele considerente:

Cu referire la învinuirea adusă lui Croitoru Sergiu, care fiind o persoană

publică, acționând cu titlu oficial, prin acțiunile sale, împreună cu mai multe

persoane, cu aplicarea violenței și folosirea situației de serviciu, a pătruns în

domiciliul unei persoane fără consimțământul acesteia, adică a comis infracțiunea

prevăzută de art. 179 alin. (3) Cod penal, instanța de apel a conchis că între fapta

13

reținută în rechizitoriu și cea constatată în ședința de judecată a instanței de fond și a

celei de apel sunt divergențe esențiale și anume învinuirea adusă lui Croitoru Sergiu

a fost combătută prin declarațiile lui Croitoru Sergiu, care a declarat, că „a încercat să

întindă mâna spre armă, dar Florea a aruncat arma la spate în curtea casei și

apucându-l cu mâna dreaptă de uniformă din regiunea pieptului l-a tras în curtea

casei și totodată aplicându-i o lovitură cu cuțitul spre regiunea abdomenului”; Prin

declarațiile lui Croitoru Teodor, care a declarat, că „Croitoru Sergiu îi spunea lui

Florea să predea arma și să iasă în drum să vorbească cu el, la care Florea i-a spus

,,Serîi, ce ai venit să faci regulă în mahală la mine”, aruncând arma la spate, după care

l-a apucat pe Sergiu Croitoru de piept și l-a tras în ogradă. Încercând să-l lovească cu

cuțitul, Croitoru Sergiu a pus mâna și cuțitul a căzut jos; Prin declarațiile lui Croitoru

Constantin care a declarat, că „Florea, când a auzit că urmează să predea arma, l-a

luat de piept și l-a tras în ogradă pe Croitoru Sergiu, care a căzut în genunchi și se

întindea spre armă, iar Florea nu-i permitea, îl ținea de haină..., Prin declarațiile

martorului ocular Popa Octavian, care a declarat, că „a văzut cum Florea Veaceslav l-

a apucat de haină și l-a tras de piept pe polițistul Croitoru Sergiu în ogradă, a urmat

gălăgie, cuvinte urâte; prin declarațiile martorului ocular Victor Tulbu, care a declarat,

că „polițistul Croitoru Sergiu, a venit la poarta lui Florea, iar ultimul, când l-a văzut,

a pus pușca în ieslea animalelor și l-a apucat pe Sergiu Croitoru și l-a tras în ogradă”;

cât și prin declarațiile martorului ocular Croitoru Ana, care a declarat, că „polițistul a

intrat în ogradă deoarece l-a tras Florea Veaceslav”.

Urmare a circumstanțelor descrise mai sus, instanța de apel a concluzionat

despre faptul, că în cadrul cercetării judecătorești nu și-a găsit confirmare latura

obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii imputate lui Croitoru Sergiu pe capătul de

învinuire - art. 179 alin. (3) Cod penal, și anume pătrunderea în domiciliul unei

persoane fără consimțământul acesteia, precum și nu a fost demonstrată intenția

acestuia de violare a domiciliului părții vătămate, motiv din care instanța de fond pe

acest capăt de învinuire justificat a adoptat o sentință de achitare în conformitate cu

prevederile art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod procedură penală.

Totodată, în actele procedurale ale organului de urmărire penală nu se indică

circumstanța agravantă concretă încriminată făptuitorului, indicîndu-se doar art. 179

alin. (3) Cod penal, pe cînd acest aliniat are două litere: a) cu folosirea situației de

serviciu; b) de un grup criminal organizat sau de o organizație criminal.

Referitor la învinuirea adusă lui Croitoru Constantin și Croitoru Teodor în baza

art. 42 alin. (2), art. 179 alin. (2) Cod penal, instanța de apel a reținut că potrivit

declarațiilor lui Croitoru Constantin, Croitoru Teodor, Croitoru Sergiu, dar și a

martorilor oculari, Croitoru Constantin și Croitoru Teodor au stat la poarta părții

vătămate, fără a pătrunde în ograda ultimului. Din declarații părții vătămate Florea

Veaceslav, în seara incidentului la poartă la el au venit toți trei: Croitoru Sergiu, care

este polițist și cei doi frați, Croitoru Sergiu a strigat, la care Florea Veaceslav a ieșit la

poartă să verifice chemarea și când a deschis poarta a fost asaltat de pumni de către

Croitoru Sergiu, era hărțuit de haine. Astfel, Florea Veaceslav, a cerut să prezinte ce

drepturi are, care este pricina. Apoi au sărit vecinii în ajutor, trântindu-l, hărțuindul

14

de haine și amenințându-l cu cuvinte murdare. În acel timp Croitoru Teodor a aruncat

un cuțit pe sub poartă, iar Croitoru Constantin a sărit peste săraiul caprelor, iar

Croitoru Teodor peste poartă.

Instanța de apel a constatat, că aceste declarații sunt depuse pentru a le

încrimina lui Croitoru Constantin și Croitoru Teodor fapte ilegale, or, potrivit

declarațiilor părții vătămate Florea Veaceslav, Croitoru Constantin și Croitoru

Teodor, inițial au sărit gardul și saraiul după care au început a-l hărțui, însă pentru a

fi aplicată răspunderea în baza art. 179 alin. (2) Cod penal, este necesar ca violența sau

amenințarea cu violența să urmărească scopul violării de domiciliu și să se aplice

înainte de a se consuma acțiunea (inacțiunea) de violare de domiciliu, fapt ce nu a fost

demonstrat în cadrul examinării cauzei date.

Analizând cele menționate mai sus, instanța de apel a constatat, că în acțiunile

lui Croitoru Constantin și Croitoru Teodor, lipsesc elementele infracțiunii încriminate

prevăzute la art. 42 alin. (2), 179 alin. (2) Cod penal, or, în cadrul cercetării

judecătorești nu și-a găsit confirmare latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii

imputate lui Croitoru Constantin și Croitoru Teodor pe capătul de învinuire, prevăzut

la art. art. 42, 179 alin. (2) Cod penal, și anume pătrunderea în domiciliul unei

persoane fără consimțământul acesteia, cu aplicarea violenței, precum și nu a fost

demonstrată intenția acestora de violare a domiciliului părții vătămate, motiv din care

instanța de fond, pe acest capăt de învinuire, justificat a adoptat o sentință de achitare

în conformitate cu prevederile art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod procedură penală.

Cu referire la infracțiunea incriminată lui Croitoru Sergiu, art. 1661 alin. (2), lit.

c) Cod penal, cât și lui Croitoru Constantin și Croitoru Teodor, în baza art. 42 alin. (2),

1661 alin. (2), lit. c) Cod penal, instanța de apel a reiterat următoarele:

Potrivit învinuirii aduse, Croitoru Sergiu, fiind o persoană publică, acționând

cu titlu oficial, prin acțiunile sale, i-a provocat în mod intenționat lui Florea Veaceslav

dureri, suferințe fizice și psihice, care reprezintă un tratament inuman, acțiuni ilegale

săvârșite de mai multe persoane, adică a comis infracțiunea prevăzută de art. 1661

alin. (2) lit. c) Cod penal, iar potrivit învinuirii aduse, Croitoru Constantin și Croitoru

Teodor, acționând cu consimțământul tacit al unei persoane publice, prin acțiunile

sale, i-au provocat în mod intenționat lui Florea Veaceslav dureri, suferințe fizice și

psihice, care reprezintă un tratament inuman, acțiuni săvârșite de mai multe

persoane, adică au comis infracțiunea prevăzută de art. art. 42 alin. (2), 1661 alin. (2)

lit. c) Cod penal.

În speță, atât din declarațiile lui Croitoru Sergiu, Croitoru Constantin, Crotitoru

Teodor, a martorilor oculari Popa Octavian, Tulbu Victor, Croitoru Ana, s-a constatat,

că părții vătămate Florea Veaceslav, la fața locului, nu i-au fost aplicate careva lovituri,

iar la secția de poliție nr. 5 Cărpineni s-a deplasat benevol.

Din declarațiile lui Croitoru Sergiu, Crotitoru Teodor, dar și a martorilor oculari

Popa Octavian, Rotaru Victor și Gorgan Alexandru, aflați în incinta sectorului nr. 5

Cărpineni, lui Florea Veaceslav, în incinta secției de poliție nr. 5 Cărpineni nu i-au fost

aplicate lovituri, înjurii, nu i-a fost lezată în alt mod demnitatea umană, mai mult nu

a fost impus să dea careva declarații, să semneze acte.

15

Toți martorii au declarat, că Florea Veaceslav de bună-voie s-a urcat în

automobilul condus de Croitoru Teodor pentru a se deplasa la secția de poliție nr. 5

Cărpineni.

Mai mult ca atât, din declarațiile martorilor, Croitoru Sergiu a fost cel agresat

de către partea vătămată, acest fapt a fost demonstrat atât prin declarațiile martorilor,

care au declarat că Florea Veaceslav l-a atacat cu cuțitul, țintind în abdomen, însă

lovitura a fost respinsă de către Croitoru Sergiu cu ajutorul mapei pe care o ținea în

mână, cât și prin pozele anexate la materialele cauzei (f.d. 94-99, vol. I), dar și prin

procesul-verbal cu privire la contravenție potrivit căruia Florea Veaceslav a fost atras

la răspundere contravențională pentru comiterea contravenției prevăzute de art. 353

alin. (1) Cod contravențional (f.d. 67 vol. I).

Instanța de apel a constatat, că acuzatorul de stat nu a demonstrat tratamentul

inuman aplicat de către Croitoru Sergiu, Croitoru Constantin și Croitoru Teodor părții

vătămate Florea Veaceslav or, referitor la raportul de constatare medico-legală din

07.04.2015, a reținut următoarele:

Potrivit concluziei raportului citat supra, la Florea Veaceslav, la momentul

examinării, au fost depistate vătămări corporale neînsemnate, care nu generează

dereglări de sănătate mai mult de 6 zile (f.d. 4, vol. I).

Potrivit declarațiilor lui Croitoru Sergiu, Croitoru Constantin, Croitoru Teodor,

dar și a martorilor oculari: Popa Octavin, Tulbu Victor și Croitoru Ana, Florea

Veaceslav l-a apucat pe Croitoru Sergiu de piept și l-a tras în ogradă, după care ambii

au căzut jos, astfel se explică apariția la partea vătămată a leziunilor indicate în

raportul de expertiză, or potrivit aceluiași raport de expertiză medico-legală nr. 126-

D din 16.04.2015 asemănătoare leziuni corporale, care au fost depistate la momentl

examinării la Florea V., se întâlnesc precum la cădere așa și la opunerea rezistenței

colaboratorilor de poliție.

Subsegvent, instanța de apel a reiterat și faptul că Florea Veaceslav a depus

plângere adresată procurorului raionului Hâncești la data de 07.04.2015 (f.d. 2, vol. I),

pe când la data de 03.04.2015 Florea Veaceslav a fost îndreptat pentru examinarea

medico-legală (f.d. 3, vol. I), iar la data de 14.04.2015 de către procurorul în

procuratura Hîncești a fost emisă ordonanța privind începerea urmăririi penale pe

faptul comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 166 alin. (2), lit. c) și 179 alin. (2) Cod

Penal (f.d. 1, vol. I).

Astfel, pentru pornirea procesului penal și, ca urmare pentru începerea

activității organelor de urmărire penală sau a procurorului, în toate cazurile, această

activitate este determinată de înștiințarea organelor competente din sursele prevăzute

de art. 262 și 273 Cod de procedură penală, despre săvârșirea sau pregătirea pentru

săvârșirea unei infracțiuni prevăzute de Codul penal. Actul respectiv constituind și

punctul de plecare al procesului penal fără care acesta nu poate începe.

Deci, sesizarea are valoarea atât a elementului informațional, cât și a temeiului

legal de declanșare a procesului penal. Ținând cont de prevederile art. art. 142-153

Cod de procedură penală, până la începerea urmăririi penale nu poate fi dispusă și

efectuată expertiza.

16

Astfel, instanța de apel a considerat, că proba acuzării examinată supra este

lovită de nulitate, or potrivit art. 94 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, în

procesul penal nu pot fi admise ca probe și, prin urmare, se exclud din dosar, nu pot

fi prezentate în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor

hotărâri judecătorești datele care au fost obținute cu încălcări esențiale de către

organul de urmărire penală a dispozițiilor prezentului cod.

Instanța de apel a constatat, că Florea Veaceslav a fost îndreptat de organul de

urmărire penală pentru examinare medico-legală la data de 03.04.2015 pe când cererea

acestuia a fost înregistrată la data de 07.04.2015, iar ordonanța privind începerea

urmăririi penale a fost emisă la data de 14.04.2015.

Mai mult ca atât, deși în îndreptarea eliberată părții vătămate Florea Veaceslav

este menționat, că se îndreaptă pentru examinarea medico-legală deoarece la data de

02.04.2014 aproximativ orele 21.30 la domiciliul său de către colaboratorul de poliție

Croitoru Sergiu i-au fost aplicate lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului,

examinarea propriu zisă a părții vătămate s-a petrecut fără respectarea prevederilor

citate supra.

La fel, instanța de apel examinând raportul de expertiză nr. 19 din 22.04.2015

(f.d. 35-40), potrivit căruia în concluzie: pe pantalonii ridicați de la Florea Veaceslav

au fost depistate deteriorări la țesăturii în partea din față și spate a cracului stâng, care

au apărut în rezultatul ruperii țesăturii sub acțiunea străpungerii cu un obiect(e)

ascuțit asupra pânzei și prelungirea ruperii mecanice a țesăturii; pe scurta de model

„Futuro Polis” careva deteriorări ale țesăturii nu au fost depistate; pe scurta de tip

sport de model „Mașter”, ridicată de la Florea, au fost depistate deteriorări ale

țesăturii în partea din spate și pe mâneci.

Raportul dat, concluziile expuse de specialistul I. Roșca în ședința de judecată,

combat afirmațiile părții vătămate Florea precum că în timpul altercației cu Croitoru

Sergiu, Croitoru Constantin și Croitoru Teodor, dânsul a fost lovit, fiindu-i deteriorate

hainele. Deteriorările țesăturii în partea din spate și pe mâneci de pe scurta de tip

sport de model „Mașter” , potrivit declarației martorului Tulbu Victor a fost formate

de el însuși, când a încercat să-l rețină pe Florea Veaceslav de la conflictul cu Croitoru

Constantin din poarta casei sale.

Instanța de apel a reținut, că declarațiile depuse în cadrul efectuării raportului

de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie întră în contradicție esențială cu cele

depuse în cadrul examinării cauzei penale în instanța de judecată și a declarațiilor

depuse de partea vătămată organului de urmărire penală.

Mai mult ca atât, conform datelor din fișa medical ambulatorie prezentată, în

perioada 12.05.2002-22.05.2003 examinatul (Veaceslav Florea) a fost spitalizat în

spitalul de sector Cărpineni, secția neurologie cu diagnosticul - TCCI (traumă cranio-

cerebrală închisă), comoție cerebrală.

Analizând cele relatate supra, instanța de apel a admis existența la partea

vătămată a cărorva consecințe ale traumei psihologice, însă acestea se pot datora și

faptului, că în privința părții vătămate Florea Veaceslav, pe parcursul anului 2015, au

fost întocmite mai multe procese verbale cu privire la contravenție (f.d. 67, 79, 87 vol.

17

I).

Apreciind din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, în ansamblu cu toate probele administrate atât în ședința de judecată a

instanței de fond și a celei de apel, instanța de apel a constatat cu certitudine, că

instanței nu i-au fost prezentate probe privind faptul, că inculpatul Croitoru Sergiu a

comis infracțiunea prevăzută de art. 1661 alin. (2) lit. c) Cod penal, iar Croitoru

Constantin și Croitoru Teodor, au comis infracțiunea prevăzută de art. art. 42 alin. (2)

1661 alin. (2) lit. c) Cod penal, motiv din care instanța de fond, pe acest capăt de

învinuire, justificat a adoptat o sentință de achitare în conformitate cu prevederile art.

390 alin. (1) pct. 3 Cod procedură penală.

Astfel, instanța de apel a constatat și a considerat că instanța de fond, în

prezența circumstanțelor analizate mai sus, corect a concluzionat că Croitoru Sergiu,

Croitoru Constantin și Croitoru Teodor trebuie să fie achitați din motiv că fapta

inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii.

recursuri ordinare:

5.1. Partea vătămată Florea Veaceslav, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor judecătorești, cu remiterea

cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului menționează următoarele:

- instanța de apel nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de

drept comise de instanța de fond, repetându-le întocmai, nu a desființat sentința și nu

a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă

instanță, menținând o sentință ilegală, nemotivată și neîntemeiată;

- nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelurile procurorului și părții

vătămate. Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că ambele instanțe nu au judecat

cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive

legale pe care se întemeiază soluția, instanța de apel nepronunțându-se asupra tuturor

motivelor invocate în apel;

- instanța de fond a exclus ca probă raportul de expertiză medico-legală nr. 126-

d din 16.04.2016, care este o probă materială crucială în justa apreciere a situației de

fapt. Instanța a invocat, că această probă a fost obținută de către procuror până la

începerea urmăririi penale și, conducându-se de Recomandarea CSJ nr. 38 cu privire

la acțiunile procesuale care pot fi efectuate din momentul sesizării sau autosesizării

organului competent până la declanșarea urmăririi penale, a decis că această probă

este lovită de nulitate.

Cu toate acestea, instanța de apel a evitat să abordeze frontal această problemă

relevată în cererea de apel, în pofida faptului că am indicat în cererea de apel că

această expertiză a fost ordonată în baza ordonanței procurorului emise la 14.04.2015,

care fost adoptată după pornirea urmăririi penale. Or, chiar din textul părții

introductive a ordonanței date rezultă că, urmărirea penală la cauza penală

nr.2015208009 era deja pornită și în baza ei se dispunea efectuarea expertizei rhedico-

legale. În consecință, raportul de expertiză-medico-legală nr.126-D este emis la

18

16.04.2015, adică după 2 zile de la momentul pornirii urmăririi penale. Prin urmare,

motivele de drept procesual invocate de instanțele ierarhic inferioare le contrazic

soluția de excludere a probei.

Analizând atent raționamentele instanței de fond, dar cu precădere a celei de

apel, deducem că aceasta admite o confuzie între actul de constatare medico-legală

(efectuat la 07.04.2015, adică până la pornirea urmăririi penale) și expertiza medico-

legală. Anume ultima reprezintă un mijloc de probă obținut în baza unei acțiuni

procesuale derulate potrivit art. 143 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală și cu

respectarea art. 279 Cod de procedură penală;

- mai mult ca atât, instanța de apel a apreciat greșit că echimoza subsemnatului

din jurul ochiului drept, a fost cauzată în rezultatul căderii, deși nici o sursă nu a

indicat că aș fi căzut cu fața de pământ.

Versiunea inculpatului S. Croitoru, confirmată de instanța de apel, că a admis

provocarea vătămărilor corporale părții vătămate în timpul imobilizării sale, nu

coroborează cu specificul leziunilor provocate și anume echimoza de la nivelul

ochilor;

- în opinia acuzării instanța de apel, interpretând concluziile raportului de

expertiză traseologică nr. 19 din 22.04.2015, a intervenit cu o judecată de valoare, ce

trezește dubii și s-a axat doar pe o formă de deteriorare de la cracul pantalonilor

victimei. Conform concluziilor acestui raport de expertiză pe pantalonii și scurta de

tip sport de model „MAȘTER”, ridicate de la mine au fost depistate urme de

deteriorări, sub formă de străpungeri și ruperi ale țesăturii, create sub acțiunea forței

de întindere exercitate asupra pânzei. Instanța de apel a raportat aceste cocnluzii doar

la depozițiile martorului Tulbu Victor, care susține că anume el li-a cauzat în timp ce

încerca să mi se opună.

Consideră că în această situație raportul de expertiză în cauză urma a fi apreciat

și prin prisma concluziilor din raportul de expertiză traseologică nr. 22 din 12.05.2015,

conform concluziilor căruia pe scurta de model „Adriano", ridicată de la inculpatul

Croitoru Constantin, au fost depistate urme de deteriorări, sub formă de ruperi ale

țesăturii, create sub acțiunea forței exercitate asupra pânzei. Aceste probe materiale,

de rând cu leziunile fixate, dovedesc faptul că au fost întreprinse în privința mea

acțiuni fizice active de îmbrâncire și trageri de haine nemijlocit de către inculpatul

Croitoru Constantin;

- instanța de apel nu a reținut documentele pe care le-am prezentat în ședința

de examinare a apelului prin care am demonstrat fără dubii că pe timpul examinării

apelului Xxxxx Xxxxx, martora minoră a fost adăpostită ilegal de către inculpatul

Sergiu Croitoru. Deci, influiențarea martorului în cauză în vederea renunțării la

susținerea depozițiilor date la urmărirea penală și în fond este un fapt cert;

- la fel, de șocant este modul în care instanța de apel a reținut în calitate de probă

concluziile minciunoase ale Raportului de constatare medico-legală nr. 154-D din 13

mai 2015.

Încă în ședința de judecată de examinare a fondului acuzarea a prezentat

raportul de expertiză medico-legală nr. 203-D care a atestat inexistența fracturii

19

coastei 6 la Xxxxx Xxxxx și netemeinicia raportului de constatare medico-legală nr.

154-D din 13.05.2015, iar ultima a infirmat la audierile suplimentare pretinsul

comportament abuziv al lui Florea Veaceslav.

Deși am invocat în apel acest spect, instanța de apel din motive necunoscute a

evitat să dea o apreciere acestei probe materiale;

- în sentința criticată instanța de fond a menționat, că declarațiile părții

vătămate Florea Veaceslav nu coroborează cu alte probe, iar martorul minor Xxxxx

Xxxxx se află în relații de rudenie (fiică) cu primul și urmărește atingerea interesului

procesual al tatălui ei.

Consideră incorectă această poziție a instanței de judecată. Deci, instanța a

neglijat faptul că infracțiunile au fost comise într-un spațiu relativ privat, ograda

gopodăriei proprii, fapt care, pune în dificultate obiectivă posibilitatea administrării

probelor cu martori direcți, mai ales când cei prezenți sânt în mare parte implicați în

acțiuni violente ori se află în relații de rudenie, prietenie cu agresorii;

- în raportul din 03.04.2015 Croitoru Sergiu nu indică că ar fi fost victima unui

atac cu arma albă sau de foc din partea lui Florea Veaceslav, iar restul probelor, în

special depozițiile colegilor de serviciu și superiorului Victor Rotaru nu au confirmat

această versiune.

În asemenea circumstanțe se prezintă a fi inconsistente și nu pot fi luate în

considerație raționamentele instanței de apel precum că, în acest caz, la data de

02.04.2015 a avut loc un atac din partea subsemnatului în privința vecinilor săi și a

angajatului IP Hîncești, Croitoru Sergiu;

- nu poate fi trecută cu vederea nici concluziile instaneți de apel care a reținut

că absolut toți martorii au declarat că am urcat benevol în mașina lui Teodor Croitoru,

deși nici măcar jumătate din ei nu au confirmat acest fapt.

În privința mea nu a fost întocmit un proces-verbal de reținere, nu am fost

fotografiat în incinta Sectorului de poliție, nu am fost citat legal, nu am fost testat

alcoolscopic, deși Croitoru Sergiu, în calitatea lui de agent constatator avea toate

pârghiile pentru a le protocola.

Țin doar să atrag atenția că, la sectorul de poliție nu am fost audiat și am fost

lăsat să plec liber acasă. Dacă este adevărat cele expuse de inculpați, cum oare era

posibil să fiu lăsat să plec în condițiile în care S. Croitoru știa cu ceritudine că acasă la

mine a văzut o armă de foc și încă am mai și ținut-o în mână, amenințând vecinii. Oare

nu era de datoria polițistului să întreprindă la moment toate măsurile stringente

pentru ridicarea acelei arme și excluderii acestei surse de pericol;

- consideră neveridice declarațiile martorului O. Popa deoarece este prieten cu

inculpații, iar martorii V. Tulbu și T. Simionel au relații de rudenie cu Teodor și Ana

Croitoru;

- probele acuzării sunt pertinente, concludente și veridice, iar în ansamblul lor

coroborează între ele și nu trezesc careva dubii. Consideră greșită concluzia instanței

de apel că nu s-a constatat vinovăția inculpaților Croitoru Sergiu, Croitorii Constantin

și Croitoru, întrucât din cumulul probelor cercetate cu certitudine s-a stabilit că eu am

fost supus unui act ilegal de agresiune fizică și psihică, iar de aceasta se fac vinoveți

20

persoanele numite supra;

- concluziile instanței de apel se bazează pe depozițiile unor martori, făcute cu

scopul evident de ducere în eroare a instanței, fără a fi acoperite de probele materiale,

așa cum de exemplu sunt depozițiile mele, ale martorului minor Xxxxx Xxxxx și ale

martorilor Victor Tulbu și Tatiana Simionel, date la etapa urmăririi penale.

5.2. Procurorul, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

solicită casarea hotărârilor judecătorești, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași

instanță de apel, în alt complet de judecată, invocând că vina inculpaților în comiterea

infracțiunilor incriminate și-a găsit, pe deplin, confirmare, prin probele acumulate la

dosar, iar instanța de apel, în cauza dată, nu a îndeplinit cu strictețe prevederile art.

414 alin. (5) Cod de procedură penală, precum și explicațiile date de către Plenul Curții

Supreme de Justiție la pct. 14 al Hotărârii nr. 22 din 12 decembrie 2005 „Cu privire la

practica judecării cauzelor penale în ordine de apel", iar nepronunțarea instanței de

apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului.

Teodor și Croitoru Constantin a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor

declarate de către procuror si partea vătămată Florea Veaceslav, invocând că acesta

urmează a fi respinse, ca inadmisibile.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi respinse din

următoarele considerente.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul

instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în

drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.

Potrivit recursurilor declarate, recurenții invocă ca temei de casare a deciziei

instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora,

hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când: 6) instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; 10) s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Însă, aceste temeiuri pentru declararea recursului ordinar nu și-au găsit

confirmare la judecarea recursurilor declarate, nefiind stabilite presupusele erori de

drept invocate de recurenți.

Cu referire la recursul ordinar declarat de procuror, Colegiul penal constată că

motivul principal invocat de recurent vizează critica aprecierii probelor de către

instanța de apel. În contextul dat, Colegiul penal reține că art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală prevede o listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a cărei analiză

denotă faptul că chestiunile privind aprecierea probelor nu sunt reflectate în

21

conținutul acestui articol, astfel neconstituind un temei pentru recurs separat. În acest

sens, este necesar de a menționa că potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art.

427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților.

Totodată, Colegiul penal statuează că critica aprecierii probelor, care la caz

comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa

examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este

abilitată de a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter

procedural sau material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține

de judecarea fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de

recurs. În contextul dat, Colegiul penal reiterează că instanța de recurs verifică

legalitatea și temeinicia hotărârilor judecătorești atacate, exclusiv prin prisma

prezenței sau absenței temeiurilor pentru recurs, prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală.

Din considerentele expuse, Colegiul penal va respinge argumentul recurentului

în partea dată, ca fiind de jure inadmisibil. În același context, Colegiul penal constată

că temeiurile pentru recurs invocate de recurent, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, și anume că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția nu și-au găsit confirmare în prezenta cauză, fiind invocate

nemijlocit întru susținerea criticii privind aprecierea probelor, cu mențiunea asupra

faptului că instanța de apel nu a apreciat în mod corespunzător probele la care

procurorul a făcut referință în apelul declarat.

Sub acest aspect, Colegiul penal constată că instanța de apel s-a expus detaliat

asupra motivelor invocate în apelul declarat de procuror, statuând asupra acestora

prin constatările care au fost expuse la pct. 4.1. al prezentei decizii și care, în opinia

Colegiului penal, nu necesită o reiterare din considerentul corectitudinii și temeiniciei

lor.

Cu referire la recursul ordinar declarat de procuror partea vătămată Florea

Veaceslav,

Deși partea vătămată invocă ca temei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, din conținutul recursului ordinar declarat, Colegiul penal

constată, că în acesta de către recurentă nu se argumentează ilegalitatea hotărârii

judecătorești din punct de vedere al erorii de drept comise la judecarea cauzei în apel,

dar se face referire la procedura de apreciere a probelor și dezacordul cu modalitatea

de apreciere a acestora înfăptuită de către instanța de apel, invocânduse că acestea

dovedesc faptul, că inculpații au comis infracțiunile incriminate.

Colegiul lărgit reține, că, instanța de apel, analizând probele administrate de

către organul de urmărire penală, cercetate și verificate de către instanțele de judecată,

cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, lea dat o

apreciere justă în sensul art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine

22

toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la

achitarea lui Croitoru S. învinuit de comiterea infracțiunilor art. art. 179 alin. (3) și 1661

alin. (2) lit. c) Cod penal și a lui Croitoru C. și Croitoru T. învinuiți în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 179 alin. (2) și 42 alin. (2) 1661 alin. (2)

lit. c) Cod penal, din motivul că faptele inculpaților nu întrunesc elementele

infracțiunilor incriminate.

Astfel, argumentele recurentei, prin care susține, că inculpații Croitoru S.,

Croitoru C. și Croitoru T. au comis infracțiunile ce li se incriminează, au format obiect

de discuție la judecarea cauzei în apel și, cărora, instanța de apel le-a dat o motivare

corespunzătoare, argumentată și expusă în prezenta decizie la pct. 4.1, soluție, pe care

instanța de recurs o însușește și a cărei reluare consideră că nu se mai impune.

Totodată, Colegiul relevă, că instanța de recurs nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o

altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțe, acestea fiind atribuții exclusive

ale instanțelor de fond.

Prin urmare, temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea soluției

instanțelor de fond privind achitarea inculpaților Croitoru S. învinuit de comiterea

infracțiunilor art. art. 179 alin. (3) și 1661 alin. (2) lit. c) Cod penal și a lui Croitoru C.

și Croitoru T. învinuiți în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (2),

179 alin. (2) și 42 alin. (2) 1661 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motivul că faptele

inculpaților nu întrunesc elementele infracțiunilor incriminate, instanța de recurs nu

a constatat, fiind solidară în acest sens cu concluziile instanțelor de fond.

Mai mult decât atât, Colegiul consideră necesar a menționa că, potrivit

prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Codului de procedură penală, judecătorul

apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării

tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel

și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, că aprecierea sau reaprecierea

circumstanțelor cauzei așa cum o propune recurenta este o competență și prerogativă

legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din

numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, prin urmare, invocarea

acestei chestiuni drept temei de casare în recursul ordinar este lipsită de suport legal.

Subsidiar, Colegiul lărgit subliniază că, potrivit jurisprudenței CțEDO nu se

mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând

cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au

motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau

infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de

recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua

motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle

c.Finlandei).

Colegiul lărgit consideră necesar de a remarca faptul constatat de către

instanțele de fond, care au concluzionat că, în acțiunile inculpaților nu sunt întrunite

23

elementele constitutive ale infracțiunilor incrminate prin rechizitoriu, iar acuzarea de

stat nu a prezentat probe pertinente și concludente, care apreciate conform

prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, să dovedească faptul, că

inculpații intenționat, în interes material ori alte interese personale a cauzat daune în

proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de

lege ale persoanelor fizice sau juridice, deoarece, potrivit analizei înfăptuite de către

instanțele judecătorești, probele administrate de către acuzatorul de stat prezintă doar

presupuneri.

Colegiul penal, de asemenea, ține să atragă atenția asupra prevederilor art. 8

alin. (2) Cod de procedură penală, care stipulează că nimeni nu este obligat să

dovedească nevinovăția sa, deoarece acuzarea urmează să prezinte probe care ar

confirma vinovăția persoanei de săvârșirea unei culpe, dar nu invers, precum și alin.

(3) al normei indicate supra, potrivit căruia concluziile despre vinovăția persoanei de

săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea

învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în

favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului.

În acest sens, Colegiul penal menționează și jurisprudența CțEDO, bazată pe

prevederile art. 6 parag.1 al Convenției, care impune, printre altele, ca, în îndeplinirea

funcțiilor lor, membrii unui tribunal să nu pornească de la ideea preconcepută că cel

trimis în judecată a comis actul incriminat; sarcina probei revine acuzării, iar de

situația îndoielnică beneficiază cel acuzat (in dubio pro reo). În plus, „acuzarea” este cea

care trebuie să-i indice persoanei acuzate faptele ce i se impută, pentru ca, astfel,

aceasta să fie în măsură să-și pregătească apărarea în consecință; ea trebuie să ofere

suficiente probe care să fundamenteze o eventuală declarație de culpabilitate (CEDH,

06 decembrie 1988, Berbera, Messegue et Jabardo c/Espagne).

Astfel, reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit a ajuns la concluzia că,

temeiurile invocate de recurenți, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor

declarate. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare,

hotărârea atacată este una legală și întemeiată, considerente din care recursurile

declarate urmează a fi respinse, ca inadmisibile, cu menținerea deciziei atacate.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către partea

vătămată Florea Veaceslav și procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău,

Ciobanu Sergiu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28

aprilie 2017, în cauza penală privindu-i pe Croitoru Sergiu Xxxxx, Croitoru

Constantin Xxxxx și Croitoru Teodor Xxxxx, cu menținerea hotărârii atacate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțarea integrală la 12 decembrie 2017.

24

Președinte: Gordilă Nicolae

Judecători: Guzun Ion

Covalenco Elena

Catan Liliana

Diaconu Iurie

25

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2017-12-14
0,95
1ra-1196/17 — Art. 179 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-1196/2017 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 14 noiembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte - Nicolaev Ghenadie, judecători – Toma Nadejda, Alerguş Constantin, Timofti Vladimir şi
CSJ 2017-12-14
0,95
1ra-1355/2017 — art. 328 alin. 1, 309 1 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1355/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 14 noiembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Nicolaev Ghenadie, judecători – Timofti Vl
CSJ 2017-11-07
0,95
1ra-1490/2017 — art. 287 al. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1490/2017 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 07 noiembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Lil
CSJ 2016-04-21
0,95
1ra-328/2016 — art. 183 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-328/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 23 martie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Ursache Petru, judecători – Timofti Vladimir şi Alerguș Constantin, exam
CSJ 2020-11-12
0,94
1ra-1352/20 — art. 217-1 al. 3 lit. f CP
Dosarul nr. 1ra-1352/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 13 octombrie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă : Preşedinte – Diaconu Iurie, Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Burduh
Sursă