1ra-1196/17 — Art. 179 alin. 2 CP

1ra-1196/17 — Art. 179 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1196/2017

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

14 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

Președinte - Nicolaev Ghenadie,

judecători – Toma Nadejda, Alerguș Constantin, Timofti Vladimir și Moraru

Petru,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare, declarate de

către procurorul Procuraturii de circumscripție Chișinău, Brigai Sergiu, de către

inculpații Creciun Valerii, Creciun Liudmila și Cotruța Mira și de către partea

vătămată Covalschi Veniamin, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2017, în cauza penală privindu-i pe

Creciun Valerii XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în or.

XXXXX;

Creciun Liudmila XXXXX, născută la

XXXXX, originară din XXXXX,

domiciliată în XXXXX;

Cotruța Mira XXXXX, născută la

XXXXX, originară din XXXXX,

domiciliată în r-nul XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 11.06.2014 - 31.03.2016;

Instanța de apel: 10.05.2016 – 12.04.2017;

Instanța de recurs: 22.06.2017 – 14.11.2017;

A C O N S T A T AT :

Creciun Fiodor și Cotruța Mira au fost achitați pe motiv că faptele lor nu

întrunesc elementele infracțiunii incriminate.

Creciun Valerii este învinuit în aceea că el la 28 martie 2014, aproximativ în

jurul orelor 19:30, împreună cu soția sa Creciun Liudmila și vecina acestora

Cotruța Mira, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările lor prejudiciabile, dorindu-le în mod conștient, fără

consimțământul lui Covalschi Veniamin au pătruns ilegal în curtea gospodăriei

1

acestuia, situată pe str. XXXXX din or. XXXXX și inițiind un conflict urmat de

tratare cu violență verbală și fizică, s-au exprimat cu cuvinte necenzurate în

privința lui Covalschi Veniamin, l-au bruscat și i-au aplicat lovituri cu pumnii

peste diferite părți ale corpului, iar la cerința legală a proprietarului Covalschi

Veniamin de a înceta violența verbală, fizică și de a părăsi domiciliul, au refuzat

și în scopul continuării acțiunilor ilegale, au asmuțit cânele de rasă ce aparține

lui Creciun Valerii asupra lui Covalschi Veniamin, care l-a mușcat pe pătimit de

membrul superior drept, cauzându-i echimoză și excoriații pe membrul

superior drept, care potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 100/D

din 14 aprilie 2014, se califică ca vătămări corporale neînsemnate.

Creciun Liudmila, conform rechizitoriului este învinuită în aceea că la

28 martie 2014, aproximativ în jurul orelor 19:30, împreună cu soțul său

Creciun Valerii și Cotruța Mira, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile, dorindu-le în mod

conștient, fără consimțământul lui Covalschi Veniamin au pătruns ilegal în

curtea gospodăriei acestuia, situată pe str. XXXXX din or. XXXXX și inițiind un

conflict urmat de tratare cu violență verbală și fizică, s-au exprimat cu cuvinte

necenzurate în privința lui Covalschi Veniamin, l-au bruscat și i-au aplicat

lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului, iar la cerința legală a

proprietarului Covalschi Veniamin de a înceta violența verbală, fizică și de a

părăsi domiciliul, au refuzat și în scopul continuării acțiunilor ilegale au asmuțit

cânele de rasă ce le aparține soților Creciun asupra lui Covalschi Veniamin, care

l-a mușcat pe pătimit de membrul superior drept, cauzându-i echimoză și

excoriații pe membrul superior drept, care potrivit raportului de expertiză

medico-legală nr. 100/D din 14 aprilie 2014, se califică ca vătămări corporale

neînsemnate.

Cotruța Mira, la 28 martie 2014, conform rechizitoriului este învinuită în

aceea că aproximativ în jurul orelor 19:30, împreună cu Creciun Liudmila și

Creciun Valerii, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările lor prejudiciabile, dorindu-le în mod conștient, fără

consimțământul lui Covalschi Veniamin au pătruns ilegal în curtea gospodăriei

acestuia situată pe str. XXXXX din or. XXXXX și inițiind un conflict urmat de

tratare cu violență verbală și fizică, s-au exprimat cu cuvinte necenzurate în

privința lui Covalschi Veniamin, l-au bruscat și i-au aplicat lovituri cu pumnii

peste diferite părți ale corpului, iar la cerința legală a proprietarului Covalschi

Veniamin de a înceta violența verbală, fizică și de a părăsi domiciliul, au refuzat

și în scopul continuării acțiunilor ilegale au asmuțit cânele de rasă ce le aparține

soților Creciun asupra lui Covalschi Veniamin, care l-a mușcat pe pătimit de

membrul superior drept, cauzându-i echimoză și excoriații pe membrul

superior drept, care potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 100/D

din 14 aprilie 2014, se califică ca vătămări corporale neînsemnate.

Potrivit învinuirii acțiunile lui Creciun Valerii, Creciun Liudmila și Cotruța

Mira se încadrează sub infracțiune prevăzută în art. 179 alin. (2) Cod penal pe

semnele: violarea de domiciliu, adică, pătrunderea ilegală în domiciliul unei

persoane, fără consimțământul acesteia și refuzul de a-l părăsi la cererea ei,

acțiuni săvârșite cu aplicarea violenței.

2

3.1. Procurorul în Procuratura Orhei, Berladean Igor, a solicitat admiterea

apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care Creciun Valerii să fie recunoscut

culpabil în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal și a-i

aplica pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 400 u.c.; Creciun Liudmila

să fie recunoscută culpabilă în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179

alin. (2) Cod penal și a-i aplica pedeapsa sub formă de amendă în mărime de

400 u.c.; Cotruța Mira să fie recunoscută culpabilă în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal și a-i aplica pedeapsa sub formă de

amendă în mărime de 400 u.c., invocând următoarele argumente:

- instanța de fond nu a stabilit just circumstanțele cauzei și incorect a ajuns

la concluzia că Creciun Valerii, Creciun Liudmila, Cotruța Mira urmează să fie

achitați pe învinuirea prevăzută de art. 179 alin. (2) Cod penal.

3.2. Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu prin

care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Creciun

Valerii să fie recunoscut culpabil în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179

alin. (2) Cod penal și a-i aplica pedeapsa sub formă de amendă în mărime de

400 u.c.; Creciun Liudmila să fie recunoscută culpabilă în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal și a-i aplica pedeapsa sub formă de

amendă în mărime de 400 u.c.; Cotruța Mira să fie recunoscută culpabilă în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal și a-i aplica

pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 400 u.c., invocând următoarele

argumente:

- în cadrul ședinței de judecată vinovăția inculpaților a fost pe deplin

dovedită prin suficiente probe pertinente și admisibile. Astfel, în afară de

declarațiile părții vătămate, faptul că inculpații au pătruns la ultimul în ogradă

și au aplicat în privința acestuia violența fizică, a fost confirmat de martorul

Grecu Istera și martorul minor Covalschi Gabriela, care au fost martori oculari și

au confirmat că inculpații au pătruns la partea vătămată în ogradă, l-au

maltratat și au asmuțit asupra sa câinele-lup. Martorii Pînzari Victor și Coadă

Alexandru au confirmat că inculpații au pătruns în ograda sa și că de acolo se

auzeau strigăte, cuvinte necenzurate și plânset de copil, de asemenea ei au

confirmat că după conflict au văzut că mâina victimei era mușcată de câine;

- conform raportului de expertiză medico-legale nr. 100/D pe mâina dreaptă

au fost depistate leziuni corporale, care puteau să provină în urma mușcăturii

câinelui;

- declarațiile făcute de inculpați nu și-au găsit confirmarea prin nici o probă,

sunt declarative și reprezintă o metodă de apărare pentru a evita răspunderea

penală. Aceste declarații se combat prin probele administrate, inclusiv prin

declarațiile martorilor menționați mai sus. Declarațiile inculpaților că ei nici nu

au fost în acea zi la victimă în ogradă se mai combat prin declarațiile martorului

Praporșic Oleg, care a confirmat că în acea zi l-a văzut pe inculpatul Creciun

Valerii intrând în ogradă în stare de ebrietate, a auzit cum ultimul striga și se

exprimă cu cuvinte triviale, iar victima îi cerea să părăsească ograda;

- declarațiile inculpaților potrivit cărora victima nu a fost mușcată de câinele

lor se combat prin raportul de expertiză medico-legală, prin declarațiile

3

martorilor Grecu Istera, Covalschi Gabriela, Coadă Alexandru și Pînzari Victor,

din care primii doi au văzut nemijlocit momentul când asupra sa a fost asmuțit

câinele și a fost mușcat, iar ceilalți doi au văzut peste scurt timp după conflict că

mâina sa era mușcată. De asemenea în ședința de judecată s-au dat citire

declarațiilor lui Creciun Valerii ca bănuit, în care el a recunoscut că câinele lui

l-a mușcat. Afirmațiile inculpatului că nu ar fi spus așa ceva la urmărirea penală

și ar fi semnat procesul-verbal curat, se combat prin inscripția din procesul-

verbal, făcută cu mâina lui Creciun V., în care el confirmă că a citit procesul-

verbal și el este scris corect;

- în afară de aceasta, la audierea lui Creciun Valerii în calitate de bănuit el a

fost asistat de un avocat și este de necrezut ca el să semneze în prezența

avocatului o foaie curată;

- instanța de fond eronat a indicat în sentință că victima ar fi dat în cadrul

procesului contravențional alte declarații ca cele din cadrul procesului penal,

deoarece el și în cadrul procesului contravențional a dat aceleași declarații.

Astfel, presupusele declarații ale contravenientului (care nici nu au fost

cercetate în ședință de judecată), nu pot servi temei pentru ignorarea unui șir

întreg de probe a acuzării;

- în același timp declarațiile date în ședință de judecată contravențională

inclusiv de contravenient se consemnează anume în procesul-verbal al ședinței.

În ceea ce privește hotărârea judecătorească pe cauza contravențională, ea

dovedește doar faptul că a fost respinsă contestația, dar nu și cine ce declarații a

dat în ședință. În afară de aceasta, hotărârea contravențională nu a fost citită

integral în cadrul cercetării probelor în procesul penal și nu i-au fost puse

careva întrebări victimei referitor la declarațiile date de ultima în procesul

contravențional, iar însăși declarațiile din cadrul procesului contravențional nu

au fost date citiri în procesul penal, inclusiv și din hotărâre;

- instanța de fond nu era în drept să pună la baza sentinței pretinsele

declarații ale victimei din cadrul procesului contravențional, care nu au fost

cercetate în ședința de judecată;

- instanța de fond nu a motivat din ce cauză a ajuns la concluzia că

declarațiile martorilor Grecu Istera, Covalschi Gabriela, Pînzari Victor, Coadă

Alexandru și Praporșcic Oleg, nu corespund consecutivității evenimentelor

descrise. Referitor la raportul de expertiză medico-legală, instanța în general în

sentința nu s-a expus în privința admiterii sau respingerii probei nominalizate,

cum se coraportează el cu pretinsa nevinovăție a inculpaților.

3.3. Partea vătămată Covalschi Veniamin prin care a solicitat admiterea

apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care Creciun Valerii, Creciun Liudmila și

Cotruța Mira să fie recunoscuți vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 179 alin. (2) Cod Penal și a le stabili o pedeapsă în limita sancțiunii

prevăzute de acest articol, iar acțiunea civilă să fie admisă integral, invocând

următoarele argumente:

- în cadrul ședinței de judecată vinovăția inculpaților a fost pe deplin

dovedită prin suficiente probe pertinente și admisibile. Astfel, în afară de

declarațiile părții vătămate, faptul că inculpații au pătruns la ultimul în ogradă

și au aplicat în privința acestuia violența fizică, a fost confirmat de martorul

4

Grecu Istera și martorul minor Covalschi Gabriela, care au fost martori oculari și

au confirmat că inculpații au pătruns la partea vătămată în ogradă, l-au

maltratat și au asmuțit asupra sa câinele-lup. Martorii Pînzari Victor și Coadă

Alexandru au confirmat că inculpații au pătruns în ograda sa și că de acolo se

auzeau strigate, cuvinte necenzurate și plânset de copil, de asemenea ei au

confirmat că după conflict au văzut că mâina victimei era mușcată de câine;

- conform raportului de expertiză medico-legală nr. 100/D pe mâina dreaptă

au fost depistate leziuni corporale, care puteau să provină în urma mușcăturii

câinelui;

- declarațiile făcute de inculpați nu și-au găsit confirmarea prin nici o probă,

sunt declarative și reprezintă o metodă de apărare pentru a evita răspunderea

penală. Aceste declarații se combat prin probele administrate, inclusiv prin

declarațiile martorilor menționați mai sus. Declarațiile inculpaților că ei nici nu

au fost în acea zi la victimă în ogradă se mai combat prin declarațiile martorului

Praporșcic Oleg, care a confirmat că în acea zi l-a văzut pe inculpatul Creciun

Valerii intrând în ogradă în stare de ebrietate, a auzit cum ultimul striga și se

exprimă cu cuvinte triviale, iar victima îi cerea să părăsească ograda;

- declarațiile inculpaților potrivit cărora victima nu a fost mușcată de câinele

lor se combat prin raportul de expertiză medico-legală, prin declarațiile

martorilor Grecu Istera, Covalschi Gabriela, Coadă Alexandru și Pînzari Victor,

din care primii doi au văzut nemijlocit momentul când asupra sa a fost asmuțit

câinele și a fost mușcat, iar ceilalți doi au văzut peste scurt timp după conflict că

mâina sa era mușcată. De asemenea în ședința de judecată s-au dat citire

declarațiilor lui Creciun Valerii ca bănuit, în care el a recunoscut că câinele lui

l-a mușcat. Afirmațiile inculpatului că nu ar fi spus așa ceva la urmărirea penală

și ar fi semnat procesul-verbal curat, se combat prin inscripția din procesul-

verbal, făcută cu mîina lui Creciun V., în care el confirmă că a citit procesul-

verbal și el este scris corect. În afară de aceasta, la audierea lui Creciun Valerii în

calitate de bănuit el a fost asistat de un avocat și este de necrezut ca el să

semneze în prezența avocatului o foaie curată;

- instanța de fond eronat a indicat în sentință că victima ar fi dat în cadrul

procesului contravențional alte declarații ca cele din cadrul procesului penal,

deoarece el și în cadrul procesului contravențional a dat aceleași declarații.

Astfel, presupusele declarații a contravenientului (care nici nu au fost cercetate

în ședință de judecată), nu pot servi temei pentru ignorarea unui șir întreg de

probe a acuzării;

- în același timp declarațiile date în ședință de judecată contravențională

inclusiv de contravenient se consemnează anume în procesul-verbal al ședinței.

În ceea ce privește hotărârea judecătorească pe cauza contravențională, ea

dovedește doar faptul că a fost respinsă contestația, dar nu și cine ce declarații a

dat în ședință. În afară de aceasta, hotărârea contravențională nu a fost citită

integral în cadrul cercetării probelor în procesul penal și nu i-au fost puse

careva întrebări victimei referitor la declarațiile date de ultima în procesul

contravențional, iar însăși declarațiile din cadrul procesului contravențional nu

au fost date citiri în procesul penal, inclusiv și din hotărâre;

5

- instanța de fond nu era în drept să pună la baza sentinței pretinsele

declarații ale victimei din cadrul procesului contravențional, care nu au fost

cercetate în ședința de judecată;

- instanța de fond nu a motivat din ce cauză a ajuns la concluzia că

declarațiile martorilor Grecu Istera, Covalschi Gabriela, Pînzari Victor, Coadă

Alexandru și Praporșcic Oleg, nu corespund consecutivității evenimentelor

descrise. Referitor la raportul de expertiză medico-legală, instanța în general în

sentința nu s-a expus în privința admiterii sau respingerii probei nominalizate,

cum se coraportează el cu pretinsa nevinovăție a inculpaților, iar dacă îl

respinge, atunci din ce cauză;

- în cadrul ședinței de judecată au fost administrate suficiente probe ce

confirmă faptul că i-a fost cauzat un prejudiciu moral exprimat prin cauzarea

durerilor fizice și leziunilor corporale, precum și prin faptul că în rezultatul

stresului avut fiica sa minoră a căpătat un șoc psihologic, fiind nevoită se

apeleze la serviciile psihologului și să suporte cu curs de tratament.

2017, apelurile declarate de acuzatorul de stat, procurorul în Procuratura

r-nului Orhei, Berladean Igor, de procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău Radu Sâli și de partea vătămată Covalschi Veniamin împotriva

sentinței Judecătoriei Orhei din 31 martie 2016, au fost admise, inclusiv din

oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, casată sentința total și

pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

Creciun Valerii, Creciun Liudmila și Cotruța Mira au fost recunoscuți

vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal,

stabilindu-le fiecăruia pedeapsa cu amendă în mărime de câte 160 (una sută

șasezeci) u.c., ce constituie 3200 (trei mii două sute) lei, fiecare.

Acțiunea civilă înaintată de Covalschi Veniamin împotriva lui Creciun

Valerii, Creciun Liudmila și Cotruța Mira privind încasarea a 50000 lei, cu titlu

de prejudiciu moral, a fost admisă parțial.

A fost dispusă încasarea de la Creciun Valerii, Creciun Liudmila și Cotruța

Mira în beneficiul lui Covalschi Veniamin, suma de câte 1000 (una mie) lei,

fiecare, cu titlu cu prejudiciu moral. În rest, acțiunea civilă a fost respinsă ca

fiind nefondată.

Creciun Valerii, la 28 martie 2014, aproximativ în jurul orelor 19:30, împreună

cu soția sa Creciun Liudmila și vecina acestora Cotruța Mira, dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile,

dorindu-le în mod conștient, fără consimțământul lui Covalschi Veniamin au

pătruns ilegal în curtea gospodăriei acestuia, situată pe str. XXXXX din or.

XXXXX și inițiind un conflict urmat de tratare cu violență verbală și fizică, s-au

exprimat cu cuvinte necenzurate în privința lui Covalschi Veniamin, l-au bruscat

și i-au aplicat lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului, iar la cerința

legală a proprietarului Covalschi Veniamin de a înceta violența verbală, fizică și

de a părăsi domiciliul, au refuzat și în scopul continuării acțiunilor ilegale, au

asmuțit cânele de rasă ce aparține lui Creciun Valerii asupra lui Covalschi

Veniamin, care l-a mușcat pe pătimit de membrul superior drept, cauzându-i

echimoză și excoriații pe membrul superior drept, care potrivit raportului de

6

expertiză medico-legală nr. 100/D din 14 aprilie 2014, se califică ca vătămări

corporale neînsemnate.

Inculpata Creciun Liudmila, la 28 martie 2014, aproximativ în jurul orelor

19:30, împreună cu soțul său Creciun Valerii și Cotruța Mira, dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile,

dorindu-le în mod conștient, fără consimțământul lui Covalschi Veniamin au

pătruns ilegal în curtea gospodăriei acestuia, situată pe str. XXXXX din or.

XXXXX și inițiind un conflict urmat de tratare cu violență verbală și fizică, s-au

exprimat cu cuvinte necenzurate în privința lui Covalschi Veniamin, l-au bruscat

și i-au aplicat lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului, iar la cerința

legală a proprietarului Covalschi Veniamin de a înceta violența verbală, fizică și

de a părăsi domiciliul, au refuzat și în scopul continuării acțiunilor ilegale au

asmuțit cânele de rasă ce le aparține soților Creciun asupra lui Covalschi

Veniamin, care l-a mușcat pe pătimit de membrul superior drept, cauzându-i

echimoză și excoriații pe membrul superior drept, care potrivit raportului de

expertiză medico-legală nr. 100/D din 14 aprilie 2014, se califică ca vătămări

corporale neînsemnate.

Inculpata Cotruța Mira, la 28 martie 2014, aproximativ în jurul orelor

19:30, împreună cu Creciun Liudmila și Creciun Valerii, dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile,

dorindu-le în mod conștient, fără consimțământul lui Covalschi Veniamin au

pătruns ilegal în curtea gospodăriei acestuia situată pe str. XXXXX din or. XXXXX

și inițiind un conflict urmat de tratare cu violență verbală și fizică, s-au exprimat

cu cuvinte necenzurate în privința lui Covalschi Veniamin, l-au bruscat și i-au

aplicat lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului, iar la cerința legală a

proprietarului Covalschi Veniamin de a înceta violența verbală, fizică și de a

părăsi domiciliul, au refuzat și în scopul continuării acțiunilor ilegale au asmuțit

cânele de rasă ce le aparține soților Creciun asupra lui Covalschi Veniamin, care

l-a mușcat pe pătimit de membrul superior drept, cauzându-i echimoză și

excoriații pe membrul superior drept, care potrivit raportului de expertiză

medico-legală nr. 100/D din 14 aprilie 2014, se califică ca vătămări corporale

neînsemnate.

Instanța de apel a indicat că vinovăția inculpaților se dovedește prin

următoarele probe:

- declarațiile părții vătămate Covalschi Veniamin (f. d. 189, vol. I);

- declarațiile martorului Coadă Alexandru (f. d. 190, vol. I);

- declarațiile martorului Grecu Istera (f. d. 191, vol. I);

- declarațiile martorului Pînzar Victor (f. d. 192, vol. I);

- declarațiile martorului Praporcic Oleg (f. d. 225, vol. I);

- declarațiile martorului Covalschi Gabriela (f. d. 226, vol. I);

- declarațiile martorului Scurtu Vasile;

- declarațiile martorului Bejdenejnîh Andrei;

- plângerea părții vătămate Covalschi Veniamin, prin care aceasta solicită

atragerea la răspundere penală a lui Creciun Valerii, Creciun Liudmila și Cotruța

Mira, pe faptul violării domiciliului său și aplicarea violenței fizice de către

aceștia, din data de 28 martie 2014, în jurul orelor 20:00 (f. d. 6, vol. I);

7

- comunicarea telefonică parvenită în Unitatea de Gardă a IP Orhei, prin

care Covalschi Veniamin a comunicat că a fost agresat fizic de persoane

cunoscute (f. d. 5, vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 100/D din 23 aprilie 2014 potrivit

căruia în rezultatul examinării medico-legale la Covalschi Veniamin, au fost

constatate echimoză și excoriații pe membrul superior drept, care se califică ca

vătămare corporală neînsemnată (f. d. 41, vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 101/D din 23 aprilie 2014 potrivit

căruia în rezultatul examinării medico-legale la Cotruța Mira, s-a constatat

traumatism-cranio cerebral manifestat prin comoție cerebrală, edem a

țesuturilor moi ale capului, echimoze pe cap, față, torace, care se califică ca

vătămare corporală ușoară (f. d. 46, vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 103/D din 23 aprilie 2014 potrivit

căruia în rezultatul examinării medico-legale la Creciun Valerii, s-a constatat

edem a țesuturilor moi ale capului și feței, echimoze pe cap, față, membrele

superioare, torace, spate și membrul inferior drept, care se califică ca vătămare

corporală neînsemnată (f. d. 52, vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 102/D din 23 aprilie 2014 potrivit

căruia în rezultatul examinării medico-legale la Creciun Ludmila, s-a constatat

traumatism-cranio cerebral manifestat prin comoție cerebrală, edem a

țesuturilor moi ale capului, echimoze pe cap, membrul superior drept, torace și

genunchiul stâng, care se califică ca vătămare corporală ușoară (f. d. 49, vol. I).

Astfel, analizând probele administrate în cursul de urmărire penală și în

cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și verificate în instanța de

apel, prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a considerat

că acțiunile infracționale ale inculpaților Creciun Valerii, Creciun Liudmila,

Cotruța Mira urmează a fi încadrate în baza art. 179 alin. (2) Cod penal –

violarea de domiciliu, adică pătrunderea ilegală în domiciliul unei persoane fără

consimțământul acesteia și refuzul de al părăsi la cererea ei, acțiune săvârșită

cu aplicarea violenței.

Instanța de apel a apreciat declarațiile părții vătămate Covalschi Veniamin

ca fiind pertinente și concludente, din conținutul cărora rezultă că inculpații

Creciun Valerii, Creciun Liudmila și Cotruța Mira au intrat în ogradă lui fără

permisiunea acestuia, el nu a deschis poarta ca ei să intre în ogradă, ci ca să

discute. Creciun Valeriu l-a apucat de pulover, iar Ludmila și Mira l-au luat din

spate, începând să-l lovească. A auzit cum Creciun Valerii îi striga Liudmilei ca

să aducă câinele de rasă, care l-a mușcat de mîină, de la cere i-a rămas și acum

semn.

Declarațiile părții vătămate Covalschi Veniamin coroborează pe deplin cu

probele administrate de acuzatorul de stat, și anume cu declarațiile martorului

Grecu Istera și martorului minor Covalschi Gabriela, care au fost martori oculari

și au confirmat că inculpații au pătruns în ograda părții vătămate, l-au maltratat

și au asmuțit asupra sa câinele-lup care l-a mușcat de mîină.

La fel, declarațiile părții vătămate Covalschi Veniamin coroborează cu

declarațiile martorilor Pînzar Victor și Coadă Alexandru, care au confirmat că

inculpații au pătruns în ograda părții vătămate, de acolo se auzeau strigăte,

8

cuvinte necenzurate și plânset de copil, iar după conflict au văzut că mâina

victimei era mușcată de câine.

Totodată, instanța de apel a apreciat ca fiind pertinente și concludente

declarațiile martorilor Scurtu Vasile și Bejdenejnîh Andrei care au fost audiați în

instanța de apel și care prin declarațiile depuse de ultimii se confirmă

declarațiile părții vătămate Covalschi Veniamin, și anume că inculpații Creciun

Valerii, Creciun Liudmila și Cotruța Mira au intrat în ograda părții vătămate, de

acolo auzindu-se strigăte, gălăgie, plânsete de copil, iar la un moment dat în

ograda respectivă a intrat un câine de rasă, care a fost chemat de către o

doamnă. Ambii martori au concretizat că au văzut că partea vătămată avea

mîina însângerată.

Prin raportul de expertiză medico-legală nr. 100/D din 23.04.2014 s-a

concluzionat că la Covalschi Veniamin s-a constatat echimoză și excoriații pe

membrul superior drept și se califică ca vătămare corporală neînsemnată.

Instanța de apel a considerat, că instanța de fond eronat a respins

declarațiile părții vătămate Covalschi Veniamin date în cadrul cercetării

judecătorești, pe motiv că acestea se contrazic cu cele depuse în cadrul

procesului pe marginea examinării contestației acestuia împotriva ordonanței

procurorului din 29 mai 2014 privind pornirea procesului contravențional și

deciziei de sancționare a agentului constatator al Inspectoratului de Poliție

Orhei din 16 iunie 2014, prin care a fost recunoscut vinovat și sancționat pentru

comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (3) Cod contravențional.

În acest sens, instanța de apel a menționat că prima instanță urma să

aprecieze pertinența și concludența declarațiilor părții vătămate Covalschi

Veniamin cu celelalte probe administrate de acuzatorul de stat în prezentul

proces penal, astfel încât să stabilească dacă este dovedită culpabilitatea

inculpaților în comiterea infracțiunii imputate acestora, or, instanța de fond a

reținut declarațiile lui Covalschi Veniamin date în cadrul procesului

contravențional, dar care nu au făcut obiect de cercetare la etapa cercetării

judecătorești.

Din materialele cauzei penale se desprinde că prin hotărârea Judecătoriei

Orhei din 04 februarie 2015 s-a respins ca fiind neîntemeiată contestația lui

Covalschi Veniamin împotriva ordonanței procurorului Procuraturii Orhei din

29 mai 2014 privind pornirea procesului contravențional și decizia de

sancționare a agentului constatator Inspectoratul de Poliție Orhei din 16 iunie

2014, prin care a fost recunoscut vinovat și sancționat pentru comiterea

contravenției prevăzute de art. 78 alin. (3) Cod contravențional. S-a menținut

ordonanța procurorului Procuraturii Orhei din 29 mai 2014 privind pornirea

procesului contravențional și decizia de sancționare a agentului constatator

Inspectoratul de Poliție Orhei din 16 iunie 2014, prin care a fost recunoscut

vinovat pentru comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (3) Cod

contravențional și sancționat cu amendă contravențională în mărime de 1000

lei.

În acest context, s-a notat despre necesitatea delimitării procesului

contravențional în privința lui Covalschi Veniamin prin care ultimul fost

recunoscut vinovat și sancționat pentru comiterea contravenției prevăzute de

art. 78 alin. (3) Cod contravențional și procesul penal de învinuire a inculpaților

9

Creciun Valerii, Creciun Liudmila și Cotruța Mira în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal și prin urmare, faptul că Covalschi

Veniamin a fost sancționat pentru comiterea contravenției prevăzute de art. 78

alin. (3) Cod contravențional nu constituie un temei de absolvire a inculpaților

de răspundere penală sau un element în baza căruia să fie constatat faptul că

acțiunile inculpaților nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii, or,

acuzatorul de stat a administrat la cauza penală un întreg suport probatoriu

care s-a reținut ca fiind pertinent, concludent și veridic și în baza cărora se

stabilește vinovăția inculpaților Creciun Valerii, Creciun Liudmila și Cotruța

Mira în comiterea infracțiunii lor incriminate.

Instanța de apel nu a reținut concluziile instanței de fond referitor la faptul

că declarațiile martorului Pînzar Victor nu corespund cu declarațiile lui

Covalschi Veniamin, or, martorul Pînzar Victor a văzut cum trei persoane, una

de gen masculin și două femei loveau cu picioarele în poarta lui Covalschi

Veniamin și strigau cu cuvinte necenzurate. După care a ieșit Covalschi

Veniamin a deschis poarta, iar toți trei au intrat în ograda părții vătămate. Din

ogradă se auzeau strigăte și plânset de copil. La fel, martorul a indicat că o

doamnă a ieșit în stradă și a chemat un câine de rasă lup, iar când pleca acasă,

deja a văzut că mâina stângă a lui Covalschi Veniamin era plină de sânge.

Cu referire la concluziile instanței de fond referitor la faptul că declarațiile

martorilor Grecu Istera, Coadă Alexandru, Pînzar Victor, Praporșcic Oleg și

Covalschii Gabriela nu confirmă cu certitudine acțiunile sau inacțiunile cuprinse

în infracțiunea imputată inculpaților, instanța de apel le-a considerat eronate,

deoarece prin declarațiile martorilor vizați se confirmă în totalitate acțiunile

infracționale ale inculpaților, în acest sens fiind reiterate declarațiile martorilor

Grecu Istera și Covalschi Gabriela, care au confirmat faptul că inculpații au

pătruns în ograda părții vătămate, l-au maltratat și au asmuțit asupra sa câinele

lup, la fel martorii Pînzari Victor și Coadă Alexandru au confirmat că inculpații

au pătruns în ograda lui Covalschi Veniamin și că de acolo se auzeau strigăte,

cuvinte necenzurate și plânset de copil, iar după conflict mâina părții vătămate

era mușcată de câine.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpaților Creciun Valerii,

Creciun Liudmila și Cotruța Mira care nu au recunoscut vina, deoarece aceste

declarații sunt declarative și constituie o metodă de apărare pentru a evita

răspunderea penală. Așa dar, declarațiile inculpaților nu se bazează pe nici o

probă pertinentă și concludentă și sunt combătute în totalitate prin probele

administrate de acuzatorul de stat și anume declarațiile părții vătămate

Covalschi Veniamin care coroborează cu declarațiile martorilor Grecu Istera,

Covalschi Gabriela, Coadă Alexandru, Pînzari Victor, concluziile raportului de

expertiză medico-legală nr. 100/D din 23 aprilie 2014, precum și declarațiile

martorilor audiați în instanța de apel – Scurtu Vasile și Andrei Bejdenejnîh.

La fel, instanța de apel a respins declarațiile inculpaților în ceea ce privește

faptul că partea vătămată nu a fost mușcată de câinele lor, această versiune fiind

combătută prin concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. 100/D din

23 aprilie 2014, dar și prin declarațiile martorilor Grecu Istera, Covalschi

Gabriela care nemijlocit au văzut momentul când asupra părții vătămate a fost

asmuțit câinele și a fost mușcat, iar martorii Coadă Alexandru, Pînzari Victor,

10

Scurtu Vasile și Andrei Bejdenejnîh au indicat că după conflict au văzut că mâina

părții vătămate era mușcată și sângera.

Totodată, instanța de apel a reținut că în cadrul ședinței de judecată în

instanța de fond au fost date citire declarațiile lui Creciun Valerii ca bănuit și din

conținutul cărora rezultă că dânsul a recunoscut faptul că câinele lui l-a mușcat.

Dezacordul inculpatului Creciun Valerii cu referire la cele declarate în

calitate de bănuit și că ar fi semnat procesul-verbal curat nu a putut fi reținut,

or, din mențiunile proprii înscrise pe procesul-verbal de către bănuitul Creciun

Valerii rezultă că dânsul a citit procesul-verbal și el este scris, totodată, în

timpul audierii sale în calitate de bănuit, acesta a fost asistat de apărător, iar

careva obiecții din partea avocatului nu au fost semnalizate.

La aprecierea elementelor componenței de infracțiune prevăzute de

art. 179 alin. (2) Cod penal, instanța de apel a notat că latura obiectivă a

infracțiunii a fost realizată prin pătrundere ilegală, fără consimțământul părții

vătămate Covalschi Veniamin, în domiciliul acestuia și refuzul acestora de a-l

părăsi, acțiuni care au fost realizate în mod intenționat, dânșii își dădeau seama

de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevedeau urmările prejudiciabile

și doreau survenirea acestor urmări.

Totodată, acțiunile infracționale ale inculpaților Creciun Valerii, Creciun

Liudmila și Cotruța Mira au fost săvârșite cu aplicarea violenței asupra părții

vătămate Covalschi Veniamin, materializate prin aplicarea de lovituri cu pumnii

peste diferite părți ale corpului și în scopul continuării ilegale au asmuțit câinele

de rasă ce aparține lui Creciun Valerii asupra lui Covalschi Veniamin, care l-a

mușcat pe pătimit de membrul superior drept, cauzându-i echimoză și excoriații

pe membrul superior drept, care potrivit raportului de expertiză medico-legală

nr. 100/D din 14 aprilie 2014, se califică ca vătămări corporale neînsemnate.

Cu referire la pedeapsa penală aplicată inculpaților Creciun Valerii, Creciun

Liudmila și Cotruța Mira, instanța de apel a reținut că, în corespundere cu

prevederile art. 7 Cod penal, (1) La aplicarea legii penale se ține cont de

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui

vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea

penală.

În conformitate cu art. 76 Cod penal în privința inculpatului Creciun Valerii

a fost reținută circumstanța atenuantă săvârșirea pentru prima dată a unei

infracțiuni mai puțin grave, iar în conformitate cu art. 77 Cod penal careva

circumstanțe agravante nu au fost reținute.

Inculpatul Creciun Valerii la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se

află, la locul de trai se caracterizează pozitiv, nu are antecedente penale.

În conformitate cu art. 76 Cod penal în privința inculpatei Creciun Liudmila

a fost reținută circumstanța atenuantă săvârșirea pentru prima dată a unei

infracțiuni mai puțin grave, iar în conformitate cu art. 77 Cod penal careva

circumstanțe agravante nu au fost reținute.

Inculpata Creciun Liudmila la evidența medicului narcolog și psihiatru nu

se află, la locul de trai se caracterizează pozitiv, nu are antecedente penale.

În conformitate cu art. 76 Cod Penal în privința inculpatei Cotruța Mira a

fost reținută circumstanța atenuantă săvârșirea pentru prima dată a unei

11

infracțiuni mai puțin grave, iar în conformitate cu art. 77 Cod penal careva

circumstanțe agravante nu au fost reținute.

Inculpata Cotruța Mira la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se

află, la locul de trai se caracterizează pozitiv, nu are antecedente penale.

Totodată, instanța de apel a stabilit că prin Legea RM nr. 207 din

29 iulie 2016 „pentru modificarea și completarea unor legislative” (Monitorul

Oficial nr. 369-378/751 din 28 octombrie 2016) au fost operate modificări la

art. 179 alin. (2) Cod penal, respectiv, la articolul 179 alin. (2) Cod penal: în

sancțiunea alineatului (2), textul „de la 200 la 600” se substituie cu textul „de la

550 la 950”.

Instanța de apel a reținut că fapta infracțională incriminată inculpaților

Creciun Valerii, Creciun Liudmila, Cotruța Mira a fost comisă la data de

28 martie 2014, iar la momentul săvârșirii faptei penale, legea penală prevedea

sancțiunea sub formă de amendă în mărime de la 200 la 600 unități

convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 140 la

240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani (art. 179 alin. (2) Cod penal, în

redacția Legii penale până la intrarea în vigoare a modificărilor operate la

art. 179 alin. (2) Cod penal, prin Legea nr. 207 din 29 iulie 2016, în vigoare din

07 noiembrie 2016).

Conform art. 10 alin. (1) Cod penal, (1) Legea penală care înlătură

caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod,

ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică

se extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective până la

intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută

pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale.

În această ordine de idei, instanța de apel conducându-se de principiul

aplicării legii penale mai favorabile reglementat la art. 10 alin. (1) Cod penal și

constatând faptul că la data comiterii faptei infracționale de către inculpații

Creciun Valerii, Creciun Liudmila, Cotruța Mira legea penală reglementa o

sancțiune mai blândă, instanța de apel a aplicat inculpaților Creciun Valerii,

Creciun Liudmila, Cotruța Mira pedeapsa penală reieșind din limitele sancțiunii

prevăzute la art. 179 alin. (2) Cod penal, până la modificările operate prin Legea

RM nr. 207 din 29 iulie 2016.

Așa dar, instanța de apel ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea penală, astfel reținând faptul că, inculpații

Creciun Valerii, Creciun Liudmila, Cotruța Mira nu au recunoscut vina în

comiterea faptelor infracționale incriminate acestora că, dânșilor li se impută

săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave, careva circumstanțe agravante nu

au fost reținute, nu au antecedente penale, precum și ținând cont de vârsta

înaintată a inculpaților și starea fizică precară a acestora, instanța de apel a

aplicat inculpaților Creciun Valerii, Creciun Liudmila, Cotruța Mira pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal pedeapsa sub

formă de amendă în mărime a câte 160 u.c., ce constituie 3200 lei, fiecăruia.

Instanța de apel a mai reținut că în cadrul ședinței de judecată în instanța

de fond partea vătămată Covalschi Veniamin a înaintat acțiune civilă prin care a

solicitat încasarea în mod solidar de la Creciun Valerii, Creciun Liudmila și

12

Cotruța Mira în beneficiul său suma de 50 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și

cheltuielile de asistență juridică.

În ceea ce privește capătul din acțiunea civilă privind încasarea de la

inculpați în beneficiul părții vătămate a prejudiciului moral, instanța de apel a

notat că în conformitate cu art. 1422 Cod civil, (1) În cazul în care persoanei i

s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe fizice și psihice) prin fapte ce

atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri

prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana

responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc. (2) Prejudiciul

moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului patrimonial.

(3) Reparația prejudiciului moral se face și în lipsa vinovăției autorului faptei

ilicite în cazul în care prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală, atragere

ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a arestului preventiv sau a

declarației scrise de a nu părăsi localitatea, aplicarea în calitate de sancțiune

administrativă a arestului sau a muncii corecționale și în alte cazuri prevăzute

de lege.

Astfel, instanța de apel a reținut că prin acțiunile infracționale ale

inculpaților, părții vătămate i-au fost cauzate suferințe atât de ordin psihic, cât

și fizic, ca urmare a faptului că inculpații au pătruns ilegal, fără consimțământul

părții vătămate în ograda acestuia, unde au aplicat violența fizică asupra

acestuia, inclusiv și cu asmuțirea câinelui lup asupra sa, acțiuni care au avut loc

și în prezența fiicei minore a părții vătămate – Covalschi Gabriela, însă suma

solicitată de către Covalschi Veniamin în mărime de 50 000 lei este excesiv de

mare.

Instanța de apel a notat în acest sens că cuantumul prejudiciului moral nu

poate constitui un prilej de îmbogățire fără just temei pentru partea vătămată în

dauna inculpaților.

În consecință, instanța de apel a constatat că faptele infracționale ale

inculpaților incontestabil au fost de natură să producă părții vătămate daune

nepatrimoniale, ce constă în suferințele fizice și psihice inerente unui astfel de

eveniment, suferințele și privațiunile psihice, sociale la care dânsul a fost supus,

sentimentele de angoasă și frustrare cauzate acestuia prin faptele inculpaților,

elemente în raport cu care, instanța de apel apreciază că cuantumul daunelor

morale în sumă de 1000 lei, de la fiecare din inculpați, reprezintă prin sine o

reparație echitabilă a prejudiciului moral cauzat, fără ca acesta să constituie o

sursă de îmbogățire fără justă cauză.

În aceea ce privește capătul de cerere privind încasarea cheltuielilor pentru

asistență juridică, instanța de apel a reținut că la materialele cauzei penale nu a

fost anexat nici un bon de plată prin care să fie atestat faptul că Covalschi

Veniamin a achitat careva sume de bani pentru achitarea serviciilor juridice.

procurorul, inculpații Creciun Valerii, Creciun Liudmila, Cotruța Mira și partea

vătămată Covalschii Veniamin.

6.1. Procurorul Procuraturii de circumscripție Chișinău, Brigai Sergiu,

declarând recurs la 09 iunie 2017, în termen, a solicitat casarea deciziei

instanței de apel cu transmiterea cauzei la rejudecare referitor la pedeapsa

stabilită inculpaților.

13

În motivarea recursului, invocând temei de drept pct. 10) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- la momentul săvârșirii faptei penale, art. 179 alin. (2) Cod penal prevedea

sancțiunea sub formă de amendă în mărime de la 200 la 600 unități

convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 140 la

240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani. Astfel, instanța de apel, stabilind

pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 160 unități convenționale a

stabilit o pedeapsă în afara limitelor prevăzute de sancțiunea normei aplicate.

6.2. Inculpații Creciun Valerii, Creciun Liudmila și Cotruța Mira declarând

recurs prin intermediul poștei la 19 iunie 2017, în termen, solicitând casarea

deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței.

În motivarea recursului, invocând temei de drept pct. 6), 8), 12) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, au indicat următoarele argumente:

- motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii;

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- în procesul-verbal al ședinței de judecată din instanța de apel, nu sunt

consemnate probele (materialele cauzei), (declarațiile părții vătămate) la care

se referă în decizie, și inclusiv pe care își întemeiază soluția adoptată. Or, în

cadrul cercetării judecătorești la ședințele colegiului, nu există declarațiile

părții civile pe marginea cerințelor pe latura civilă, și respectiv nu este

reflectată poziția părților civilmente responsabile, iar în cazul examinării

apelurilor după modul stabilit de prima instanță, instanța de apel urma să

audieze părțile și sub acest aspect;

- instanța de apel a ignorat prevederile art. 394 și art. 395 Cod de

procedură penală, care se contrazic – partea descriptivă cu dispozitivul;

- la 01 septembrie 2016 a fost declarat un apel suplimentar din partea

procurorului, fără a prezenta recurenților apelul inițial;

- instanța de apel nu a analizat în coroborare toate probele consemnate în

procesul-verbal al ședinței de judecată, în special nu a analizat și apreciat

divergențele conținute în depozițiile părții vătămate depuse în fața instanței de

fond și în cadrul examinării cauzei contravenționale;

- inculpații sânt într-o stare fizică slabă, fiind invalizi, astfel au fost în

imposibilitate să atace partea vătămată, care este bine dezvoltată;

- nu a fost audiată soția părții vătămate, Covalschi Raisa, care a fost

martorul direct la altercație;

- partea civilă nu a fost recunoscută prin încheiere în calitate de parte

procesuală corespunzătoare;

- fiica părții vătămate a declarat că tatăl său a fost mușcat de câine la mâina

stângă, pe când raportul de expertiză indică mâina dreaptă.

6.3. Partea vătămată Covalschi Veniamin declarând recurs la 26 iunie 2017,

în termen, solicitând casarea deciziei instanței de apel în partea ce prevede

cuantumul prejudiciului moral.

În motivarea recursului, invocând temei de drept pct. 6) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

14

- inculpații i-au cauzat prejudiciu în cadrul săvârșirii cu premeditare a unei

infracțiuni comise cu intenție directă. Prin urmare, gradul de vinovăție a lor este

unul sporit, ceia ce influențează la mărimea cuantumului prejudiciului moral;

- în procesul comiterii infracțiunii i-au fost cauzate nu doar suferințe

psihice, dar și suferințe fizice;

- instanța de apel nu a motivat din ce motive respinge cerințele sale și nu

admite acțiunea civilă în totalitate.

lărgit concluzionează, că urmează a fi respinse, ca inadmisibile, recursurile

ordinare declarate de către inculpații Creciun Valerii, Creciun Liudmila și

Cotruța Mira și de către partea vătămată Covalschi Veniamin, iar recursul

ordinar declarat de către procuror, urmează a fi admis cu casarea parțială a

deciziei instanței de apel în partea stabilirii pedepsei pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, privindu-i pe inculpați și

dispusă rejudecarea cauzei în această parte de către aceeași instanță de apel, în

alt complet de judecată, din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul

normei vizate.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța poate respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate, iar în conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit.

c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept

să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Astfel, instanța de recurs ordinar la judecarea recursului verifică, dacă în

speță a fost aplicată corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și

dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal

și material.

Colegiul lărgit menționează că potrivit practicii judiciare constante, erorile

de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Prin urmare, Colegiul lărgit va supune verificării argumentele invocate în

recursurile declarate prin prisma erorilor de drept prevăzute de pct. 6), 8), 10)

și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

7.1. Cu referire la motivele recursului declarat de procuror Colegiul lărgit

constată, că potrivit argumentelor expuse, recurentul invocă temeiul de drept

prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care stabilește că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de către instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe

15

noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de

apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și

întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost

verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în

procesul-verbal.

Conform art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă urmează a fi

apreciată din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității,

iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța

de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau

inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de

inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin

prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de

procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa

a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la

toate motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt,

cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a

permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii

pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea

hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi,

reprezintă un temei de casare.

Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul lărgit

reține că temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură

penală, invocat și de recurent, și-a găsit confirmarea în cauza dată, sub aspectul

că „s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale”, din

următoarele considerente.

Astfel, analizând decizia atacată, în raport cu circumstanțele cauzei

constatate în prezenta speță, Colegiul lărgit consideră că, soluția instanței de

apel este neîntemeiată în partea stabilirii pedepsei, la adoptarea căreia nu s-a

ținut cont în deplină măsură de norma art. 75 Cod penal, care prevede că

persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea Specială a prezentului Cod și în

strictă conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului penal.

În desfășurarea concluziilor, instanța de recurs remarcă că, criteriile

generale de individualizare a pedepsei sunt acele reguli, principii, prevăzute de

Codul penal, de care instanța de judecată trebuie să țină seama la stabilirea

felului, duratei ori a cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii de

individualizare a acesteia.

16

Așa dar, Colegiul lărgit statuează că persoanei declarate vinovate trebuie să i

se aplice o pedeapsă, echitabilă, adică în limitele sancțiunii legii în baza căreia

persoana a fost condamnată. În același rând, după caz, instanța este în drept de

a aplica și prevederile Părții Generale a Codului penal, inclusiv și ale art. 79 Cod

penal, în cazul în care nu sunt careva impedimente.

Aplicarea pedepsei mai blânde decât cea prevăzută de lege, potrivit alin. (1)

art. 79 Cod penal, poate fi aplicată de către instanța de judecată ținând cont de

circumstanțele excepționale ale cauzei, legate de scopul și motivele faptei, de

rolul vinovatului în săvârșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după

consumarea infracțiunii, de alte circumstanțe care micșorează esențial

gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și de contribuirea activă a

participantului unei infracțiuni săvârșite în grup la descoperirea acesteia

Din sensul acestei norme penale, se înțelege că trebuie să existe ori în

împrejurările în care s-a derulat fapta infracțională, ori în datele privind

personalitatea infractorului, circumstanțe, împrejurări, particularități, situații

sau stări de lucruri, care constituie excepție de la starea obișnuită a lor ori a

personalității inculpatului, iar împrejurările obișnuite sunt cele care predomină

și caracterizează majoritatea cetățenilor și nu pot fi considerate excepționale.

Ca excepționale, instanța urmează să stabilească astfel de împrejurări care

micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și date

privind personalitatea făptuitorului (grad de invaliditate – I, II (persoana cu

dezabilități severe și accentuate), merite deosebite față de societate, alte

circumstanțe de importanță majoră), pe când instanța de apel nu a făcut careva

referire la astfel de circumstanțe, și nici la norma art. 79 Cod penal.

Prin urmare, instanța de apel, cu toate că a indicat că fapta infracțională

incriminată inculpaților Creciun Valerii, Creciun Liudmila și Cotruța Mira a fost

comisă la data de 28 martie 2014, iar la momentul săvârșirii faptei penale, legea

penală prevedea sancțiunea sub formă de amendă în mărime de la 200 la 600

unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la

140 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani (art. 179 alin. (2) Cod

penal, în redacția Legii penale până la intrarea în vigoare a modificărilor

operate la art. 179 alin. (2) Cod penal, prin Legea nr. 207 din 29 iulie 2016, în

vigoare din 07 noiembrie 2016), a aplicat inculpaților pedeapsă sub limita

prevăzută de lege, neluând în considerație prevederile sancțiunii articolului

incriminat.

Instanța de recurs, în temeiul celor enunțate mai sus, apreciază că pedepsele

stabilite inculpaților, de către instanța de apel nu corespund prevederilor

art. 7, 61, 75 Cod penal, fiind nemotivate, neindividualizate și neaplicate în

limitele prevăzute de lege.

7.2. Cu referire la motivele recursului declarat de către inculpați, astfel,

ultimii au invocat ca temeiuri de casare pct. 6), 8), 12) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală și anume: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau

instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea

17

pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor

reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde; 12) faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Colegiul penal lărgit, analizând textul recursului, atestă că recurenții își

exprimă, de fapt, dezacordul cu aprecierea de către instanța de apel a probelor

și în legătură cu aceasta invocă nevinovăția sa în comiterea infracțiunii

imputate.

De asemenea instanța de recurs menționează, că dezacordul cu modalitatea

de apreciere a probelor și a nevinovăției inculpaților în cele imputate, nu se

conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, de

aceea criticile formulate de recurenți în acest sens nu pot fi considerate ca

motiv sub aspectul casării hotărârii contestate, ca fiind ilegală.

Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorii recursului, nu se

încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie

asupra probelor care au fost puse la baza deciziei instanței de apel, nu poate

servi temei pentru reexaminarea cauzei, la fel, constatându-se lipsa temeiurilor

de casare prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală.

De asemenea Colegiul lărgit constată că, instanța de apel, judecând apelurile

a respectat prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală, a verificat

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, și-a motivat soluția adoptată în baza

probelor legal administrate și verificate în ședința de judecată a instanței de

apel, fapt reflectat în procesul-verbal al ședinței de judecată, oferind răspunsuri

la toate motivele invocate în apeluri, iar conținutul deciziei corespunde

prevederilor legale.

În acest sens Colegiul lărgit conchide, că instanța de apel, rejudecând cauza,

a cercetat probele și le-a apreciat din punctul de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și coroborării acestora, ajungând la o concluzie corectă, că

vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2)

Cod penal a fost dovedită pe deplin.

Totodată, Colegiul penal lărgit apreciază critic argumentul recurenților –

inculpații Creciun Valerii, Creciun Liudmila și Cotruța Mira, precum că în cadrul

cercetării judecătorești la ședințele instanței de apel, nu există declarațiile părții

civile pe marginea cerințelor pe latura civilă, or, partea vătămată Covalshi

Veniamin, dând declarații în cadrul ședinței instanței de apel, a menționat:

„susține apelul avocatului în interesele sale și al procurorului” (f. d. 46, vol. II),

prin urmare, partea vătămată Covalschi Veniamin, declarând apel la 12 aprilie

2016 (f. d. 241, vol. I) și ulterior apel motivat (f. d. 41 – 45, vol. II), a solicitat, pe

lângă cerința de bază, și admiterea integrală a acțiunii civile.

În această ordine de idei, se prezumă că partea vătămată Covalschi

Veniamin și-a susținut pretențiile sale, inclusiv și cele materiale, prin care a

solicitat să fie despăgubit pentru prejudiciul moral ce i-a fost cauzat.

Mai mult ca atât, instanța de apel a intervenit în sentința primei instanțe, în

afara temeiurilor și motivelor invocate în cererile de apel, în ceea ce privește

faptul că instanța de fond nu a soluționat chestiunea referitor la acțiunea civilă,

constatând că în cadrul ședinței de judecată în prima instanță, partea vătămată

Covalschi Veniamin a înaintat acțiune civilă prin care a solicitat încasarea în

mod solidar de la Creciun Valerii, Creciun Liudmila și Cotruța Mira în beneficiul

18

său suma de 50000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și cheltuieli de asistență

juridică (f. d. 166 - 168, vol. I), soluție pe care Colegiul lărgit o consideră

întemeiată și legală.

Cât privește invocarea recurenților, precum că, instanța de apel a ignorat

prevederile art. 394 și art. 395 Cod de procedură penală, prin care se contrazice

– partea descriptivă cu dispozitivul, instanța de recurs, la fel, nu o poate reține,

dat fiind faptul că în urma studierii deciziei atacate, nu s-au constatat careva

contraziceri între partea descriptivă și dispozitivul deciziei, or, cuvântul

„respinge”, din punctul 6 al deciziei instanței de apel, nu este în stare să

modifice concluziile expuse de către Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău,

prin care a fost constatată vinovăția inculpaților în fapta incriminată acestora,

fapt reflectat și în dispozitivul deciziei.

La fel, Colegiul penal lărgit apreciază critic și invocarea recurenților precum

că „la 01 septembrie 2016 a fost declarat un apel suplimentar din partea

procurorului, fără a prezenta recurenților apelul inițial”, or, procedura în

instanța de apel a fost inițiată anume în urma depunerii apelului de către

procurorul Berladean Igor (f. d. 242, vol. I) și de către partea vătămată Covalshi

Veniamin (f. d. 241, vol. I), iar în urma citării în instanța de apel a inculpaților,

aceștia au avut posibilitatea de a face cunoștință cu materialele dosarului,

inclusiv cu apelul acuzatorului de stat, în cazul în care odată cu citația nu i-a fost

expediată copia cererii de apel a acuzatorului de stat.

Totodată, urmează de menționat că apelul inițial al procurorului a fost

nemotivat, în care s-a indicat că motivele apelului vor fi invocate după

redactarea sentinței, astfel nefiind invocate careva argumente despre care

inculpații nu ar fi cunoscut la acea etapă.

Colegiul penal lărgit consideră neîntemeiat și argumentele recurenților,

precum că „instanța de apel nu a analizat în coroborare toate probele

consemnate în procesul-verbal al ședinței de judecată, în special nu a analizat și

apreciat divergențele conținute în depozițiile părții vătămate depuse în fața

instanței de fond și în cadrul examinării cauzei contravenționale”, or, instanța

de apel întemeiat a notat că instanța de fond a reținut declarațiile lui Covalschi

Veniamin date în cadrul procesului contravențional, dar care nu au făcut obiect

de cercetare la etapa cercetării judecătorești.

Astfel, corect a statuat instanța de apel că urmează a fi delimitat procesul

contravențional în privința lui Covalschi Veniamin prin care ultimul a fost

recunoscut vinovat și sancționat pentru comiterea contravenției prevăzute de

art. 78 alin. (3) Cod contravențional și procesul penal de învinuire a

inculpaților, iar faptul că partea vătămată a fost sancționat pentru comiterea

contravenției, nu constituie un temei de absolvire a inculpaților de răspundere

penală sau un element în baza căruia să fie constatat faptul că acțiunile

inculpaților nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii, or, acuzatorul

de stat a administrat la cauza penală un întreg suport probatoriu care s-a

reținut ca fiind pertinent, concludent și veridic și în baza căruia se stabilește

vinovăția inculpaților Creciun Valerii, Creciun Liudmila și Cotruța Mira în

comiterea infracțiunii lor incriminate.

Cu referire la motivele recursului, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 12)

Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit nu se va expune, deoarece în

19

speța dată, în situația în care inculpații nu recunosc vinovăția în comiterea

infracțiunilor ce li se incriminează, invocarea acestei erori, care prevede că

„faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită” este lipsită de logică, dar

și neîntemeiată, deoarece recursul nu conține o motivare sub acest aspect,

nefiind indicată norma penală în baza căreia urmau a fi încadrate acțiunile

inculpaților, iar potrivit prevederilor art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală,

iar instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute

în art. 427 Cod de procedură penală și motivelor expuse de către recurent.

Astfel, reieșind din faptul că în cauza examinată n-au fost constatate

prezența erorilor de drept invocate de inculpații Creciun Valerii, Creciun

Liudmila și Cotruța Mira, care ar servi drept temei de implicare a instanței de

recurs în sensul casării deciziei contestate, Colegiul lărgit conchide că, recursul

ordinar declarat de către aceștia urmează a fi respins ca inadmisibil.

7.3. Cu referire la motivele recursului declarat de către partea vătămată

Covalschi Veniamin, Colegiul lărgit constată, că potrivit argumentelor expuse,

recurentul invocă temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, care stabilește că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de către instanțele de fond și

de apel în următoarele temeiuri: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de

fapt, care a afectat soluția instanței.

Colegiul penal lărgit, consideră neîntemeiat argumentul invocat de către

partea vătămată potrivit căruia instanța de apel neîntemeiat a admis doar parțial

acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului moral, la fel neîntemeiate sunt și

alegațiile, potrivit cărora instanța de apel nu a motivat soluția privind încasarea

din contul inculpaților în beneficiul părții vătămate a prejudiciului moral în

sumă de 1000 lei de la fiecare.

În acest sens, Colegiul penal lărgit reiterează, că potrivit prevederilor

art. 1423 alin. (1) Cod civil coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de procedură

penală, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către

instanță în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice

cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al făptuitorului prejudiciului

și de măsura în care compensarea poate aduce satisfacerea persoanei vătămate.

Din materialele cauzei, rezultă, că partea vătămată solicită încasarea din

contul inculpaților prejudiciul moral cauzat prin infracțiune, în sumă de 50000

lei.

Prin decizia instanței de apel, fiind casată sentința total, și pronunțată o

nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, a fost admisă

parțial acțiunea civilă, și dispusă încasarea de la Creciun Valerii, Creciun

Liudmila și Cotruța Mira în beneficiul lui Covalschi Veniamin, suma de câte 1000

lei, fiecare, cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acțiunea civilă a fost respinsă ca

fiind nefondată.

Conform art. 1423 alin. (1) Cod civil, mărimea compensației pentru

prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de

caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei

20

vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o

condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce

satisfacție persoanei vătămate; alin. (2) Caracterul și gravitatea suferințelor

psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare

circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al

persoanei vătămate.

Potrivit prevederilor art. 225 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea

acțiunii civile în procesul penal, indiferent de valoarea acțiunii, se efectuează de

către instanța de competența căreia este cauza penală.

Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel la adoptarea hotărârii în

latura civilă s-a condus de prevederile art. 387 alin.(1) Cod de procedură penală

care prevede că ,,odată cu sentința de condamnare, instanța de judecată,

apreciind dacă sunt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea

civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge”, motivându-și

soluția în modul expus la pct. 5 al prezentei decizii și n-a comis careva erori de

drept în această parte.

Instanța de recurs reiterează, că, în termenii Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, prejudiciul moral,

se exprimă prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție

echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie

stabilit astfel încât acesta să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie

nici sume excesive pentru autorii daunelor, și nici venituri nejustificate pentru

victimele daunelor.

Ținând cont de natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor

suportate de partea vătămată, Colegiul lărgit consideră că prin decizia instanței

de apel, fiind dispusă încasarea din contul inculpaților în beneficiul părții

vătămate o compensație morală în sumă de 1000 lei de la fiecare inculpat,

aceasta reprezentând o satisfacție echitabilă cum indică art. 41 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În opinia Colegiului lărgit, instanța de apel nu a comis erori de drept,

dispunând încasarea prejudiciului moral în sumă de 1000 lei de la fiecare

inculpat, care reprezintă o compensare suficientă, echitabilă și nicidecum

diminuată a prejudiciului moral cauzat.

În consecință, recursurile ordinare, declarate de către inculpații Creciun

Valerii, Creciun Liudmila și Cotruța Mira și de către partea vătămată Covalschii

Veniamin urmează a fi respinse ca inadmisibile, iar recursul ordinar declarat de

către procurorul Procuraturii de circumscripție Chișinău, Brigai Sergiu, urmează

a fi admis, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel, în latura penală în

partea stabilirii pedepsei pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179

alin. (2) Cod penal, privindu-i pe Creciun Valerii, Creciun Liudmila și Cotruța

Mira, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către aceiași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

de procedură penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

21

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către inculpații

Creciun Valerii, Creciun Liudmila și Cotruța Mira și de către partea vătămată

Covalschii Veniamin împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 12 aprilie 2017.

Admite recursul ordinar declarat de procurorul Procuraturii de

circumscripție Chișinău, Brigai Sergiu casează parțial decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2017 în partea stabilirii pedepsei pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, privindu-i pe

Creciun Valerii XXXXX, Creciun Liudmila XXXXX și Cotruța Mira XXXXX,

cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către aceiași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

În rest dispozițiile deciziei atacate se mențin.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 14 decembrie

2017.

Președinte Nicolaev Ghenadie

Judecători Toma Nadejda

Alerguș Constantin

Timofti Vladimir

Moraru Petru

22