1ra-1514/2017 — art. 362 alin. 1 CP

1ra-1514/2017 — art. 362 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1514/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

21 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan, Iurie Diaconu,

judecând în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de

către avocatul Ropot Veaceslav în numele inculpatei, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 31 mai 2017, în cauza penală în

privința lui

Minasian Eleonora, născută la XXXXX,

originară și locuitoare XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 24.03.2017 - 13.04.2017;

instanța de apel: 04.05.2017 -31.05.2017;

instanța de recurs: 24.08.2017 - 21.11.2017;

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a

fost legal executată.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză

în baza actelor din dosar,

c o n s t a t ă :

examinată în procedură simplificată, conform art. 3641 Cod procedură penală,

Minasian Eleonora a fost recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 362 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în

mărime de 375 unități convenționale.

În baza art. 105 Cod penal, s-a dispus expulzarea lui Minasian Eleonora de pe

teritoriul Republicii Moldova după intrarea în vigoare a prezentei sentințe și

plasarea acesteia pe un termen de 30 zile în Centrul de Plasament temporar al

străinilor al Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne.

Minasian Eleonora la 16 februarie 2017, ora 16:30, a trecut ilegal frontiera de stat

din Republica Moldova în România, traversând peste podul de gheață format pe

râul Prut, prin regiunea semnului de frontieră 1054 amonte 300 metri din

extravilanul s. Sculeni, r-nul Ungheni.

1

inculpatei Minasian Eleonora, a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi

hotărâri prin care ultima să fie achitată de învinuirea înaintată.

În motivarea cererii declarate, apelantul a invocat că, inculpata cade sub

incidența prevederilor art. 9 alin. (2) al Legii nr.270 din 18.12.2008 privind azilul în

Republica Moldova, care stipulează că ,,solicitanții de azil nu vor fi sancționați pentru

intrare sau ședere ilegală pe teritoriul Republicii Moldova”.

Mai mult, a indicat că, instanța de fond nu și-a realizat obligația legală de a

verifica dacă sunt sau nu întrunite elementele infracțiunii, ținând cont de

prevederile exprese ale art. 362 alin. (1) Cod procedură penală, totodată, inculpata

urmează a fi achitată pe motiv, că există una din cauzele care înlătură caracterul

penal al faptei și că nu există faptul infracțiunii.

respins apelul declarat de către avocatul Ropot Veaceslav în numele inculpatei

Minasian Eleonora ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței atacate.

4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a constatat că, starea de fapt și de

drept se află în concordanță deplină cu materialele cauzei și corect a fost statuată

de către instanța de fond, prin care nu s-au constatat temeiuri de casare a sentinței.

Totodată, instanța de apel a menționat că, temeinicia sentinței a fost verificată

reieșind din argumentele aduse de către autorul apelului în raport cu materialul

probant acumulat și cu cadrul legal existent.

Atât la faza urmăririi penale, cât și în instanța de fond, și cea de apel inculpata

Minasian Eleonora a recunoscut fapta săvârșită, depunând sub jurământ declarații

consecutive referitor la cele comise, acestea coroborând întru tot cu restul probelor

administrate pe caz, ce se conțin în rechizitoriul din dosarul penal și care au fost

reflectate în partea descriptivă a sentinței printre care, probele verbale: declarațiile

inculpatei Minasian Eleonora (f.d.51) și probele scrise: declarațiile martorului Verdian V.

(f.d.8), procesul-verbal de cercetare la fața locului din 16.02.2017 (f.d.5), procesul-verbal de

consemnare a circumstanțelor constatate din 16.02.2017 (f.d.4), procesul-verbal de primire-

predare a persoanelor din 16.02.2017 (f.d.7).

Cât privește pedeapsa aplicată inculpatei, instanța de apel a indicat că, în

privința inculpatei corect a fost stabilită pedeapsă sub formă de amendă, aceasta

fiind necesară în raport cu acțiunile comise și pericolul social al faptelor. Pedeapsa

aplicată de instanța de fond este una echitabilă și legală, s-a ținut cont de gravitatea,

scopul și motivul infracțiunii săvârșite, personalitatea celei vinovate,

2

circumstanțele atenuante și agravante, condițiile acesteia de viață, existența a trei

copii minori la întreținere și influența pedepsei asupra corectării și reeducării ei.

În argumentarea acestei soluții instanța e apel a invocat că, infracțiunea de

trecere ilegală a frontierei de stat atentează asupra relațiilor de vecinătate cu alt stat

și reprezintă o formă gravă de încălcare a normelor internaționale la care Republica

Moldova este parte.

Potrivit materialelor cauzei, Minasian Eleonora a săvârșit o infracțiune ușoară,

cu intenție, despre care știa cu certitudine că încalcă legislația Republicii Moldova

și a României.

De asemenea, instanța de apel a indicat că, instanța de fond corect a luat în

considerație comportamentul inculpatei în cadrul cauzei penale, atitudinea ei față

de fapta comisă, influența pedepsei asupra corectării și reeducării, de posibilitatea

corectării acesteia în condițiile stabilirii unei pedepse penale sub formă de amendă.

Totodată, instanța de apel a menționat că, după declararea apelului, la

02.05.2017 a parvenit cererea avocatului Roșca Rodica, care a solicitat anexarea la

materialele cauzei a dovezii de achitare a amenzii penale de către inculpată, și

anume, bonul de încasare a numerarului nr. 1JES-0000 din 14.04.2017, din care

rezultă, că amenda stabilită prin sentință a fost achitată conform prevederilor art.

64 alin. 31 Cod penal în sumă de 9 375 lei.

Instanța de apel a concluzionat că, partea apărării a interpretat eronat

legislația națională și internațională ce ține de refugiați și solicitanții de azil,

precum și practica judiciară. Speța dată se referă la trecerea ilegală a frontierei de

stat, cu ieșirea din Republica Moldova spre România, dar nu cu intrarea sau

șederea ilegală pe teritoriul Republicii Moldova.

Normele la care face referință partea apărării în apel, cum sunt Constituția

Republicii Moldova, Legile nr.270 din 18.12.2008, nr.677 din 23.11.2001, Convenția

din 28.07.1951 și normele de procedură-penale, precum și practica judiciară

națională, nu vin în contradicții cu învinuirea imputată inculpatei și pentru care a

fost condamnată.

Mai mult, Minasian Eleonora a solicitat azil la 28.03.2017, adică după

comiterea infracțiunii din 16.02.2017.

Astfel, instanța de apel a interpretat că, avocatul a încercat să schimbe poziția

inculpatei față de cea inițială, interpretând eronat circumstanțele cauzei, legislația

în acest sens și practica judiciară.

Ropot Veaceslav în numele inculpatei Minasian Eleonora, în temeiurile art. 427

3

alin. (1) pct. 4), 5), 8) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei,

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpata să fie

achitată de învinuirea adusă.

Recurentul indică că, instanța de apel a privat-o pe inculpata de dreptul la un

proces echitabil, deoarece aceasta din motive temeinice a lipsit de la singura

ședință a instanței de apel din 31 mai 2017.

Mai mult, avocatul susține că instanța de apel neîntemeiat a admis solicitarea

avocatului din oficiu Munteanu Violina, pentru a o reprezenta în ședința de

judecată deoarece acestea avea un avocat contractat, or avocatul din oficiu nu a

intrat în esența problemei și nici nu a avut o pregătire în acest sens.

Totodată, recurentul susține că, instanțele anterioare incorect i-au aplicat

inculpatei art. 105 Cod penal, expulzarea acesteia, deoarece ultima este în proces

de examinare a cererii cu privire la azil.

5.1. Asupra recursului a prezentat referință procurorul care s-a expus pentru

inadmisibilitatea acestuia, deoarece criticele formulate de autorul recursului nu

sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate ca fiind ilegală, or reaprecierea

probelor nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi

admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 4), 5) și 8) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de această instanță, inclusiv și în situația când judecata a avut loc fără participarea

apărătorului, când participarea lui era obligatorie potrivit legii, când cauza a fost

judecată în apel fără citarea legală a unei părți, când nu au fost întrunite elementele

infracțiunii imputate.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

Sub acest aspect se reține că instanța de apel a comis următoarea eroare de

drept. Potrivit art. 6. alin. 3. lit. c) din CEDO, orice acuzat are, în special, dreptul să

fie asistat de un apărător ales de el.

În corespundere cu art. 66 alin. (1), (2) pct. 5) Cod de procedură penală,

inculpatul are dreptul la apărare. Instanța de judecată îi asigură inculpatului

posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare prin toate mijloacele și metodele

4

neinterzise de lege. Inculpatul, are dreptul din momentul punerii sub învinuire, să

aibă asistența unui apărător ales de el.

Conform art. 70 alin. (7) pct. 3) Cod de procedură penală, pentru confirmarea

calității și împuternicirilor sale, apărătorul prezintă instanței mandatul biroului de

avocați.

În corespundere cu art. 236 alin. (1), 242 alin. (1) Cod de procedură penală,

chemarea unei persoane în față instanței de judecată se face prin citație scrisă.

Dovada de primire a citației trebuie să cuprindă, inclusiv, calitatea procesuală a

persoanei citate, data pentru care este citată, data înmânării citației, numele,

prenumele, calitatea și semnătura celui ce înmânează citația, certificarea de către

acesta a identității și a semnăturii persoanei căreia i s-a înmânat citația, precum și

indicarea calității acesteia.

Potrivit art. 412 alin. (3), (5) și (7) Cod de procedură penală, judecarea apelului

se face cu citarea părților. Neprezentarea părților legal citate în instanța de apel nu

împiedică examinarea cauzei.

La judecarea apelului, participarea apărătorului este obligatorie. Conform art.

414 alin. (6) Cod de procedură penală, instanța de apel nu este în drept să-și

întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost

verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în

procesul-verbal.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că, deși inculpata cu apărătorul acestuia

au fost citați legal la 12 mai 2017, nu s-au prezentat în ședința judiciară a instanței

de apel din 31 mai 2017, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței menționate,

instanța de apel neîntemeiat a înlăturat avocatul Ropot Veaceslav care era

contractat de către inculpată și a solicitat nefondat un avocat din oficiu pentru

ultima, or Minasian Eleonora nu a renunțat la avocatul contractat.

Mai mult, Colegiul penal lărgit reține că, avocatul din oficiu nu a consultat-o

pe inculpata Minasian Eleonora, ignorând faptul că ultima a fost lipsită de o

apărare efectivă, în acest sens Colegiul penal lărgit face trimitere la jurisprudența

Curții de la Strasbourg, cauza Daud v. Portugalia (cererea nr. 22600/93) în care a fost

constatată încălcarea art. 6 § 3, paragraful 42, în situația în care apărătorul nu

sesizează instanța cu privire la lipsa condițiilor pentru a studia suficient de bine

dosarul și pentru a pregăti, împreună cu clientul său, apărarea, instanța trebuie să

manifeste inițiativă, să nu rămână pasivă și să amâne dezbaterile pentru ca

apărarea să poată fi asigurată în condiții optime. Această preocupare pe care

trebuie să o aibă instanța pentru realizarea unei apărări efective și eficiente apare

5

în viziunea Curții ca fiind o obligație importantă a judecătorilor impusă, în egală

măsură, de prevederile Convenției.

De altfel, în această hotărâre, la paragraful 38, Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a reiterat faptul că, drepturile garantate de Convenția pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale trebuie să fie concrete și efective,

iar nu drepturi teoretice și iluzorii, astfel că, autorităților naționale li se cere să

intervină dacă nu s-a asigurat în mod evident dreptul de reprezentare prin avocat

sau dacă au luat cunoștință de lipsa de apărare în alt mod.

Colegiul penal lărgit reține că, jurisprudența constantă a Curții Europene a

Drepturilor Omului conturează extrem de elocvent dimensiunile reale ale

dreptului la apărare și obligațiile organelor judiciare în asigurarea unei efective

realizări a acestui drept, așa încât, instanța de judecată are obligația să înlăture orice

manifestare de superficialitate și formalism în ceea ce privește respectarea

dreptului la apărare.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel prin faptul că

judecând cauza respectivă doar într-o singură ședința judiciară a hotărât vinovăția

inculpatei în lipsa acesteia și nefondat a înlocuit apărătorul contractat de către

ultima, a lipsit-o pe Minasian Eleonora de dreptul la o apărare efectivă.

Circumstanțele expuse denotă în mod lucid că, instanța de apel nu a judecat

apelul declarat în condițiile legii, deoarece a judecat cauza fără participarea

apărătorului ales, participarea lui fiind obligatorie potrivit legii, a adoptat o

hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, și că recursul

ordinar este unul întemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de

apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanța de apel, constituie erori de drept, prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 4), 5) și

6) Cod de procedură penală, și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs,

se impune soluția admiterii recursului de pe rol, casării totale a deciziei instanței

de apel și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să se expună asupra aplicării art. 105 Cod

6

penal în cazul în care inculpata a solicitat azil în Republica Moldova, să judece

cauza în strictă conformitate cu legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

admite recursul ordinar declarat de către avocatul Ropot Veaceslav în numele

inculpatei, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 31 mai 2017,

în cauza penală în privința lui Minasian Eleonora, și dispune rejudecarea cauzei de

către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac, publicată integral la 12 decembrie

2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Ion Guzun

Elena Covalenco

Liliana Catan

Iurie Diaconu

7