1re-145/17 — Art. 313 CPP

Prima instanță: 04.10.2017 - 11.10.2017. Asupra recursului în cauză în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție CONSTATĂ : 1. La 04 octombrie 2017, condamnatul Buzurnîi Iurie a depus la Judecătoria Bălți o plângere în temeiul art.313 Cod de procedură penală, contestând ilegalitatea deținerii sale în stare de arest. În plângere s-a invocat că, prin sentința Judecătoriei Ungheni a fost condamnat la 1 an și 6 luni închisoare, pedeapsa respectivă fiind executată. După care, Judecătoria Bălți l-a condamnat la închisoare pe un termen de 6 ani, însă sentința respectivă nu este intrată în vigoare, deoarece dânsul a contestat-o cu apel. Prin urmare, având în vedere că a executat deplin pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Ungheni, iar sentința Judecătoriei Bălți nu este intrată în vigoare, în atare situație deținerea lui în stare de arest este ilegală.

Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 11 octombrie 2017, plângerea condamnatului Buzurnîi Iurie, depusă în baza art.313 Cod de procedură penală, a fost respinsă, ca fiind inadmisibilă. Instanța a indicat că, petiționarul nu contestă acțiunile, actele ilegale ale organului de urmărire penală și ale organelor care exercită activitate specială de investigații, acțiuni reglementate de art.313 Cod de procedură penală, dânsul se plânge pe deținerea ilegală, cu încălcarea art.308 Cod de procedură penală, după pronunțarea unei hotărâri judecătorești, în cadrul examinării cauzei în instant de apel.

Hotărârea menționată, în temeiul art.466 Cod de procedură penală, a devenit irevocabilă la data pronunțării.

Împotriva încheierii date a declarat recurs în anulare Iu.Buzurnîi, solicitând casarea acesteia, pe motiv că instanța nu a examinat obiectiv cererea depusă de el și a adoptat o hotărâre contrară prevederilor legale, invocând ilegalitatea măsurii aplicate în privința sa și depășirea termenului de 12 luni în care se află în stare de arest, considerând că se deține în închisoare în baza unui document ce nu are nici o putere juridică, deoarece dânsul a atacat sentința în instanța de apel.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. 1 Potrivit art.452 alin.(1) Cod de procedură penală, persoanele menționate la art.401 alin.(1) pct.2) și 3), precum și, în numele acestor persoane, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac. Însă, art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres că, pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești, prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea II ale Codului de procedură penală - adică calea apelului și recursului ordinar. Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă că încheierea primei instanțe, adoptată în ordinea reglementată de art.313 Cod de procedură penală, nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute de art.452 alin.(1), ce pot fi contestate cu recurs în anulare. Deci, după cum s-a menționat mai sus, cu recurs în anulare pot fi atacate acele hotărâri judecătorești irevocabile care au trecut căile ordinare de atac - calea apelului sau/și recursului ordinar. În cazul în care, potrivit legii, o hotărâre judecătorească nu parcurge aceste căi consecutive de atac, inclusiv cea adoptată în temeiul prevederilor art.313 Cod de procedură penală, această hotărâre, deși a devenit irevocabilă, nu mai este pasibilă de drept de a fi contestată prin intermediul recursului în anulare. Cele menționate denotă faptul că, în speță, încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei Bălți, adoptată în ordinea prevăzută de art.313 Cod de procedură penală, nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute de art.452 alin.(1) Cod de procedură penală, care pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție. Conform art.456 alin.(1), 432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului declarat în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut, situație ce persistă în cauza dată. În aceste împrejurări, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursului în anulare declarat de Iu.Buzurnîi, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.

În conformitate cu prevederile art.432, 452, 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de petiționarul Buzurnîi Iurie, împotriva încheierii Judecătoriei Bălți din 11 octombrie 2017, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 06 decembrie 2017. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Elena Covalenco Iurie Diaconu 2