1re-144/2017 — art. 469 CPP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 469 CPP
- Temei legal
- art. 453 CPP
1re-144/2017 — art. 469 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 1re-144/2017 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 08 noiembrie 2017 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență Președinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în principiu a recursului în anulare împotriva încheierii Judecătoriei Bălți din 15 august 2017 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2017, declarat de Dogotari Alexandru Xxxxxxxxxx, născut la xx xxxxx xxxx, originar și domiciliat în s. Xxxxxxxxxxxx, r-nul Xxxxxxxx, cetățean al R. Moldova. Termenul de examinare, instanța de recurs în anulare: 03.11.2017 – 08.11.2017.
Asupra recursului menționat, Colegiul penal C O N S T A T Ă :
Prin încheierea din 17 august 2017 Judecătorul de instrucție al Judecătoriei Bălți a dispus: ,,Cererea condamnatului Dogotari Alexandru Xxxxxxxxxx privind includerea în termenul de pedeapsă a perioadei de aflare în stare de arest preventiv se respinge, ca fiind neîntemeiată ”. Instanța a constatat că prin decizia Curții de Apel Bălți din 29.04.2015, Dogotari A. a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal la 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, din 29.04.2015, cu includerea în termenul pedepsei a timpului aflării lui sub arest preventiv, invocat de condamnat, de la 20.02.2013 până la 29.04.2015. Pedeapsa deja a fost executată integral de către Dogotari A. Totodată, la moment Dogotari A. se deține în Penitenciarul nr. 11 Bălți în baza deciziei Curții de Apel Bălți din 13.04.2016, fiind condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal la 3 ani și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, din 13.04.2016, cu includerea perioadei aflării lui în stare de arest preventiv din 10.04.2015 până la 13.04.2016. 1
Condamnatul a declarat recurs ordinar, solicitând casarea acestei încheieri și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să-i fie admisă cererea privind includerea arestului preventiv din 20.02.2013 până la 10.04.2015 în termenul pedepsei aplicate. Recurentul a indicat că la pronunțarea sentinței din 29.04.2015, în privința sa, nu a fost inclus arestul preventiv din 20.02.2013, fapt trecut cu vederea de către judecătorul de instrucție.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 octombrie 2017, recursul a fost respins, ca fiind nefondat. Instanța de recurs a statuat că instanța de fond a adoptat o încheiere legală și întemeiată, fiind luate în considerație toate circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei.
În temeiul art. 466 Cod de procedură penală, hotărârile judecătorești au devenit irevocabile.
La 13 octombrie 2017, Dogotari Alexandru a declarat recurs în anulare, în care solicită casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri. Recurentul a invocat că la pronunțarea sentinței din 10.04.2015, în privința sa, nu a fost inclus arestul preventiv din 20.02.2013 – 10.04.2015 în termenul pedepsei aplicate prin sentința din 29.04.2015, fapt trecut cu vederea de către judecătorul de instrucție și de către judecătorii instanței de apel.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, condamnatul poate declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac. Însă, art. 453 alin. (1), 455 alin. (2) pct. 3) – 5), 3 alin. (1) Cod de procedură penală, prevăd că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința, data sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței, data deciziei în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, data adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii sau respingerii recursului. În desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul judecării cauzei în instanța judecătorească. Astfel, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. Circumstanțele enunțate atestă, astfel, că celelalte categorii de hotărâri judecătorești irevocabile, inclusiv cele atacate de recurentă, nu sunt pasibile de drept de a fi contestate prin intermediul recursului în anulare. Rezultă că respectivul recurs în anulare, în aspectul nominalizat, adică fiind 2 declarat împotriva unei hotărâri judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost soluționat fondul cauzei penale, nu are suport legal (pct. 1., 3, 5. din decizie). Pe lângă aceasta, potrivit art. 456 alin. (1), 429 alin. (1) și 430 pct. 3) - 5) Cod de procedură penală, recursul în anulare trebuie să fie motivat. Cererea de recurs trebuie să conțină denumirea instanței care a pronunțat sentința, data pronunțării sentinței, numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărârea judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Totodată, în recursul în anulare vizat, nu se regăsește denumirea instanței care a pronunțat sentința, judecând cauza penală în fond, data pronunțării sentinței, numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărârea judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate (pct. 5. din decizie). Conform art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art.429 și 430. Prin urmare, dat fiind, că recursul în anulare de pe rol nu îndeplinește cerințele legale de conținut el urmează a fi declarat inadmisibil.
În conformitate cu art. 456, 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de Dogotari Alexandru Xxxxxxxxxx, împotriva încheierii Judecătoriei Bălți din 15 august 2017 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2017, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco 3
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.