1re-138/2017 — art.313 CPP

La data de 28 iunie 2017, condamnatul Buzurnîi Iu. a depus la Judecătoria Bălți o plîngere în temeiul art.313 CPP contestând ilegalitatea deținerii sale în stare de arest. În plîngere, s-a invocat că, prin sentința Judecătoriei Ungheni Buzurnîi Iu. a fost condamnat la 1 an și 6 luni închisoare, pedeapsa respectivă fiind executată. După care, Judecătoria Bălți l-a condamnat la închisoare pe un termen de 6 ani, însă sentința respectivă nu este intrată în vigoare, deoarece dînsul a contestat-o cu apel. Prin urmare, avînd în vedere că a executat deplin pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Ungheni, iar sentința Judecătoriei Bălți nu este intrată în vigoare, în atare situație deținerea lui în stare de arest este ilegală, cu încălcarea termenului de 12 luni.

Prin încheierea judecătorului cu atribuții de judecător de instrucție al Judecătoriei mun. Bălți din 30 iunie 2017 s-a dispus inadmisibilitatea plîngerii condamnatului depusă în temeiul art.313 CPP privind contestarea deținerii ilegale.

Împotriva încheierii ce precede, condamnatul Buzurnîi Iu. a depus recurs la Curtea de Apel Bălți, în motivarea căruia a indicat următoarele: - a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Ungheni din 20.03.2016 la 1 an 4 luni închisoare; - prin sentința Judecătoriei Bălți din 25.11.2016 a fost condamnat în baza art.186 alin. (4), art.84 Cod penal la 6 ani închisoare, sentință pe care a contestat-o cu apel; - respectiv sentința Judecătoriei Bălți din 20.06.2017 nu a intrat în vigoare, pe caz nu este dispoziție de executare a pedepsei, sentința fiind la etapa examinării; - conform legii, persoana nu se poate afla în stare de arest mai mult de 12 luni, astfel consideră că se deține în închisoare în baza unui document care nu are nici o putere juridică. 1

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 august 2017, a fost respins, ca inadmisibil, recursul condamnatului Buzurnîi Iu., cu menținerea fără modificări a încheierii atacate. Decizia instanței de recurs a devenit irevocabilă la data pronunțării.

În argumentarea soluției adoptate instanța de recurs a menționat că, în temeiul art. 449 alin. (l) lit. c) CPP, judecînd recursul, instanța este în drept să adopte soluția de respingere a recursului, deoarece acesta este inadmisibil. Conform art. 313 alin. (6) CPP, încheierea judecătorului de instrucție este irevocabilă, cu excepția încheierilor privind refuzul în pornirea urmăririi penale, scoaterea persoanei de sub urmărirea penală, încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale și reluarea urmăririi penale, care pot fi atacate cu recurs la curtea de apel în termen de 15 zile de la data pronunțării. În același sens, au fost specificate și prevederile expuse de legislator în dispoziția art. 437 alin. (l) pct.3/1 CPP potrivit cărora pot fi atacate cu recurs încheierile privind refuzul în pornirea urmăririi penale, scoaterea persoanei de sub urmărirea penală, încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale și reluarea urmăririi penale, adoptate conform prevederilor art.313. La caz, condamnatul Buzurnîi Iu. a atacat încheierea Judecătoriei mun. Bălți, sediul Central din 30 iunie 2017, prin care a fost dispusă inadmisibilitatea plîngerii sale privind contestarea deținerii ilegale, încheiere care nu este susceptibilă de atac. Pe cale de consecință, instanța a consemnat că, în asemenea situație încheierea instanței de fond este irevocabilă și nu poate fi supusă recursului.

La 24 august 2017, condamnatul a declarat recurs în anularea împotriva deciziei Curții de Apel Bălți, prin care solicită casarea acesteia și repararea erorilor de drept admise de instanță. În cererea depusă, recurentul reiterează aspectele ce țin de deținerea lui în stare de arest, invocînd ilegalitatea măsurii aplicate în privința sa și depășirea termenului de 12 luni.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de condamnat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, pentru următoarele considerente. Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, în redacția Legii nr.66 din 05 aprilie 2012, în vigoare din 27 octombrie 2012, persoanele menționate la art.401 alin.(1) pct.2) și 3), precum și, în numele acestor persoane, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac. Art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, în redacția Legii sus-menționate, prevede că hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată. Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărîrile judecătorești prin care a fost judecată cauza 2 penală în fond, adică hotărîrile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. Din actele cauzei deferite judecății, se constată că chestiunea care a fost examinată de instanțele ierarhic inferioare – prima instanță și cea de recurs, ține de revendicarea condamnatului precum că este deținut ilegal în stare de arest, mai mult de 12 luni. Prin decizia instanței de recurs, adică a Colegiului penal al Curții de Apel Bălți, s-a statuat că soluția instanței de fond, prin care s-a respins cererea condamnatului este legală și întemeiată. Mai mult, instanța de recurs a specificat că încheierea judecătorului de instrucție nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, iar pe cale de consecință o asemenea hotărîre nu cade nici sub incidența hotărîrilor judecătorești irevocabile prevăzute de art.452 alin. (1) Cod de procedură penală, care sunt pasibile de a fi atacate cu recurs în anulare. Excluderea de către legiuitor a căilor extraordinare de atac în această materie, este justificată de asigurarea celerității examinării unor atare categorii de cauze, cu obținerea în mod rapid a unei hotărîri irevocabile și definitive. Față de cele ce preced, se reiterează că, cu recurs în anulare pot fi atacate acele hotărîri judecătorești irevocabile care au trecut cele două căi ordinare de atac reglementate în Capitolul IV Secțiunea I și Secțiunea a 2-a a Codului de procedură penală – calea apelului și a recursului ordinar. În cazul în care, potrivit legii, o hotărîre judecătorească nu parcurge aceste două căi consecutive de atac, această hotărîre, deși a devenit irevocabilă, nu este susceptibilă de a fi contestată pe calea extraordinară de atac - recursul în anulare. În temeiul celor menționate, se impune soluția inadmisibilității recursului în anulare declarat de condamnat, pe motiv că acesta nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut prevăzute în art. 455 Cod de procedură penală.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 456, 455, 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Buzurnîi Iurii, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 august 2017, în propria cauză penală, deoarece nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art. 455 Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 noiembrie 2017. Președinte NICOLAEV Ghenadie Judecător TOMA Nadejda Judecător MORARU Petru 3