1ra-1414/2017 — Art. 287 alin. 3, 90 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 07 martie 2017, a fost încetat procesul penal privind învinuirea lui Dolinschi Andrei de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, din motiv că fapta constituie o contravenție. Dolinschi Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 363 Cod contravențional. A fost încetat procesul contravențional privind învinuirea lui Dolinschi Andrei de comiterea contravenției prevăzute de art. 363 Cod contravențional, din motivul expirării termenului de prescripție pentru atragerea la răspunderea contravențională.

Pentru a pronunța sentința în cauză, prima instanță a constatat că, Dolinschi Andrei, la 21 august 2015 aproximativ în jurul orelor 22:15, aflându-se în holul blocului locativ amplasat pe str. Xxxxx din mun. Chișinău, în urma unui conflict apărut la moment cu vecinul Fisarevschi Maxim l-a amenințat cu aplicarea pistolului pe care îl avea la el. Ulterior, Dolinschi Andrei a scos pistolul de model „SCF1MEISSER" pe care îl deținea în baza permisului de armă eliberat la data, 26.03.2015 l-a încărcat și contrar prevederilor art. 16 din Legea nr. 130 din 08.07.2012 privind regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă, a efectuat o împușcătură în direcția părții vătămate Fisarevschi Maxim. Instanța de judecată a calificat fapta inculpatului în baza art. 363 Cod contravențional, după semnele calificative tragerea din armă de foc în locuri publice, în locuri nerezervate pentru tragere. 1 Organul de urmărire penală a calificat fapta în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, după semnele calificative huliganismul agravat, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor, săvârșite cu aplicarea armei, pentru vătămarea integrității corporale și sănătății, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul în Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Buiucani, Novac Eugeniu, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței prin care procesul penal de învinuire a lui Dolinschi Andrei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, a fost încetat din motiv că fapta constituie contravenție, rejudecarea cauzazei conform ordinii stabilite pentru prima instanță, cu adoptarea unei noi decizii prin care Dolinschi Andrei să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal cu numirea pedepsei de 4 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În susținerea apelului a invocat că, probele acuzării acumulate la faza de urmărire penală și administrate în cadrul cercetării judecătorești demonstrează pe deplin vinovăția lui Dolinschi Andrei în săvârșirea infracțiunii incriminate, acestea fiind următoarele: - declarațiile martorului Dîmbu Denis; - declarațiile martorului Fisarevschi Măria; conținutul raportului de expertiză balistică nr. 8952 din 16.09.2015 prin care s-a constatat că cartușul de calibrul 9 mm prezentat la examinare a fost împușcat cu pistolul de model "SCHMEISSER AE 790G1" cu seria și numărul „KO 019063" cal 9mm P.A. Probele acuzării au fost ignorate de către instanța de judecată, fiind apreciate separat, fără a le aprecia în coroborare, fapt care și a dus la aprecierea greșită a probelor și pronunțării unei sentințe ilegale prin care procesul penal în privința lui Dolinschi Andrei a fost încetat, încadrând acțiunile acestuia în mod greșit conform art. 363 Cod contravențional. Toate raționamentele instanței de fond sunt bazate pe aprecieri subiective și rupte din context a declarațiilor martorilor și probelor materiale prezentate de acuzare, acordându-se prioritate poziției apărării. Astfel, la baza sentinței instanța de judecată a pus doar probele apărării, adică declarațiile inculpatului și a martorului Dolinschi Olga, care este soția inculpatului. Este de menționat că instanța de judecată a apreciat eronat declarațiile martorului acuzării, Dâmbu Denis, reținând doar faptul că ultimul a indicat că în cadrul cerții dintre inculpat și partea vătămată au fost folosite cuvinte necenzurate însă a neglijat faptul că martorul la fel a indicat că inculpatul a scos pistolul în timpul cerții și a amenințat partea vătămată că o să tragă. La fel, instanța de judecată deși apreciază ca veridice unele declarații a martorului Dâmbu Denis, apreciază critic declarațiile acestuia în partea ce susține poziția acuzării, motivând prin faptul că acesta este în relații de rudenie cu partea vătămată. Această atitudine a instanței este de neînțeles, în special având în vedere că instanța de judecată a avut altă poziție față de declarațiile martorului apărării Dolinschi Olga, care este soția inculpatului, iar relația de rudenie în acest caz nu a influențat instanța de judecată să aprecieze critic declarațiile martorului apărării. La examinarea prezentei cauze penale, instanța de judecată a 2 încălcat prevederile legale menționate și nu a apreciat fiecare probă, atât ale acuzării, cât și ale apărării din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, și cel mai important, toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. În temeiul celor expuse se impune concluzia că sentința privitor la încetarea procesului penal de învinuire a lui Dolinschi Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, este contrară legii, de aceea ea urmează a fi casată, iar inculpatul Dolinschi A. urmează a fi declarat vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii încriminate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2017, a fost admis apelul declarat de către procurorul în Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Buiucani, Novac Eugeniu, casată sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 07 martie 2017, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță: Dolinschi Andrei Xxxxx a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și se pedepsește cu închisoare la 4 ani, iar în temeiul art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe perioada de probațiune de 3 ani, cu obligarea să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului competent. Conform art. 65 Cod penal, Dolinschi Andrei a fost privat de dreptul privind deținerea, portul și folosirea armei pe termen de 3 ani. A fost menținută dispoziția din partea dispozitivă a sentinței cu privire la mijloacele materiale de probă. 4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a indicat că, verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și probelor cercetate, prezentate instanței de apel, precum și probelor administrate de instanța de fond, cercetate suplimentar în ședința de judecată în apel, instanța de apel a constatat că: Dolinschi Andrei Xxxxx, la 21 august 2015, aproximativ în jurul orelor 22:15 min., aflându-se în holul blocului locativ amplasat pe str. Xxxxx din mun. Chișinău, având intenția comiterii unui huliganism dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, acționând prin intenție directă, din intenții huliganice, în urma unui conflict apărut la moment cu vecinul Fisarevschi Maxim l-a numit cu cuvinte necenzurate și l- a amenințat cu aplicarea pistolului pe care îl avea la el. Ulterior continuându-și acțiunile sale criminale, Dolinschi Andrei a scos pistolul de model „SCHMEISSER” pe care îl deținea în baza permisului de armă eliberat la data de 26.03.2015 l-a încărcat și contrar prevederilor art. 16 din Legea nr. 130 din 08.07.2012 „Privind regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă”, a efectuat o împușcătură în direcția părții vătămate Fisarevschi Maxim, în urma cărui fapt i-a cauzat dureri fizice și psihice, deteriorându- i totodată scurta de culoare albastră cu inscripția „ITALIA”. În ședința de judecată în apel au fost verificate și, după caz, cercetate suplimentar probele: - declarațiile martorului Dîmbu Denis (f. d. 183-184); 3 - declarațiile martorului Fisarevschi Măria (f. d. 185-186); - declarațiile martorului Dolinschi Olga (187-188); ' - raportul de expertiză balistică nr. 8952 din 16 septembrie 2015 prin care s-a constatat că cartușul de calibrul 9 mm prezentat la examinare a fost împușcat cu pistolul de model „SCHMETSSER AE 790G1" cu seria și numărul „KO 019063" cal. 9 mm PA prezentat la examinare (f.d. 26-36); Analizând declarațiile martorilor Dîmbu D., Fisarevschi M. și Dolinschi O. în raport cu împrejurările stabilite în cauză, rezultă cu certitudine constatarea cazului de huliganismul agravat comis de inculpat, acțiuni însoțite cu efectuarea împușcăturii din pistol în loc public. Fapta inculpatului este săvârșită în public și se concretizează în acostarea părții vătămate, cu efectuarea împușcăturii din armă, astfel fiind tulburată ordinea publică și liniștea persoanelor. Reieșind din probatoriul administrat, rezultă ca fiind considerabilă verosimilitatea realizării amenințării victimei cu violență, care are un caracter real, odată ce inculpatul a efectuat împușcătura din pistolul pe care-l deținea legal. Pe aceiași linie de concluzii cu privire la vinovăția inculpatului în săvârșirea faptei criminale constatate, prin determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală specială, instanța de apel a calificat fapta reținută în sarcina inculpatului Dolinschi A. în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganismul agravat, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor, săvârșite cu aplicarea armei, pentru vătămarea integrității corporale și sănătății, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită. Fapta inculpatului întrunește caracteristicile laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, care constă în fapta prejudiciabilă exprimată prin acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra părții vătămate, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită. Efectuarea împușcăturii din pistol în timp de noapte în casă de locuit. Nerecunoașterea vinovăției nu echivalează cu achitarea inculpatului, devreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii, cercetate și verificate în ședința instanței de apel, dovedesc cu certitudine săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina inculpatului. Referitor la cuantumul și modul de executare a pedepsei, instanța de apel a menționat că, ținând seama de circumstanțele cauzei, de persoana inculpatului, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, a considerat rațională aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, fiind suspendată condiționat executarea pedepsei stabilite prin sentință, cu fixarea termenului de probațiune. Interpretarea judiciară a prevederilor art. 90 Cod penal, care constituie sediul instituției suspendarea condiționată a executării pedepsei, în raport cu circumstanțele cauzei și persoana inculpatului, care este pozitivă, a determinat concluzia că în speță există temei legal pentru aplicarea acestora. 4 În context, cu referire la prevederile art. 65 Cod penal, având în vedere că inculpatul la comiterea faptei imputate a folosit arma de model „SCHMEISSER”, deținute în baza permisului de armă eliberat la data de 26 martie 2015, instanța de apel a considerat necesar de al priva de dreptul privind deținerea, portul și folosirea armei. Efectuând sinteza temeiurilor de fapt și de drept cu privire la fapta constatată, la calificarea ei și la pedeapsa penală, a apreciat ca fiind fondate motivele invocate de apelant în sensul stabilirii vinovăției inculpatului de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal. În ordinea considerentelor relevate, s-a apreciat că prima instanță a stabilit o situație de fapt inexactă și a reținut o situație de drept incorectă, ca urmare a aprecierii greșite a probelor administrate. Soluția pronunțată de prima instanță nu este consecința unei activități eficiente de judecată, or, sentința de încetare a procesului penal, din motivul că fapta constituie o contravenție trebuie să se bazeze pe probe legal apreciate și fapte veridice bine dovedite, care să nu provoace dubii asupra acestora, ceea ce se impunea în speță, dar nu s-a efectuat de instanța de fond. În speță, fapta comisă de către inculpat depășește gradul de pericol social al unei contravenții, atingând gradul prejudiciabil al infracțiunii constatate. Inculpatul nu se limitează doar la tragerea din armă de foc în loc public, acțiunile lui având un caracter complex, care include ca actiune principală - încălcarea grosolană a ordinii publice, manifestată prin tulburarea ordinii publice și liniștii în timpul nopții, însoțite cu amenințarea aplicării violenței față de victimă. Prin urmare, sunt nefondate considerentele și concluziile cuprinse în sentință cu privire la aprecierea probelor administrate în cauză și, respectiv, la calificarea efectuată.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, împotriva acesteia declară recursuri ordinare: 5.1. Avocatul Guțan Marcel în numele inculpatului Dolinschi Andrei, prin care solicită casarea deciziei instanței de apel pe motivul că în acțiunile lui Dolinschi Andrei lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece s-a stabilit cu certitudine prin probele examinate în cadrul cercetării judecătorești, fiind audiați martorii Dîmbu Denis, Fisarevschi Maria, Dolinschi Olga aflați sub jurământ și preîntâmpinați pentru răspunderea penală ce o poartă conform art. 312, 313 Cod penal, că inculpatul Dolinschi Andrei nu a săvârșit infracțiunea incriminată, iar de către instanța de apel declarațiile martorilor din proces au fost interpretate eronat, deoarece nu corespund conținutului conform procesului verbal al ședinței de judecată a instanței de fond. În motivarea recursului menționează următoarele: - instanța de apel a violat dreptul la un proces echitabil și principiul prezumției de nevinovăție, aplicând cel mai mic standardul de probațiune - prepoderența probelor, examinându-le în mod superficial; - de către instanța de apel a fost violat și dreptul la dublu grad de jurisdicție - adică, nu a examinat cauza penală supusă judecării potrivit modului stabilit pentru 5 prima instanță. Instanța de apel s-a bazat în decizia sa exlusiv pe piesele, rezultatele și procedurile petrecute la prima instanță, interpretându-le eronat. În instanța de apel nu au fost examinate direct și nemijlocit probele cauzei penale, nu au fost interogați martorii, nu au fost examinate probele anexate la cauza penală menționată. - instanța de apel nu a luat în considerație motivele invocate de apărător, expuse atât în cadrul examinării cauzei penale în instanța de fond, cât și în apel, mai mult ca atât au fost respinse ca nefondate, apriciindu-le critic, luînd în cauza penală dată poziția acuzării, ceia ce duce la concluzia de neimparțialitate și independența completului de judecată a Curții de Apel Chișinău, deoarece decizia instanței superioare este bazată pe aprecierea probelor de către partea acuzării; - lipsesc probe incontestabile care confirmă vinovăția cet. Dolinschi Andrei în săvârșirea componenței de infracțiune conform art. 287 alin. (3) Cod penal, instanța de apel nu a cercetat sub toate aspectele, complet și obiectiv circumstanțele cauzei; - nu s-a expus asupra motivelor indicate în referință de către inculpatul Dolinschi Andrei la cererea de apel a părții acuzării; - consideră că în acțiunile lui Dolinschi Andrei lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece s-a stabilit cu certitudine în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești, fiind audiați martorii din partea acuzării Dîmbu Denis și Fisarevschi Maria, cât și martorul din partea apărării Dolinschi (Guzun) Olga aflați sub jurământ, care au declarat că inițiatorul conflictului dintre Dolinschi Andrei și Fisarevschi Maxim a fost însuși Fisarevschi Maxim împreună cu Dîmbu Denis, care erau în stare de ebrietate avansată, fiind agresivi atât când au bătut la ușa unde locuiește Dolinschi Andrei, cât și când au ieșit afară la inițiativa lui Fisarevschi Maxim pentru a discuta. Iar Dolinschi Andrei din contra ieșind afară a dorit să aplaneze conflictul vorbind calm încercând să-l liniștească pe Fisarevschi Maxim, la ce ultimul nu a încetat acțiunile sale de amenințare cu răfuială fizică, vorbind cu cuvinte necenzurate, condiționat de consumul de alcool consumat excesiv, care nu a fost negat de către cet. Fisarevschi Maxim și martorul Dîmbu Denis, continuînd să se apropie de cet. Dolinschi Andrei la mai puțin de un metru, încercând să-i aplice o lovitură, din acest motiv Dolinschi Andrei având în vedere distanța mică care era între dânsul și atacator a tras un foc de avertisment în direcția spațiului îngust rămas între atacator și pereții coridorului, fiind nevoit să respingă atacul direct, imediat, material și real a lui Fisarevschi Maxim; - este clar evident din declarațiile menționate supra, că în acțiunile lui Dolinschi Andrei nu sunt semne de acostare a persoanei, de tulburare a ordinei publice și liniștea persoanelor, de încălcare grosolană a ordinii publice, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor, săvârșite cu aplicarea armei, pentru vătămarea intenționată a integrității corporale și sănătății, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc print-o obrăznicie deosebită, mai mult ca atât aceste semne sunt în acțiunile întreprinse de către partea vătămată Fisarevschi Maxim și martorul Dîmbu Denis neluate în considerare de către instanța de apel la examinarea în apel a cauzei penale menționate supra; - deși acțiunile cet. Dolinschi Andrei nu întrunesc elementele constitutive ale 6 infracțiunii sus menționate, în acțiunile lui se conține faptul contravenției prevăzută de art. 363 alin. (1) Cod contravențional, adică tragerea din armă de foc în locuri nerezervate pentru tragere. - consideră că probele anexate la dosarul penal dovedesc nevinovăția lui Dolinschi Andrei în infracțiunea incriminată de către partea acuzării, nefiind combătute aceste probe în nici un fel de către acuzatorul de stat. 5.2. Inculpatul Dolinschi Andrei, prin care solicită casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței fără modificări. În motivarea recursului menționează următoarele: - decizia instanței de apel se bazează pe declarațiile martorilor Dîmbu Denis, care a declarat în instanță că „a servit niște rachiu cu partea vătămată în seara respectivă și că nu ține minte toate detaliile cum a fost fiindcă a trecut deja un an”; și Fisarevschi Măria, care a declarat în instanță că „incidentul dintre mine și soțul dânsei nu l-a văzut, și cunoștințele dânsei despre cele întâmplate se rezumă la spusele soțului și a cumnatului Dîmbu Denis”. În același timp sunt ignorate declarațiile martorului Dolinschi Olga, care a declarat în instanță că de fapt partea vătămată, Fisarevschi Maxim, a fost cel care mă numea cu cuvinte urâte și chiar m-a amenințat cu moartea adăugând că „nici arma nu o să mă ajute”: - instanța de fond a apreciat just declarațiile martorului Dîmbu Denis, care a indicat că a existat o ceartă între mine și partea vătămată, însă nicidecum nu a indicat careva circumstanțe din care să rezulte în acțiunile mele careva semne ale infracțiunii de huliganism. Martorul nu a indicat că eu am aplicat asupra părții vătămate violență fizică sau am manifestat violență verbală părții vătămate; - în punctul 9 al deciziei recurate instanța de apel constată că „am efectuat o împușcătură în direcția părții vătămate Fisarevschi Maxim, în urma cărui fapt i-a cauzat dureri fizice și psihice”. Această constatare are un caracter declarativ, nefiind susținută de nici o probă cum ar fi expertiza medico-legală, concluzii ale experților sau declarații ale părții vătămate în instanță. De asemenea nici un martor nu a declarat că părții vătămate i-ar fi fost cauzate dureri fizice și/sau psihice; - în punctul 16.2 al deciziei recurate, instanța de apel constată că „Inculpatul nu se limitează doar la tragerea din armă de foc în loc public, acțiunile lui având un caracter complex, care include ca acțiune principală - încălcarea grosolană a ordinii publice, manifestată prin tulburarea ordinii publice și liniștii în timpul nopții, însoțite cu amenințarea aplicării violenței față de victimă”. Această constatare este eronată iar îndoielile, care nu au pot fi înlăturate, au fost interpretate în defavoarea mea de vreme ce nici un martor nu a comunicat că eu am amenințat partea vătămată cu aplicarea violenței. Însăși derivate ale cuvântului „amenințare” se regăsesc doar în declarațiile martorului Dolinschi Olga și se referă exclusiv la comportamentul agresiv al părții vătămate față de mine; - nu în ultimul rând as vrea să menționez că anume eu am fost cel care a anunțat poliția, fapt confirmat atât prin declarațiile martorilor, cât și prin raportul sergentului inferior de poliție Cibiric Alexandr (f.d. 19) echipajul căruia primul a sosit la fața locului. Ori dacă domnul Fisarevschi a fost amenințat cu moartea și în cele din urmă împușcat de ce nu a apelat nici poliția și nici ambulanța. 7

Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate de către inculpatul Dolinschi Andrei și avocatul acestuia, Guțan Marcel, invocând că acestea urmează a fi respinse, ca inadmisibile, deoarece soluția criticată este una corectă, ce rezultă din cumulul de probe prezentate de acuzatorul de stat și anexate la materialele cauzei și respectiv cercetate în ordinea prevăzută de lege, dându-li-se aprecierea cuvenită.

Judecând recursurile ordinare și verificând legalitatea hotărârii atacate în baza materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit conchide că acestea urmează a fi respinse din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs. În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Din conținutul recursului declarat de inculpat rezultă că acesta critică decizia instanței de apel nefiind deacord cu condamnarea sa în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, solicitând menținerea sentinței de încetare a procesului penal, din motivul că fapta acestuia constituie o contravenție. Avocatul Guțan M. în numele lui Dolinschi A. în recursul ordinar ca temei de casare invocă pct. 6), 8) și 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței. Conform alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărâre a instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond și de apel în cazul, când: pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; pct. 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii; 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Reieșind din temeiurile pentru recurs invocate în raport cu actele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului în cauză, din următoarele considerente. Pe baza stării de fapt expuse în recizitoriu, în drept, inculpatului i s-a incriminat săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, acțiuni săvîrșite cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății. Prima instanță a conchis că procurorul nu a prezentat probe pertinente și concludente care ar dovedi intenția inculpatului de a comite anume infracțiunea de 8 huliganism prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii, totodată, ultimul fiind recunoscut vinovat în baza art. 363 Cod Contravențional, cu încetarea procesului, din motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere contravențională. Instanța de apel cercetând amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpatului, a concluzionat că, prima instanță a emis o sentință prematură, casând-o și a pronunțat o hotărâre nouă de condamnare a lui Dolcinschi A. în baza art. 287 alin. (3) Cod penal. Verificând argumentele expuse în textul recursurilor, în raport cu actele cauzei și probele administrate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel corect a ajuns la concluzia că vina inculpatului a fost pe deplin dovedită în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod penal, punând la bază totalitatea probelor prezentate de către partea acuzării și obținute în cadrul cercetării judecătorești, fiind examinate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală. În acest sens, instanța de recurs ține să menționeze că, principala problemă pusă în discuție pe o cauză penală este vinovăția persoanei trimisă în judecată în raport cu faptele pentru care aceasta este acuzată prin rechizitoriu. În cauza de față problema vinovăției este determinată de existența sau inexistența în acțiunile inculpatului a semnelor calificative infracțiunii de huliganism agravat. De altfel, se amintește că, huliganismul urmează a fi delimitat de alte infracțiuni în dependență de sensul și orientarea intenției făptuitorului, de motivele, scopurile și circumstanțele acțiunilor săvîrșite de el. Insultele, loviturile, cauzarea vătămărilor corporale ușoare, medii, grave și alte acțiuni de acest fel, săvîrșite în familie, apartament, în privința rudelor, cunoscuților și provocate de relațiile personale ostile etc., vor fi calificate în baza articolelor Codului penal ce prevăd răspunderea pentru infracțiunile împotriva vieții și sănătății persoanei. Însă, în cazurile în care asemenea acțiuni au fost însoțite de o încălcare grosolană evidentă a ordinii publice de către făptuitor și au exprimat o vădită lipsă de respect față de societate, aceste acțiuni urmează a fi calificate drept huliganism. Potrivit teoriei penale, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, ori în acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. Prin acțiuni care încalcă ordinea publică, se înțelege fapta săvârșită în public, îndreptată împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a persoanelor, în alte acțiuni similare ce încalcă normele etice, tulbură ordinea publică și liniștea persoanelor. Însă, huliganismul poate fi săvârșit și în locuri care nu au un caracter public (apartamente, sedii de întreprinderi, terenuri private, mijloace de transport personal etc.). În această ordine de idei, comiterea infracțiunii de huliganism într-un loc public nu este o caracteristică obligatorie a acestei infracțiuni, obligatoriu este modul public al infracțiunii de huliganism: fie actele huliganice sunt săvârșite în prezența unor 9 persoane, fie rezultatul actelor huliganice devine inevitabil cunoscut altor persoane. Astfel, potrivit art. 131 lit. c), e) Cod penal, fapta se consideră a fi săvârșită în public atunci când e comisă într-un loc inaccesibil publicului, cu intenția însă ca fapta să fie auzită sau văzută, dacă aceasta s-a produs față de două sau mai multe persoane și prin orice mijloace recurgând la care făptuitorul își dădea seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința publicului. Din cele menționate reiese cu claritate că, întotdeauna, infracțiunea de huliganism presupune ipostaze cu implicații publice. Cu referire la chestiunea dacă inculpatul a încălcat ordinea publică, instanța de recurs constată, că prima instanță nu au efectuat o analiză a tuturor probelor, cu aprecierea fiecăreia în parte, cu expunerea asupra admisibilității sau inadmisibilității acestora, ignorând totalmente probele administrate la caz. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a reda declarațiile participanților la proces, dar și de a expune esența acestor depoziții și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse. Din declarațiile martorului Dîmbu Denis rezultă că, Dolinschi A. a scos pistolul și i-a spus lui Maxim ca să-l lase în pace, dacă nu, atunci o să tragă. După aceasta Dolcinschi A. s-a urcat sus și Maxim s-a urcat din urma lui. După ei s-au certat sus și s-a auzit o împușcătură, iar conform raportului de expertiză balistică nr. 8952 din 16.09.2015, cartușul de calibru 9mm prezentat la examinare a fost împușcat cu pistolul de model ,,SCHMEISSER AE 790 G1” cu seria și numărul ,,KO 019063” calibru 9mm, pe care Dolinschi Andrei îl deținea în baza permisului de armă. Reieșind din cele expuse Colegiul lărgit, constată că fapta inculpatului este săvârșită în public și se concretizează în acostarea părții vătămate cu efectuarea împușcăturii din armă, astfel fiind tulburată ordinea publică și liniștea persoanelor. Mai mult ca atât, motive de a efectua împușcătura nu s-au stabilit, de vreme ce la momentul dat inculpatul avea posibilitatea să intre în locuința sa, nefiind obstrucționat efectiv de partea vătămată, care se afla la o anumită distanță. Astfel, Colegiul penal consideră că instanța de apel a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, a analizat în deplină măsură componența elementelor constitutive a faptei social periculoase menționate mai sus, fapt ce a avut drept consecință pronunțarea de către aceasta a unei decizii întemeiată și legală de condamnare a lui Dolinschi A. în baza art. 287 alin. (3) Cod penal. Argumentul recurenților că faptele imputate nu au fost desfășurate într-un loc public, sunt vădit neîntemeiate, acestea fiind combătute argumentat prin concluziile instanței de apel, care coroborează elocvent și cu prevederile art. 131 lit. a), b), 1347 Cod penal, cât și cu jurisprudența națională, conform căror prin faptă săvârșită în public se înțelege fapta comisă într-un loc care, prin natura sau destinația lui, este întotdeauna accesibil publicului, chiar dacă în momentul săvârșirii faptei în acel loc nu era prezentă nici o persoană, dar făptuitorul își dădea seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința publicului, în orice alt loc accesibil publicului dacă în momentul săvârșirii faptei erau de față două sau mai multe persoane. Prin loc de utilizare publică se înțeleg părțile 10 terenului, ale străzii, ori ale unui alt loc care sunt accesibile sau deschise publicului permanent, periodic sau ocazional. Ordine publică înseamnă o totalitate de relații sociale ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a integrității patrimoniului. Prin urmare, Colegiul penal consideră că argumentele invocate de recurenți sunt nefondate, întrucât vinovăția lui Dolcinschi A. în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, se dovedește indubitabil din probele acumulate, nefiind comisă o gravă eroare de fapt de către instanța de apel la judecarea cauzei, care ar duce la casarea acesteia și adoptarea unei alte soluții. Cât ține de pedeapsa aplicată, instanța consideră că la stabilirea acesteia instanța de fond a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75, 90 Cod penal, de gravitatea infracțiunii comise, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, ajungând just la concluzia că corectarea și reeducarea acestuia este posibilă prin aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, fără executare, dat fiind că există temei legal pentru ca inculpatul să beneficieze de posibilitatea corectării șii reeducării în condiții neprivative de libertate. Față de cele ce preced, Colegiul penal lărgit conchide că, în prezenta cauză, nu există temei legal pentru admiterea recursurilor ordinare declarate, iar potrivit legii se impune respingerea acestora, ca fiind inadmisibile

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție DECIDE : Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către inculpatul Dolinschi Andrei și avocatul acestuia, Guțan Marcel, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2017, în cauza penală privindu-l pe Dolcinschi Andrei Xxxxx, cu menținerea hotărârii atacate. Decizia este irevocabilă. Pronunțarea integrală la 22 noiembrie 2017. Președinte: Gordilă Nicolae Judecători: Guzun Ion Covalenco Elena Catan Liliana Diaconu Iurie 11