BARTZOPOULOS AND OTHERS v. GREECE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
BARTZOPOULOS AND OTHERS v. GREECE (CtEDO, 2023)
Publicat la 20 martie 2023 SECȚIUNEA TERZĂ Cererea nr. 24958/21 Ektoras BARTZOPOULOS și alții împotriva Greciei depusă la 6 mai 2021 a comunicat la 27 februarie 2023 OBIECTUL CAUZEI Reclamanții sunt nepoții și moștenitorii de la Stylianos Andronikos Vlastos, un avocat care a lucrat, printre altele, pentru Ambasada Irakului din Atena și a decedat la 22 iunie 2020. În ianuarie 1991, dl Vlastos a întreprins o procedură legală împotriva statului Irak pentru nepagarea taxelor juridice pentru servicii prestate. Instanțele interne au ordonat inculpatului să plătească echivalentul de 60.763,71 euro. Dl Vlastos a solicitat apoi permisiunea ministrului grec al Justiției pentru aplicarea hotărârii. Această autorizație este obligatorie pentru a iniția procedurile de punere în aplicare împotriva statului grec (art. 923 din Codul Grec de Procedură Civilă (CCP)). În octombrie 1999, în absența executării, dl Vlastos a introdus o cerere de anulare în fața Consiliului de Stat împotriva refuzului tacit al ministrului de a-i acorda permisiunea de executare. La 8 ianuarie 2007, plenul Consiliului de Stat a respins cererea de anulare ca fiind inadmisibil, deoarece refuzul tacit atacat a fost un act de guvern și nu a putut fi, ca atare, supuse unei reexaminări judiciare directe (decizia nr. 22/2007). O parte a majorității (11 judecători, majoritatea fiind 21.) susține că dl Vlastos nu a fost privat de dreptul său la un proces echitabil, deoarece ar putea introduce o acțiune pentru daune împotriva statului grec. În iunie 2007, dl Vlastos a prezentat o cerere în fața Curții (depunerea nr. 28803/07, Vlastos c. Grecia, 16 aprilie 2009). 6 § 1 din Convenție, cu privire la durata procedurii în fața instanțelor interne și în conformitate cu art. 6 § 1 din Convenție și cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, că imunitatea acordată de instanța greacă statului irakian a încălcat principiul egalității de arme și dreptul său la bucurarea pașnică a proprietății sale. Curtea a constatat o încălcare a articolului 6 § 1 privind durata procedurii și a declarat restul inadmisibil și a constatat, printre altele, că restricția impusă este proporțională cu obiectivul urmărit (respectul dreptului internațional), întrucât măsurile reflectă normele de drept internațional în domeniul imunității de stat. La 13 septembrie 2011, dl Vlastos a introdus o acțiune pentru daune împotriva statului grec (art. 105 din Legea introductivă a Codului Civil (ILCC)), depunând 659.362,56 euro, precum și 40.000 euro pentru daune morale. La 15 septembrie 2015, Curtea Administrativă de Primă Instanță a Atenei a respins acțiunea pentru daune din cauza faptului că hotărârea nr. 22/2007 nu constituie o res judicata în ceea ce privește posibilitatea de acțiune pentru daune (decizia nr. 15571/2015). Curtea a adăugat că posibilitatea ca ministrul competent să acorde permisiunea de executare nu poate fi exclusă în viitor. De asemenea, a susținut că competența ministrului în temeiul articolului 923 CCP a urmărit un „interes public legitim”, adică nu-i perturbarea relațiilor greacă-iraqi și nu a putut da naștere la răspundere de stat, deoarece ministrul nu a fost responsabil pentru o eroare gravă și manifestă. La 18 noiembrie 2016, un recurs împotriva acestei hotărâri a fost respins de către instanța de recurs (juriul nr. 3206/2016). Curtea de recurs a susținut, în continuare, că refuzul ministrului nu a fost supus unei reexaminări judiciare, deoarece are legătură cu „considerații politice, cum ar fi non-disturbarea relațiilor bune ale țării cu Irakul, în acest caz”. La 23 februarie 2017, dl Vlastos a apelat asupra punctelor de drept în fața Consiliului de stat, susținând că cazul său este admisibil, deoarece este contrar: a) hotărârea nr. 22/2007 a Plenarului Consiliului de Stat, „în conformitate cu care este obligația statului grec de a compensa daunele rezultate din refuzul ministrului competent de a acorda permisiunea de aplicare” și b) hotărârile 1501/2014 și 5504/2012 ale Consiliului de Stat, conform căreia este obligația statului grec de a compensa daunele cauzate de organele sale. La 5 octombrie 2020, Consiliul de stat a respins recursul asupra punctelor de drept ca fiind inadmisibil (art. 12 din legea nr. 3900/2010) (alegerea nr. 1942/2020). În primul rând, a considerat că dreptul de a cere compensare nu a fost exprimat de majoritatea instanței, ci numai de 11 judecători. În al doilea rând, a adăugat că chestiunile juridice în hotărârea nr. 22/2007 au fost diferite de cele din acest caz, care se referă la responsabilitatea statului de a acorda compensații în cazul în care un cetățean își este negat dreptul de a aplica o hotărâre în favoarea sa. În al treilea rând, consideră că dl Vlastos a invocat în acest caz art. 105 IICC și nu art. 4 § 5 din Constituție (obligația cetățenilor greci de a contribui la acuzațiile publice în proporție cu mijloacele lor), care a constituit baza cererii sale care rezultă în hotărârea nr. 22/2007. La 22 iunie 2020, dl Vlastos a murit. Hotărârea nr. 1942/2020 a fost finalizată la 19 noiembrie 2020. Invocând art. 6 § 1 din Convenție, reclamanții se plâng că Consiliul de Stat a demonstrat formalitatea excesivă în aplicarea articolului 12 din legea nr. 3900/2010 (decizia nr. 1942/2020). În conformitate cu art. 6 § 1 din Convenția și cu art. 1 din Protocolul nr. 1, reclamanții se plâng că, după hotărârea nr. 1942/2020 a Consiliului de Stat, nu a fost posibilă aplicarea hotărârilor finale și obligatorii împotriva statului irakian și nu a primit compensații. depunerea cererii în numele său și a fost astfel aplicația compatibilă ratione personae cu dispozițiile Convenției în acest sens, astfel cum este prevăzut la art. 34? În hotărârea sa nr. 1942/2020, a aplicat dispozițiile referitoare la criteriile de admisibilitate pentru depunerea unui recurs asupra punctelor de drept încălcă dreptul de acces al reclamanților la o instanță, garantat în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție? A existat o încălcare a dreptului reclamantului la protecție judiciară efectivă, conform articolului 6 § 1 din Convenție, datorită presupusei imposibilități, în urma hotărârii nr. 1942/2020 a Consiliului de Stat, pentru a, pe de o parte, impune hotărârea împotriva statului irakian și, pe de altă parte, pentru a primi compensații de către statul grec? A existat o încălcare a dreptului reclamantului la bucuria pașnică a bunurilor sale în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, după hotărârea nr. 1942/2020 a Consiliului de Stat? Lista reclamanților Nr. Denumirea reclamantului Anul nașterii Naționalitate Locul de reședință Ektoras BARTZOPOULOS 2018 Grecie Atene Dimosthenis GATSIOS 2006 Greciei Atene Stilianos GATSIOS 2011 Grecie Atena Zoi GATSIOU 2007 Grecie Atena