ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 11.10.2017

1ra-1479/17 — art.187 alin.2 CP

HOTĂRÂRE
11.10.2017
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.187 alin.2 CP
Temei legal
art.427 alin.6, 10 CPP
Citează această cauză
1ra-1479/17 — art.187 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr.1ra-1479/17

Curtea Supremă de Justiție

11 octombrie 2017 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Elena Covalenco,

Iurie Diaconu,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 iulie 2017, declarate

de avocații Gorencu Cornelia și Cibric Ruslan în numele inculpatului Malai Valeriu și

de inculpatul

Șargorodschi xxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

și

Malai Valeriu xxxxxxxxxxxxxxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Șargorodschi Ion și Malai Valeriu au fost condamnați în baza art.187 alin.(2) lit.b), e),

f) Cod penal la câte 4 ani închisoare, fără amendă, fiecare.

Conform art.90 Cod penal, în privința lui Șargorodschi Ion și Malai Valeriu s-a

dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe un termen de

probațiune a câte 4 ani, fiecare.

Prin aceeași sentință a fost condamnat și Saleba Andrei, în privința căruia

hotărârile judecătorești nu se contestă.

Acțiunea civilă a fost admisă, dispunându-se încasarea în mod solidar de la

Șargorodschi Ion, Malai Valeriu și Saleba Andrei în beneficiul părții vătămate Sandul

Ilie a prejudiciului material, inclusiv cheltuielile de judecată, în sumă de xxxx lei, a

prejudiciului moral în sumă de xxxx lei, iar în total în sumă de xxxxx lei, în rest acțiunea

civilă a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

A fost încasat în mod solidar de la Șargorodschi Ion, Malai Valeriu și Saleba

Andrei în beneficiul statului cheltuielile în sumă de 357 lei, pentru efectuarea expertizei

medico-legale.

procedură penală, a constatat că Șargorodschi Ion, Saleba Andrei și Malai Valeriu, la 10

decembrie 2016, aproximativ la ora 05.00, împreună și prin înțelegere prealabilă,

urmărind scopul sustragerii în mod deschis a bunurilor altei persoane, l-au urmărit pe

Sandul Ilie până la blocul locativ amplasat pe str.xxxx, mun.Chișinău.

Ajungând în fața scării blocului nominalizat și înconjurându-1 pe Sandul Ilie,

acționând prin intenție directă după planul bine chibzuit, dându-și seama de caracterul

1

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea

acestora, Șargorodschi Ion împreună cu Malai Valeriu și Saleba Andrei i-au aplicat părții

vătămate multiple lovituri cu mânele și picioarele în diferite părți ale corpului cauzându-

i, conform raportului de expertiză medico-legală nr.3585/D din 10.01.2017, vătămare

corporală neînsemnată, sub formă de echimoze multiple la nivelul feței, echimoze

multiple și excoriații la nivelul pavilionului auricular bilateral și echimoză la nivelul

umărului drept.

În aceleași circumstanțe, Șargorodschi Ion, profitând de imposibilitatea lui Sandul

Ilie de a se apăra și de a opune rezistență în timp ce a fost agresat fizic, continuând

acțiunile criminale comune, a sustras în mod deschis din buzunarul drept al scurtei

portmoneul de marcă „Guess” în valoare de xxxxx lei, în care se aflau xxxx lei și xxx

dolari SUA, un card bancar „Etrade”, un card de membru al Clubului „Fitness Clas”, un

ceas de model „Armani Exchange” în valoare de xxxx lei, o țigaretă electronică în

valoare de xxxx lei și un telefon mobil de model „Iphone 6S”, în care era activată cartela

SIM xxxxxxxxx, în valoare de xxxx lei, prin ce au cauzat părții vătămate o daună

materială considerabilă în sumă totală de xxxxx lei.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care I.Șargarodschi și V.Malai

să fie condamnați în baza art.187 alin.(2) lit.b), e), f) Cod penal la 4 ani și 8 luni

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 1000

unități convenționale, fiecare, invocând că instanța la stabilirea pedepsei nu a dat deplină

eficiență prevederilor art.7, 61, 75 Cod penal, astfel că neîntemeiat a dispus suspendarea

condiționată a acesteia pe o perioadă de probațiune, fără a ține seama că infracțiunea

comisă de inculpați prezintă un pericol sporit pentru societate și pedeapsa penală pentru

astfel de categorii de infracțiuni trebuie să fie nu numai legală, în sensul respectării

cadrului legal de individualizare judiciară, dar în același timp, trebuie să fie justă, întru

a fi respectat criteriul proporționalității, care presupune stabilirea cuantumului pedepsei

în funcție de gravitatea infracțiunilor și vinovăția autorului; - instanța nu a reținut nici

faptul că inculpații nu și-au recunoscut vina, încercând să ducă organul de urmărire

penală în eroare, prin înaintarea unor versiuni vădit neveridice, că fapta incriminată a

fost comisă cu aplicarea violenței, iar reieșind din localizarea loviturilor, acestea puteau

duce la consecințe cu mult mai grave, că inculpații nu sunt angajați în cîmpul muncii și

nu mențin careva legături cu locul de reședință și familia sa, iar V.Malai a mai fost

anterior învinuit de comiterea infracțiunilor similare, astfel că inculpații nu vor fi în stare

să se corijeze prin dispunerea suspendării executării pedepsei.

fost admis apelul declarat de către procuror, casată parțial sentința, în partea stabilirii

pedepsei și pronunțată în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care lui Șargorodschi Ion și Malai Valeriu recunoscuți vinoveți în

comiterea infracțiunii prevăzute de art.187 alin.(2) lit.b), e), f) Cod penal le-a fost

stabilită pedeapsa la câte 4 ani închisoare, pentru fiecare, cu executarea ei în penitenciar

de tip semiînchis. În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a constatat că prima instanță, în conformitate cu prevederile

art.101 Cod de procedură penală, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod

obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct

de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, corect ajungând la

concluzia privind vinovăția inculpaților I.Șargarodschi și V.Malai în săvârșirea

2

infracțiunii prevăzute de art.187 alin.(2) lit.b), e), f) Cod penal, care se confirmă prin

probele acumulate la dosar și cercetate în ședințele de judecată.

Totodată, instanța de apel, verificând legalitatea individualizării pedepsei penale

în privința inculpaților I.Șargorodschi și V.Malai, a conchis că aceasta nu a acordat

deplină eficiență prevederilor art.6, 7, 61, 75 Cod penal, în coraport cu dispozițiile art.90

Cod penal, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celor vinovați, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea

penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovaților, precum

și de condițiile de viață ale familiei acestora, și nu a motivat sufiecient soluția privind

individualizarea executării pedepsei, reieșind din cele reținute de instanță cu conținutul

real al circumstanțelor cauzei.

Prin urmare, instanța de apel, reieșind din raționamentul de aplicare a prevederilor

art.90 Cod penal, a concluzionat că pedeapsa numită inculpaților de către prima instanță,

prin care a dispus suspendarea condiționată a executării ei pe o perioadă de probațiune

este una inechitabilă faptei comise, din motiv că instanța nu a acordat deplină eficiență

faptului că inițial aceștia nu și-au recunoscut vina și nu s-au căit sincer de cele comise

până la etapa dezbaterilor judiciare, au încercat să inducă în eroare organul de urmărire

penală prin înaintarea unor versiuni vădit neveridice, ceea ce a creat impedimente în

activitatea de investigare a infracțiunii, că fapta a fost comisă cu aplicarea violenței.

Reținând faptul că inculpatul V.Malai nu se află pentru prima dată în conflict cu

legea, iar inculpatul I.Șargarodschi a educat un sistem de valori sociale și etico-morale

greșite, fapt ce rezultă din modul de viață pe care acesta îl duce, precum și că

circumstanțele atenuante reținute de prima instanță au fost luate în considerație la

stabilirea duratei și cuantumului pedepsei, și astfel nu mai pot fi reținute și la

individualizarea acesteia întru aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, deoarece ar

însemna că aceleiași situații de drept să i se acorde o dublă valență juridică, instanța de

apel a conchis că, atingerea scopului pedepsei penale, cât și corectarea și reeducarea

inculpaților poate avea loc doar prin aplicarea față de aceștia, pentru comiterea

infracțiunii a unei pedepse sub formă de închisoare, fără suspendarea condiționată a

executării ei.

Totodată, instanța de apel a respins solicitarea acuzării de a aplica în privința

inculpaților I.Șargorodschi și V.Malai a pedepsei complementare sub formă de amendă

în mărime de câte 1000 unități convenționale, reieșind din faptul că aceștia nu sunt

încadrați în câmpul muncii, în cadrul ședinței de judecată au notat că vor fi în

imposibilitate de a achita amenda în cazul în care le va fi aplicată o asemenea pedeapsă.

- avocatul C.Gorencu în numele inculpatului V.Malai care, invocând temeiurile

prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea

acesteia, cu menținerea sentinței, invocând că la stabilirea categoriei și mărimii

pedepsei, instanța de apel nu a dat deplină eficiență faptului că inculpatul vina și-a

recunoscut-o, s-a căit sincer de cele comise, a solicitat examinarea cauzei penale în baza

art.3641 Cod de procedură penală, careva urmări grave în urma celor săvârșite nu au

survenit, are domiciliu permanet, anterior nu a fost condamnat, iar acestea luate în

ansamblu, reduc gradul de pericol social al infracțiunii comise și relevă că, corectarea și

reeducarea acestuia este posibilă fără privarea lui de libertate, de unde rezulăt că prima

instanță la stabilirea pedepsei a dat o apreciere corectă tuturor circumstanțelor cauzei, în

legătură cu ce just a stabilit pedeapsa cu aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, întru a

se putea reintegra în societate și în cîmpul muncii;

3

- avocatul R.Cibric în numele inculpatului V.Malai care, invocând temeiurile

prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea

acesteia, cu menținerea sentinței, deoarece scopul prestabilit al legii penale privind

corectarea și reeducarea lui V.Malai va fi atins prin aplicarea pedepsei sub formă de

închisoare, cu suspendarea executării acesteia în limitele stabilite de prima instanță, or,

aplicarea altei pedepse, nu va fi nici rațională și nici proporțională acțiunilor comise de

către acesta, de rând ce lipsesc careva interdicții de a nu fi aplicate dispozițiile art.90

alin.(1) Cod penal; - pedeapsa penală numită lui V.Malai este disproporțional de mare

și nu corespunde faptelor incriminate acestuia, în raport cu calitatea și rolul lui la

comiterea infracțiunii, având în vedere și pedeapsa penală numită complicelui acestuia

I.Șargorodschi, care a avut un rol mai activ la comiterea infracțiunii; - instanța de apel

incorect a reținut că în privința lui V.Malai anterior ar fi fost pornit proces penal acesta

fiind încetat pe motive de nereabilitare, de rând ce la materialele cauzei lipsesc careva

date, ordonanțe, sau un alt act judecătoresc ce ar confirma faptul dat;

- inculpatul I.Șargorodschi care, invocând temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1)

pct.6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței,

considerând că instanța de apel eronat a adoptat o soluție de casare a sentinței în partea

aplicării art.90 Cod penal indicând că prima instanță nu a luat în vedere scopul și

criteriile de individualizare a pedepsei, prevăzute de art.61, 75 Cod penal, precum și de

circumstanțele reale ale cauzei, care nu pot genera stabilirea unei pedepse cu

suspendarea condiționată a executării acesteia; - instanța eronat și-a motivat soluția de

neaplicare a art.90 Cod penal, concluzionând că inculpații au educat un sistem de valori

sociale și etnico-morale greșite, fapt ce rezultă explicit din modul de viață pe care aceștia

îl duc, contrar celor reținute în cadrul cercetării judecătorești, că dânsul este la prima

abatere, anterior nu a fost condamnat, nici urmărit penal, are un loc permanent de trai și

de muncă, unde este caracterizat pozitiv; - incorect instanța a stabilit că prima instanță a

acordat o dublă valență juridică, aplicând aceleași temeiuri la individualizarea pedepsei

și la aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, deoarece pe lângă temeiurile menționate,

prima instanță a mai reținut căința lui sinceră, recuperarea parțială a prejudiciului, că are

un loc permanent de trai și de muncă, unde se caracterizează pozitiv, ce au permis

instanței cumulativ să concluzioneze că reeducarea lui este posibilă și fără a fi privat de

libertate.

materialele dosarului și motivele invocate, ținând cont de referința procurorului, prin

care solicită declararea inadmisibilității recursurilor, Colegiul penal decide asupra

inadmisibilității acestora din următoarele considerente.

Potrivit textelor recursurilor, avocații C.Gorencu și R.Cibric în numele

inculpatului V.Malai, cât și inculpatul I.Șargorodschi au invocat ca temeiuri de casare a

hotărârii judecătorești art.427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură penală, care

stipulează că hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept atunci când hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Analizând aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recursuri, Colegiul

penal constată că nici unul din ele nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor

declarat, lipsind temeiuri de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei

instanței de apel în cauză.

După cum rezultă din textul recursurilor, autorii acestora sunt de acord cu starea

de fapt stabilită de instanțele de fond, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor lui

4

V.Malai și I.Șargorodschi și, critică hotărârea dată numai în latura stabilirii pedepsei

inculpaților, nefiind de acord cu excluderea în privința lor a prevederilor art.90 Cod

penal.

Colegiul penal consideră că instanța de apel just a admis apelul procurorului,

concluzionând că la soluționarea chestiunii cu privire la stabilirea pedepsei, prima

instanță nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.7, 61, 75 Cod penal.

Astfel, conform prevederilor art.61, 75 Cod penal, la stabilirea categoriei și

termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite,

de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează

ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Pedeapsa penală este

o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a inculpatului și

are drept scop restabilirea echității sociale, corijarea vinovatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.

Colegiul menționează că instanța de apel întemeiat a constatat că prima instanță,

la numirea pedepsei, nu a ținut cont de prevederile sus-menționate, de caracterul social

periculos al infracțiunii comise, de persoana inculpaților, care nu sunt încadrați în cîmpul

muncii, că fapta a fost comisă cu aplicarea violenței, cât și de faptul că anterior inculpatul

V.Malai a mai fost în conflict cu legea, dar careva concluzii nu a tras.

În prezența circumstanțelor descrise, Colegiul consideră legală concluzia instanței

de apel referitor la faptul că aplicarea art.90 Cod penal nu este proporțională faptei

comise de către inculpați, motiv din care s-a dispus aplicarea pedepsei închisorii cu

executarea ei reală. Prin urmare, după cum rezultă din partea descriptivă a deciziei,

instanța și-a motivat soluția adoptată indicând din care motive a ajuns la concluzia că

corijarea și reeducarea inculpaților V.Malai și I.Șargorodschi este posibilă doar cu

aplicarea pedepsei închisorii reale.

Argumentele recurenților privind stabilirea pedepsei închisorii cu suspendarea

executării ei pe termen de probă, nu pot fi reținute, deoarece toate motivele invocate în

susținerea acestor argumente, și anume că au recunoscut vina, s-au căit de cele comise,

au recuperat prejudiciul material, deja au fost luate în considerație de instanța de apel la

numirea pedepsei, cu aplicarea prevederilor art.3641 Cod de procedură penală.

La numirea pedepsei inculpaților instanța de apel a ținut cont de prevederile

art.3641 Cod de procedură penală, aceștia beneficiind de o reducere cu o treime din limita

de pedeapsă prevăzută de lege, adică din maximul și din minimul prevăzut de sancțiunea

normei penale în baza căreia au fost condamnați.

Instanța de recurs apreciază că, față de natura și gravitatea faptei comise, a

circumstanțelor reale privind săvârșirea acesteia și a celor personale ale inculpaților,

pedeapsa de 4 ani închisoare cu executarea ei reală, este aptă să conducă la realizarea

scopurilor sancțiunii, contribuind la corijarea și reeducarea ambilor inculpați, la

formarea unei atitudini pozitive a acestora față de fapta comisă.

Colegiul penal conchide că, la stabilirea pedepsei cu închisoarea instanța de apel,

după cum rezultă din partea descriptivă a deciziei, și-a motivat soluția adoptată indicând

din care motive a ajuns la concluzia că corijarea și reeducarea inculpaților V.Malai și

I.Șargorodschi pentru fapta comisă este posibilă doar cu aplicarea pedepsei închisorii

reale, fără suspedarea condiționată a executării ei pe termen de probă, astfel că temeiul

invocat de recurenți, precum că instanța nu și-a motivat în acest sens soluția, este

neîntemeiat.

5

Totodată, instanța de recurs ține să enunțe că într-adevăr, după efectuarea

procedurii de individualizare și stabilire a duratei și cuantumului pedepsei, în cazul

stabilirii închisorii, continuă operațiunea de individualizare a acesteia, dar în aspectul de

executare a pedepsei deja stabilite, prin numirea tipului de penitenciar și soluționarea

chestiunii dacă pedeapsa numită inculpatului, acesta trebuie să o execute real ori sub

raportul personalității acestuia de a se corecta și reeduca, poate fi trasă concluzia că

scopul pedepsei poate fi atins prin suspendarea executării pedepsei aplicate vinovatului

pe un termen de probațiune.

Aplicarea prevederilor art.90 Cod penal - suspendarea condiționată a executării

pedepsei, nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei

prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă de ea este un incident în viața acesteia.

În sensul dat Colegiul remarcă că, textul art.90 alin.(1) Cod penal specifică:

„..dacă instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui

vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită,

ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului,

indicînd numaidecît în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a

executării pedepsei…”. Prin sintagma „poate”, se oferă posibilitatea și nu obligația

instanței de judecată de a aplica prevederile acestei norme.

Prin urmare, în sensul legii, în afară de motivele care au servit temei pentru

stabilirea pedepsei principale, instanța trebuie să dea o suplimentară motivare de ce trage

concluzia că nu este rațional ca vinovatul să execute real termenul pedepsei stabilite.

Din examinarea condițiilor în care poate fi acordată suspendarea executării pedepsei,

rezultă că aceasta nu este un drept al vinovatului, ci o facultate a instanței de judecată,

care este liberă să aprecieze dacă este sau nu cazul să o acorde.

Astfel, reieșind din cele reținute, instanța de recurs găsește neîntemeiate motivele

recurenților invocate în recurs și constată încă o data că, concluzia instanței de apel, că

corijarea inculpaților nu este posibilă prin suspendarea condiționată a executării

pedepsei, este una justă, pedeapsa stabilită fiind corect individualizată, deoarece soluția

primei instanțe, după cum rezultă din partea descriptivă a sentinței, nu cuprinde motivele

aplicării art.90 Cod penal, instanța nemotivându-și în acest sens concluziile prin careva

circumstanțe atenuante suplimentare, descriind aceleași circumstanțe atenuante, ce au

fost reținute de instanță la stabilirea pedepsei.

În sensul celor invocate, Colegiul penal ține să enunțe că, în situația în care

instanța stabilește și circumstanțe atenuante prevăzute de art.76 Cod penal, aplicarea

efectelor circumstanțelor atenuante se face conform art.78 Cod penal, prin raportarea la

limitele pedepsei reduse ca urmare a aplicării procedurii prevăzute de art.3641 alin.(8)

Cod de procedură penală și, în astfel de cazuri, recunoașterea vinovăției care atrage

incidența procedurii simplificate, nu poate valorifica ca o circumstanță atenuantă

judiciară prevăzută de art.76 alin.(1) lit.f) Cod penal, deoarece ar însemna că aceleiași

situații de drept să i se acorde o dublă valență juridică.

În concluzie, Colegiul penal reține că în speța dată rezultă că instanța de apel,

reieșind din circumstanțele sus-menționate, just a considerat rațional ca inculpații să

execute real pedeapsa stabilită, este în limitele prevăzute de lege, individualizată

conform prevederilor legale.

Astfel, instanța de recurs constată consideră că în prezenta cauză nu se constată

erorile de drept prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură penală și, ca

urmare, hotărîrea atacată este legală și întemeiată.

6

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței

de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Prin urmare, reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul penal decide asupra

inadmisibilității recursurilor ordinare declarate de avocații C.Gorencu și R.Cibric în

numele inculpatului V.Malai și de inculpatul I.Șargorodschi, ca fiind vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 27 iulie 2017, de către avocații Gorencu Cornelia

și Cibric Ruslan în numele inculpatului Malai Valeriu și de inculpatul Șargorodschi Ion,

în cauza penală în privința lui Șargorodschi Ion și Malai Valeriu, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 08 noiembrie 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2017-10-10
0,94
1ra-1421/17 — art. 186 alin. 5 CP
Dosarul nr. 1ra-1421/2017 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 10 octombrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan, Elena Covalenco, Iuri
CSJ 2017-10-03
0,94
1ra-1386/17 — art. 186 alin. 5 CP
Dosarul nr. 1ra-1386/2017 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 03 octombrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte: Nicolae Gordilă Judecători : Liliana Catan Elena Covalenco Iur
CSJ 2018-01-17
0,94
1ra-1176/2017 — art. 165 al. 2 lit. b, d CP
Dosarul nr. 1ra-1176/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 19 decembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Gordilă Nicolae, Judecători – Guzun Ion, Covalenco Elena, Cat
CSJ 2017-09-19
0,93
1ra-1152/2017 — art. 163 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1152/2017 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 19 septembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Li
CSJ 2018-01-25
0,93
1ra-1271/2017 — art.458 alin.3 CPP
Dosarul nr. 1ra-1271/2017 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 26 decembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul lărgit în următoarea componenţă: preşedinte Toma Nadejda judecători Diaconu Iurie Catan Liliana Guzun Ion Ţurcan Anatolie judecând,
Sursă