1ra-1386/17 — art. 186 alin. 5 CP

1ra-1386/17 — art. 186 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1386/2017

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

03 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători : Liliana Catan

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Ion Guzun

a judecat în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Djulieta Devder, prin care se

solicită casarea parțială a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21

iunie 2017, în cauza penală în privința lui

Tărîță Ion xxxx, născut la xxxx, originar și

locuitor în satul xxxx, raionul xxxx,

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 20.01.2014-24.03.2015;

instanța de apel: 27.04.2015-17.06.2016;

27.02.2017-21.06.2017;

instanța de recurs: 11.11.2016-24.01.2017;

04.08.2017-03.10.2017.

C O N S T A TĂ:

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, la 7 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Tot prin aceeași sentință, a fost condamnat și Tărîță Andrei, însă în privința

acestuia hotărârile judecătorești nu se contestă cu recurs ordinar.

Acțiunea civilă înaintată de către Balan Gheorghe împotriva lui Tărîță Andrei și

Tărîță Ion cu privire la încasarea prejudiciului material, a fost admisă în principiu,

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să hotărască instanța de judecată în

ordinea procedurii civile.

Tărîță Ion, în perioada august 2013 - 06 septembrie 2013, în urma înțelegerii

prealabile, prin alegerea cheii de la ușa de la intrare în casă, au pătruns în casa de

1

locuit a lui Dron Lilia, locuitoare a s. xxxx, raionul xxxx de unde, tainic, au sustras

bunuri materiale în sumă totală de 41 010 lei, cauzându-i astfel un prejudiciu material

considerabil.

Tot inculpații, Tărîță Andrei și Tărîță Ion, în una din zilele lunii noiembrie 2013,

aproximativ la orele 15.00, în urma înțelegerii prealabile, au sustras două capre care

aparțin Elenei Stînă, locuitoarea s. xxxx, r-1 xxxx, având valoarea totală de 1000 lei,

bunuri pe care le-au însușit.

Tărîță Andrei și Tărîță Ion, continuând acțiunile sale criminale îndreptate la

sustragerea bunurilor din avutul altei persoane, în luna noiembrie 2013, având scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, în urma înțelegerii prealabile, prin spargerea

geamului, au pătruns în casa de locuit a lui Balan Gheorghe, locuitor al s. xxxx, r-1

xxxx, de unde, tainic, a sustras bunuri materiale în sumă totală de 146 770 lei, pe care

le-au însușit, cauzându-i astfel un prejudiciu material în proporții deosebit de mari.

Prin acțiunile sale Tărîță Andrei și Tărîță Ion au sustras bunuri din avutul altei

persoane în sumă totală de 188 780 lei, ceea ce constituie 9439 unități convenționale la

momentul săvârșirii infracțiunii.

Constantin în numele inculpatului Tărîță Ion și inculpatul Tărîță Andrei.

3.1. Avocatul Vornicescu Constantin a solicitat casarea hotărârii primei

instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit căreia acțiunile inculpatului Tărîță

Ion să fie reîncadrate în baza art. 186 alin. (1) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă

sub formă de amendă în limitele sancțiunii prevăzute de norma incriminată.

În motivarea apelului declarat, avocatul a invocat că:

- prima instanță a dat apreciere greșită probelor administrate de organul de

urmărire penală, ajungând greșit la concluzia de a-l condamnat pe inculpatul Tărîță Ion

în baza art. 186 alin. (5) Cod penal;

- pe parcursul judecării cauzei a fost dovedit un singur fapt ilicit comis de Tărîță

Ion și anume, episodul privind caprele furate de la Stîna Elena, Tărîță Ion a recunoscut

că a furat animalele din gospodăria ultimei;

- în privința furturilor săvârșite asupra caselor de locuit ale Liliei Dron și Balan

Gheorghe, acuzatorul de stat nu a prezentat probe directe, care ar fi dovedit

participarea lui Tărîță Ion la aceste infracțiuni;

- prima instanță a pus la baza condamnării inculpatului declarațiile martorilor,

care au comunicat că au văzut prin sat căruța lui Tărîță Ion și pe drumul pe lângă casa

lui Dron Lilia și Balan Gheorghe, însă declarațiile date nu puteau servi drept bază

pentru condamnare, deoarece Tărîță Ion locuiește în satul xxxx, are căruță și evident se

deplasează prin sat;

2

- declarațiile martorului Hemei Nicolae, instanța urma să le aprecieze critic,

deoarece acest martor a depus declarații în ședința de judecată de două ori, ambele

fiind absolut diferite;

- în ceea ce privește bunurile ridicate de la Tărîță Ion și anume plapuma,

telefonul fix „Samurai", centrul muzical model „Sony", scurta de damă, 2 perechi de

adidași și un caiet, au fost transmise de către inculpatul Tărîță Andrei lui Tărîță Ion,

comunicând instanței că toate aceste bunuri sunt trimise de către sora lui Tărîță Andrei

de peste hotarele țării și fiind audiată în calitate de martor, sora lui Tărîță Andrei a

confirmat că sunt bunurile ei, care au dispărut din casă, în momentul când a fost

efectuată percheziția de către angajații poliției;

- inculpatul Tărîță Andrei, a declarat în ședința de judecată că la furtul pe care l-

a săvârșit el, Tărîță Ion nu are nici o atribuție, adică nu a participat.

2016, apelul declarat de către avocatul Vornicescu Constantin în numele inculpatului

Tărîță Ion a fost admis, casată sentința parțial și pronunțată o nouă hotărâre potrivit

căreia inculpatul Tărîță Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186

alin. (2) lit. b) Cod penal (episodul furtului de la partea vătămată Stînă Elena), la 2 ani

și 6 luni închisoare, iar apelul declarat de către Tărîță Andrei a fost respins ca fiind

nefondat, cu menținerea sentinței primei instanțe în privința acestuia fără modificări.

4.1. Instanța de apel a constatat că, prima instanță greșit a ajuns la concluzia că

Tărîță Ion se face vinovat de comiterea infracțiunii incriminate prin rechizitoriu și în

mod eronat a încadrat acțiunile lui în baza art. 186 alin. (5) Cod penal.

Așadar, prima instanță nu a analizat obiectiv cumulul de probe administrate, prin

prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității, coroborării și incorect a încadrat acțiunile inculpatului Tărîță

Ion în baza art. 186 alin. (5) Cod penală.

Inculpatul Tărîță Andrei, a declarat că la furtul din gospodăria Liliei Dron și a

lui Balan Gheorghe, Tărîță Ion nu a participat, iar lucrurile depistate la ultimului, sunt

ale surorii sale, Micriucov Rodica.

Referindu-se la argumentul indicat supra, instanța de apel a menționat că potrivit

raportului de expertiză medico - legală nr. 57 (f.d. 157 - 158 vol. III), grupa de sânge

depistată în casa lui Dron Lilia, nu aparține lui Tărîță Ion ci lui Tărîță Andrei.

Tot aici, s-a indicat și faptul că martorul Hemei Nicolae, a comunicat că doar

căruța lui Tărîță Ion a văzut-o în preajma gospodăriei din care au fost sustrase bunuri și

doar a bănuit că Tărîță Ion putea să fie și el unul din participanți la furtul din

gospodăria lui Balan Gheorghe și Dron Lilia.

Însăși din declarațiile inculpatul Tărîță Ion, rezultă că în timpul săvârșirii

furturilor, el muncea în alt sat, iar organul de urmărire penală nu a verificat alibiul dat.

3

Toate aceste circumstanțe, generează bănuieli în implicarea lui Tărîță Ion în

sustragerea din gospodăria lui Dron Lilia și Balan Gheorghe, iar o sentință de

condamnare, potrivit art. 389 alin. (2) Cod de procedură penală - nu poate fi bazată pe

presupuneri.

Astfel, instanța de apel în urma judecării apelului a constatat că la caz există

temei pentru a exclude din învinuirea lui Tărîță Ion, episoadele de furt din gospodăria

lui Balan Gheorghe și Dron Lilia și de condamnare a lui doar pentru sustragerea de

capre din gospodăria lui Stînă Elena, fapt confirmat și prin probele administrate la

cauză și verificate de către instanța de apel în ședința de judecată.

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că acțiunile inculpatului Tărîță Ion

se încadrează în baza prevederilor art. 186 alin. (2) lit. b) Cod penal și nu în baza art.

186 alin. (5) Cod penal, precum a fost învinuit inculpatul prin rechizitoriu.

Așadar, instanța de apel a constatat că inculpatul Tărîță Ion a comis cu intenție

directă o faptă prejudiciabilă prevăzută de legea penală și pasibilă de pedeapsă penală,

încadrându-se din punct de vedere juridic conform art. 186 alin. (2) lit. b) Cod penal,

după semnele calificative, furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, de către două sau mai multe persoane.

La stabilirea categoriei și termenului de pedeapsă pentru fapta dată, instanța de

apel a considerat că termenul de închisoare de 2 ani 6 luni, care deja este executat de

către inculpat, este suficient pentru atingerea scopului legii și reeducarea inculpatului

Tărîță Ion.

recurs ordinar, prin care a solicitat casarea acesteia cu menținerea sentinței.

În motivarea cererii recurentul a invocat că:

- decizia contestată nu corespunde criteriilor unei hotărâri judecătorești,

fiind în derogare de la prevederile art. 394, 295 și 296 Cod de procedură penală;

- conform actului de învinuire lui Tărîță Ion i-a fost înaintată învinuirea în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal, compusă din concursul

mai multor fapte infracționale. Dacă inculpatul este învinuit de săvârșirea mai multor

infracțiuni prevăzute de diferite articole ale Codului penal și învinuirea cu privire la

săvârșirea unora dintre aceste infracțiuni nu s-a dovedit, instanța, în partea descriptivă

a sentinței, indică motivele recunoașterii inculpatului vinovat de unele infracțiuni și

achitării pentru altele, iar în dispozitivul sentinței se formulează hotărârea

corespunzătoare despre recunoașterea inculpatului vinovat în baza unor articole,

achitarea sau încetarea procesului pentru infracțiunile prevăzute de alte articole;

- instanța de apel era obligată în dispozitivul deciziei contestate să se

pronunțe asupra tuturor capetelor de acuzarea incriminate lui Tărîță Ion, nefiind

suficientă doar motivarea în dispozitiv a faptului că „Curtea are temei de excludere

4

din învinuirea lui Tărîță Ion a episoadelor de furt din gospodăria lui Balan Gheorghe

și Dron Lilia ".

- una din condițiile adoptării unei sentințe legale este corespunderea părții

descriptive cu circumstanțele constatate în ședința de judecată. La întocmirea ei,

instanța trebuie să îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să

soluționeze toate chestiunile prevăzute în art.385 Cod de procedură penală, în aceeași

consecutivitate, însă nici această prevedere legală nu a fost respectată de către instanța

de apel, odată ce „modificând" învinuirea adusă lui Tărîță Ion nici nu a constatat fapta

acestuia considerată ca fiind dovedită.

Constantin a depus referință, indicând că consideră decizia instanței de apel ca fiind

legală și întemeiată, la adoptarea căreia instanța de apel a respectat prevederile legale,

astfel că recursul urmează a fi declarat inadmisibil.

ianuarie 2017 a fost admis recursul declarat, casată total decizia instanței de apel, cu

dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

7.1. Colegiul lărgit a constatat că, rejudecând cauza și dând o nouă apreciere

probelor administrate în cauza penală, instanța de apel a conchis că inculpatul Tărîță

Ion a participat cu inculpatul Tărîță Andrei, doar la săvârșirea unui episod de furt, nu și

la celelalte ce i-au incriminate, respectiv fapta săvârșită de inculpatul Tărîță Ion a fost

încadrată în prevederile art. 186 alin. (2) lit. b) Cod penal și nu în prevederile art. 186

alin. (5) Cod penal, precum a fost învinuit acesta prin rechizitoriu.

Însă, instanța de apel urma să facă o analiză a probelor existente la materialele și

în urma acestui fapt să argumenteze din care motive a respins probele care au fost puse

la baza învinuirii înaintate prin rechizitoriu de către acuzatorul de stat, or, instanța de

apel dând o nouă încadrare juridică a acțiunilor inculpatului Tărîță Ion în baza art. 186

alin. (2) lit. b) Cod penal, urma să constate în partea descriptivă a deciziei adoptate

circumstanțele de fapt care constituie elementele infracțiunii pentru care Tărîță Ion a

fost recunoscut vinovat și condamnat.

Prin urmare, în urma analizei textuale a deciziei contestate, instanța de recurs a

menționat că, instanța de apel nu a constatat fapta prejudiciabilă pentru care inculpatul

Tărîță Ion se consideră vinovat.

Instanța de apel ajungând la concluzia de achitare a lui Tărîță Ion pe două

episoade ce i-au fost incriminate ca fiind în participație cu Tărîță Andrei, urma să

constate fapta prejudiciabilă care a fost săvârșită doar de către Tărîță Andrei.

Astfel, Colegiul penal lărgit a ajuns la concluzia că nemotivarea soluției

adoptate de către instanța de apel, prin prisma motivelor invocate în cererea de apel și

neconstatarea faptei prejudiciabile în decizia adoptată, instanța de apel a comis eroarea

de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală.

5

au fost admise apelurile declarate, casată parțial sentința instanței de fond și pronunțată

o nouă hotărâre, conform modului prevăzut pentru prima instanță, prin care Tărîță Ion

a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal

la 2 (doi) ani 6 (șase) luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Prin aceiași decizie a fost condamnat și Tărîță Andrei, însă în privința acestuia

hotărârile judecătorești nu se contestă cu recurs ordinar.

În rest, sentința a fost menținută fără modificări.

8.1. În motivarea deciziei instanța de apel a constatat că, Tărîță Ion împreună

cu Tărîță Andrei, urmare a înțelegerii prealabile, în una din zilele lunii noiembrie 2013,

aproximativ la orele 15.00, au sustras două capre care aparțin Elenei Stînă, locuitoarea

s. xxxx, r-nul xxxx, la prețul unei capre de 500 lei, pe care le-au însușit, cauzându-i

astfel părții vătămate un prejudiciu material în proporții considerabile, în sumă totală

de 1000 lei.

Cu toate că Tărîță Ion a recunoscut parțial vina, Colegiul penal a ajuns la

concluzia că vina acestuia de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2), lit.

b), c), d) Cod penal, este demonstrată integral prin probele administrate în faza

urmăririi penale, care au fost cercetate în ședința instanței de fond și supuse verificării

de către instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură

penală și anume, declarațiile părții vătămate Stînă Elena, a reprezentantului legal al

părții vătămate Balan Gheorghe, Balan Feodora, reprezentantului legal al părții

vătămate Dron Lilia, Trofanova Feodora, a martorilor Perciune Anatolie, Perciune

Ioana, Perciune Ion, Griștiuc Ion, Vechiu Alexei, Zamurca Larisa, Hemei Nicolae,

Micriucov Rodica, Griștiuc Valeriu, precum și prin materialele cauzei.

În acest context, Colegiul penal a reiterat că, în susținerea faptului că inculpatul

Tărîță Ion ar fi participat la sustragerea bunurilor din imobilele părților vătămate Dron

Lilia și Balan Gheorghe, organul de urmărire penală nu a administrat careva probe

concrete și verosimile.

Pe parcursul cercetării judecătorești în ședința instanței de fond, cât și în ședința

instanței de apel, inculpatul Tărîță Andrei, a menționat că Tărîță Ion nu a participat la

sustragerile care au avut loc de la partea vătămată Dron Lilia și Balan Gheorghe, de

altfel lucru reiterat și însuși de către inculpatul Tărîță Ion, iar din declarațiile

reprezentantului părții vătămate Trofanova Feodora, a reprezentantului părții vătămate

Balan Feodora, cât și a martorilor nu a fost posibilă constatarea cu certitudine a

faptului dacă inculpatul Tărîță Ion a participat la sustragerea bunurilor de la ultimii.

Nu pot fi puse la baza condamnării lui Tărîță Ion pentru episoadele de sustrageri

care au avut loc din imobilele părților vătămate Dron Lilia și Balan Gheorghe nici

declarațiile martorului Perciun Ion, atât timp cât cele declarate vin în contradicție cu

declarațiile inculpaților, or, Tărîță Ion a menționat că a dus centrul muzical lui Perciun

6

Ion pentru a-l repara, iar centrul muzical aparține inculpatului Tărîță Andrei,

circumstanță care a fost confirmată integral și prin declarațiile martorului Micriucov

Rodica, care a relatat instanței că pe parcursul perioadei cât s-a aflat în Italia a expediat

de mai multe ori colete în Moldova mamei sale și a confirmat că unele bunuri, cum ar

fi plapuma de culoare verde combinată cu alb și roșu, telefon de model „Samurai”,

centru muzical, scrută de dame de culoare verde, adidași „Nike”, o pereche de pantofi

albi brodați, o pereche de pantofi de culoare maro, care îi aparțineau, nu sunt la

domiciliu și nici nu cunoaște unde sunt la moment.

Nu au fost confirmate nici declarațiile martorului Perciun Ion, de referință la

faptul că Tărîță Ion, i-ar fi propus să ascundă 4 anvelope, deoarece cunoștea că acestea

erau furate, or, însuși martorul a confirmat că inculpatul i-a spus ultimului că

anvelopele au fost aduse de către Tărîță Andrei și totodată, declarațiile martorului

Griștiuc Ion nu au o careva forță probantă, neindicând direct la implicarea lui Tărîță

Ion la sustragerea bunurilor de la partea vătămată Dron Lilia, odată ce martorul a

indicat că a văzut o căruță în care erau două persoane, la o distanță de aproximativ 500

de metri, de casa lui acesteia, dar nu cunoaște cine sunt persoanele care se aflau în

căruță.

Situație similară, Colegiul penal a reflectat-o și în cazul declarațiilor martorului

Hemei Nicolae, care sunt neclare și în declarațiile martorului Zamurca Larisa, care în

declarațiile sale a fost destul de confuză și nu reflectă careva circumstanțe care ar

demonstra concret implicarea lui Tărîță Ion la sustragerile care au avut loc din

imobilele părților vătămate Dron Lilia și Balan Gheorghe.

Făcând referință la plângerea părții vătămate Balan Gheorghe și Dron Lilia, cît

și procesele-verbale de ridicare și de examinare a obiectelor, procesele-verbale de

cercetare la fața locului, cât și de percheziție, apreciindu-le prin prisma prevederilor

art. 101 Cod de procedură penală, Colegiul penal a precizat că acestea nu servesc

probatoriu direct pentru a constata că Tărîță Ion a participat în comun acord și prin

înțelegere prealabilă cu Tărîță Andrei la sustragerea bunurilor din gospodăriile lui

Balan Gheorghe și Dron Lilia, fiind demonstrată doar participarea inculpatului Tărîță

Andrei în sustragerea dată.

De asemenea, Colegiul penal a reținut și faptul că nu poate fi susținută întru

confirmarea învinuirii aduse lui Tărîță Ion, de coparticipare la sustragerea bunurilor

părții vătămate Balan Gheorghe, raportul de expertiză medico-legală nr. 57, or,

conform acestuia urmele de sânge de la fața locului, la domiciliul lui Balan Gheorghe

puteau proveni de la o persoană cu grupa sanguină B-alfa B(xxx) cu antigenul asociat

H, ce nu exclude în cazul dat proveniența acestui sânge de la Tărîță Ion. Urmele de

salivă de pe mucul de țigară puteau proveni de la o persoană cu grupa sanguină B-alfa

B(xxx) cu antigenul asociat H, secretor al factorilor de grup, ce nu exclude în cazul

dat, proveniența urmei de salivă de pe mucul de țigară de la Tărîță Ion.

7

Totodată, în cazul dat, nu se exclude și un adaos de salivă pe mucul de țigară de

la orice persoană cu grupa O-alfa,- beta (xxx), indiferent de categoria de secreție, cum

este Tărîță Andrei.

Prin urmare, Colegiul penal a apreciat critic această probă, de vreme ce este

contradictorie și urmează a fi interpretată în favoarea inculpatului Tărîță Ion, or,

conform materialelor cauzei ultimul are grupa de sânge „xxx”, iar Tărîță Andrei are

grupa de sânge „xxx”, fapt care denotă contradicții esențiale, de vreme ce în raportul

de expertiză este specificat contrariul.

În atare situație, Colegiul penal a reiterat că, a fost demonstrată vina inculpatului

Tărîță Ion, doar de comiterea sustragerii a celor două capre de la partea vătămată Stînă

Elena, or, faptul dat a fost recunoscut însuși de către Tărîță Ion, dar și relatat de către

inculpatul Tărîță Andrei și de partea vătămată, Stînă Elena.

Astfel, instanța de apel a considerat necesar de a exclude din învinuirea înaintată

lui Tărîță Ion, coparticiparea la sustragerile din gospodăriile părților vătămate Dron

Lilia și Balan Gheorghe, din lipsa de probe ce ar confirma acest fapt, fiind demonstrată

doar coparticiparea la sustragerea de la partea vătămată Stînă Elena, astfel că acțiunile

lui Tărîță Ion urmează a fi încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal.

La aplicarea pedepsei inculpatului Tărîță Ion, instanța de apel a luat în

considerație caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul

celor comise, persoana celui vinovat, caracterul daunei prejudiciabile, circumstanțele

ce atenuează sau agravează răspunderea, ținându-se cont de influența pedepsei aplicate

asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestora,

anterior nu a fost condamnat, locuiește în concubinaj, are cinci copii minori la

întreținere, a recuperat integral prejudiciul cauzat părții vătămate Stînă Elena, nu este

angajat în câmpul muncii, la locul de trai este caracterizat negativ.

art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea acesteia

parțial, doar în privința lui Tărîță Ion, cu menținerea sentinței privindu-l pe acesta,

deoarece apelul a fost greșit admis.

În motivarea recursului a invocat că:

- decizia instanței de apel este neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece

probele nu au fost apreciate la justa valoare, astfel ca toate elementele de fapt

constatate să aibă o relevanță juridică în proces și nimic să nu rămână într-o stare de

incertitudine;

- instanța urma să subsumeze faptele imputate inculpatului cu împrejurările

cauzei, să dezvăluie concluzia de reîncadrare a acțiunilor, expunându-și punctul său de

vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul acuzației;

- soluția de reîncadrare a fost întemeiată pe declarațiile participanților, însă

criticile asupra acestor probe sunt expuse deficitar, indicându-se că nu au fost

8

confirmate, nu au careva forță probantă, sunt contradictorii cu declarațiile altor

martori, nu sunt clare și creează dubii și totodată, găsește ca fiind întemeiate la

adoptarea soluției de menținere a condamnării în privința lui Tărîță Andrei în baza art.

186 alin. (5) Cod penal;

- instanța de apel greșit a apreciat raportul de expertiză medico-legală nr. 57,

care de fapt confirmă vinovăția inculpatului Tărîță Ion, împotriva căruia atât inculpatul

cât și avocatul său nu au înaintat careva obiecții.

materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit conchide că acesta necesită a fi admis, din

următoarele considerente:

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze total

hotărârea atacată și să mențină hotărârea primei instanțe, când apelul a fost greșit

admis.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de

apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de

procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor cauzei penale și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel, care se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Hotărârile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în

drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, or, nu numai nemotivarea

hotărârii, dar și motivarea superficială sau motivarea în termeni vagi-evazivi,

reprezintă motiv de casare.

În speță, drept temei pentru declararea recursului procurorul indică prevederile

art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală și anume, instanța de apel a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția, iar faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

reține că temeiurile de recurs indicate de procuror și-au găsit confirmare și din

materialele cauzei rezultă că, instanța de apel nu a examinat cauza sub toate aspectele,

complet și obiectiv cu respectarea prevederilor art. 414, 417 alin. (1) pct. 7) și 8) Cod

de procedură penală și nu a făcut o analiză suficientă probelor prezentate cu expunerea

argumentărilor sale, iar probele administrate în cauză, nu au fost verificate și apreciate

9

în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității lor, iar în ansamblu –în coroborare cu alte probe.

În această ordine de idei, Colegiul notează că, din analiza materialelor cauzei

rezultă cert că prima instanță a apreciat obiectiv prin prisma art.101 Cod de procedură

penală, cumulul de probe administrat la urmărirea penală și examinat în ședința de

judecată a primei instanțe, descrise în sentință și corect a adoptat soluția de

condamnare în privința lui Tărîță Ion în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, stabilind

incontestabil că se confirmă învinuirea adusă acestuia, după cum e expusă și în

rechizitoriu.

În opinia Colegiului, la baza sentinței pronunțate de prima instanță, întemeiat și

argumentat au fost puse probele indicate și just apreciate, care de altfel sunt pertinente,

concludente și veridice, iar în ansamblu coroborează între ele și nu trezesc careva

dubii, pe când decizia instanței de apel cuprinde o apreciere evazivă a probelor

prezentate și anexate la materialele cauzei, care au fost puse la baza soluției de

reîncadrare a acțiunilor inculpatului Tărîță Ion și care totodată, se găsesc la

condamnarea lui Tărîță Andrei în baza art. 186 alin. (5) Cod penal.

Prin urmare, instanța găsește ca fiind lipsită de motivarea argumentarea instanței

de apel asupra declarațiilor reprezentantului legal al părții vătămate, Dron Lilia,

referitor la sustragerea bunurilor din locuința acesteia, deoarece în cadrul percheziției

efectuate la Tărîță Ion și respectiv, Tărîță Andrei, au fost găsite lucrurile furate, care au

fost recunoscute de către partea vătămată, fapt confirmat prin procesul-verbal de

percheziție (f.d. 154-160, vol. I).

Concomitent, instanța de recurs reține că, instanța de apel neîntemeiat a respins

declarațiile martorilor Perciun Ion și Perciun Anatolie ca probe întru confirmarea

vinovăției lui Tărîță Ion pe episodul sustragerii bunurilor de la Balan Gheorghe,

deoarece aceste declarații sunt în coroborare cu procesul-verbal de ridicare a obiectelor

de la Perciun Anatolie (f.d. 96-97, vol. I) și procesul-verbal de examinare la fața

locului, la domiciliu lui Perciun Ion, de unde a fost ridicat centrul muzical „JVC” (f.d.

99, vol. I), bunuri care de fapt alcătuiesc obiectul infracțiunii de furt incriminat

inculpatului prin rechizitoriu.

Totodată, credibilitatea declarațiilor lui Perciun Ion se confirmă și prin

concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. 57, din 31.12.2013, prin care se

indică că: „Sângele lui Tărîță Ion se referă la grupa sanguină B-alfa/B(xxx) cu

antigenul asociat H” și totodată, „… sângele depistat în petele examinate a provenit

de la persoană cu grupa sanguină B-alfa/B(xxx) cu antigenul asociat H, ce nu exclude

în cazul dat, proveniența acestui sânge de la Tărîță Ion”, „…țigara a putut fi fumată

de orișice persoană cu grupa sanguină B-alfa/B(xxx) cu antigenul H, secretor al

factorilor de grup, ce nu exclude în cazul dat, proveniența urmei de salivă pe mucul de

țigară de la Tărîță Ion” (f.d. 157-158, vol. III).

10

Astfel, Colegiul menționează că, instanța de apel superficial a examinat raportul

de expertiză, care de fapt confirmă că, urmele de sânge de la fața locului, la domiciliul

lui Balan Gheorghe provin de la Tărîță Ion, ceea ce demonstrează faptul că ultimul a

participat nemijlocit la sustragerea bunurilor din locuința ultimului.

Mai mult ca atât, Colegiul penal al instanței de apel eronat a constatat că,

raportul de expertiză nu poate susține învinuirea adusă lui Tărîță Ion, odată ce contrar

prevederilor art. 151 alin. (5) Cod penal, ordonanța organului de urmărire penală prin

care s-a dispus numirea expertizei nu a fost adusă la cunoștință inculpatului sau

avocatului său, doar decât la etapa când ultimii au luat cunoștință cu materialele

cauzei, deoarece art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală indică expres că,

încălcarea oricărei alte prevederi legale decât cele prevăzute în alin.(2) atrage

nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii – când partea este

prezentă, sau la terminarea urmăririi penale – când partea ia cunoștință de

materialele dosarului, sau în instanța de judecată – când partea a fost absentă la

efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată

nemijlocit în instanță.

Însă, reieșind din materialele cauzei și anume, procesul-verbal de informare a

învinuitului despre terminarea urmăririi penale (f.d. 408, vol. II) și procesul-verbal de

prezentare învinuitului și apărătorului său a materialelor de urmărire penală (f.d. 409,

vol. II) atât Tărîță Ion, cât și avocatul său nu au invocat careva obiecții și prin urmare,

decade probabilitatea anulării actului numit raport de expertiză medico-legală, ca fiind

nul, or, ultimii au avut posibilitatea formulării obiecțiilor referitoare la concluziile

expertizei.

Prin urmare, faptele incriminate lui Tărîță Ion prin rechizitoriu și constatate de

prima instanță ca fiind dovedite, confirmată printr-un șir de probe analizate și corect

apreciate de instanța de fond, just au fost încadrate în baza art. 186 alin. (5) Cod penal,

iar eroarea comisă de instanța de apel urmează a fi corectată având în vedere că apelul

părții apărării greșit a fost admis, prin casarea deciziei instanței de apel doar în privința

lui Tărîță Ion și menținerea sentinței primei instanțe privindu-l pe acesta.

Cât ține de pedeapsa aplicată, instanța consideră că la stabilirea acesteia instanța

de fond a ținut cont de prevederile art. 61,75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii

comise, de persoana inculpatului, ce se caracterizează negativ, nu se află la evidența

medicului narcolog sau psihiatru și anterior nu a fost condamnat, ajungând just la

concluzia că corectarea și reeducarea acestuia este posibilă prin aplicarea unei pedepse

sub formă de închisoare., deși pe termen minim prevăzut de sancțiunea legii.

Astfel, Colegiul menționează că prima instanță a pronunțat o sentință legală,

întemeiată și motivată, iar în atare situație, se concluzionează, că apelul declarat de

către avocat în numele inculpatului Tărîță Ion a fost greșit admis, motiv pentru care

11

recursul declarat de procuror urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei recurate și

menținerea sentinței instanței de fond în privința ultimului.

În partea condamnării lui Tărîță Andrei, decizia instanței de apel se menține,

deoarece nu este contestată de către procuror, iar instanța de recurs, potrivit

prevederilor art. 424 alin. (1) Cod de procedură penală, nu-i poate înrăutăți situația.

De asemenea, se vor menține și celelalte dispoziții ale deciziei.

Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Djulieta Devder, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 21 iunie 2017, în privința lui Tărîță Ion, cu menținerea sentinței

Judecătoriei Cimișlia din 24 martie 2015, prin care Tărîță Ion a fost recunoscut vinovat

și condamnat în baza art. 186 alin. (5) Cod penal la 7 (șapte) ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, deoarece apelul a fost greșit

admis.

Termenul executării pedepsei lui Tărîță Ion de calculat din momentul reținerii,

cu includerea termenului de deținere în stare de arest din 16 decembrie 2013 până la 17

iunie 2016, inclusiv și termenului arestării la domiciliu din 19 iulie 2014 până la 24

martie 2015.

În rest, dispozițiile deciziei recurate se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 31 octombrie 2017.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Ion Guzun

12