2ra-341/25 — Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea cauzei contravenționale într-un termen rezonabil

La 19 iulie 2023, Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, solicitând constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale nr. ***** din 08.09.2017, precum și încasarea din bugetul de stat a prejudiciului moral în cuantum de 15 000 lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 8 septembrie 2017, în cadrul procesului contravențional nr. MAI *****, a fost recunoscut în calitate de victimă, iar prin hotărârea din 7 decembrie 2017, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a menținut procesul-verbal întocmit în privința Oxanei Proniceva.

Ulterior, la 9 ianuarie 2018, reclamantul a intentat acțiune civilă împotriva acesteia, solicitând repararea prejudiciului material și moral. Prin încheierea irevocabilă din 8 noiembrie 2018, Curtea de Apel Chișinău a dispus suspendarea examinării cauzei civile nr. ***** până la soluționarea definitivă a cauzei contravenționale nr. *****.

Reclamantul a susținut că abia la 3 iulie 2023, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia irevocabilă în cauza contravențională, astfel încât durata examinării acesteia a fost de aproximativ 6 ani, cu depășirea vădită a termenului de 30 de zile prevăzut de art. 454 alin. (1) Cod contravențional. Această tergiversare a determinat și suspendarea cauzei civile, afectând dreptul reclamantului la repararea prejudiciului.

Potrivit reclamantului, cauza contravențională nu prezenta un grad ridicat de complexitate, nefiind necesare administrări probatorii extinse. De asemenea, acesta a avut un comportament diligent, formulând cereri și demersuri pentru urgentarea examinării cauzei, tergiversarea fiind imputabilă exclusiv instanței de judecată.

Se mai invocă faptul că soluționarea cauzei contravenționale era esențială pentru valorificarea dreptului la repararea prejudiciului în cadrul procesului civil, iar întârzierea nejustificată a generat consecințe negative de ordin patrimonial și moral. Prejudiciul moral, estimat la 15 000 lei, este justificat prin stări de frustrare, 1 anxietate și incertitudine juridică, cauzate de durata excesivă a procedurilor și de imposibilitatea valorificării drepturilor în termen rezonabil.

Reclamantul susține că aceste circumstanțe atrag răspunderea delictuală a statului pentru încălcarea dreptului la judecarea cauzei într-un termen rezonabil.

În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că repararea prejudiciului în temeiul Legii nr. 87/2011 este posibilă doar dacă se constată încălcarea dreptului la examinarea cauzei într-un termen rezonabil, apreciată în funcție de circumstanțele concrete, complexitatea cauzei, conduita părților și a autorităților, precum și de importanța litigiului pentru reclamant.

Analizând speța, instanța a constatat că reclamantul avea calitatea de victimă în procesul contravențional și putea invoca durata excesivă doar în măsura în care aceasta afecta soluționarea acțiunii sale civile, începând cu momentul introducerii acesteia. Totodată, s-a reținut că durata examinării cauzei contravenționale a fost determinată de motive obiective și nu de o lipsă de diligență a instanțelor, nefiind identificate tergiversări nejustificate imputabile acestora. Instanța a mai subliniat că procesul contravențional s-a finalizat prin anularea procesului-verbal și încetarea procedurii, iar acțiunea civilă a reclamantului a fost, în final, respinsă, nefiind întrunite condițiile răspunderii delictuale. 2

În aceste condiții, s-a concluzionat că nu a avut loc o încălcare a dreptului la examinarea cauzei într-un termen rezonabil și, în consecință, nu sunt întrunite temeiurile pentru acordarea prejudiciului moral.

La 15 iulie 2026, Gheorghe Străisteanu a depus un supliment motivat la cererea de recurs, solicitând examinarea acestuia împreună cu recursul declarat, constatarea incidenței cumulative a temeiurilor de recurs prevăzute de art. 432 alin. (1) lit. a), b) și e) din Codul de procedură civilă, admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Centru din 6 mai 2025 și menținerea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 27 octombrie 2023, prin care a fost constatată încălcarea dreptului la examinarea cauzei într-un termen rezonabil și a fost acordată suma de 15 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. În subsidiar, acesta a solicitat casarea deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, în vederea examinării efective a tuturor probelor administrate și a criteriilor prevăzute de Legea nr. 87/2011

În motivare, recurentul a susținut că instanța de apel a negat nejustificat calitatea sa procesuală de victimă, a ignorat existența acțiunii civile conexe suspendate din cauza duratei excesive a procedurii contravenționale (circa 6 ani), precum și jurisprudența relevantă a CEDO și CSJ, potrivit căreia victima poate invoca încălcarea termenului rezonabil atunci când aceasta afectează soluționarea pretențiilor civile. Totodată, s-a invocat că instanța de apel nu a analizat probele administrate și a pronunțat o soluție contrară standardelor Convenției Europene și practicii judiciare, prejudiciul moral fiind real și confirmat inclusiv prin jurisprudența CEDO.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: 3 „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. (2) Temeiurile menţionate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel.”

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre”.

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat”.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și art. 432 din Codul de procedură civilă, Curtea Supremă de Justiție verifică legalitatea deciziilor instanțelor de apel exclusiv prin prisma temeiurilor de recurs prevăzute de lege, iar potrivit art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, recursul este inadmisibil dacă este vădit neîntemeiat.

Analizând motivele invocate în recursul declarat de Gheorghe Străisteanu, completul de judecată constată că acestea nu se circumscriu temeiurilor prevăzute de art. 432 Cod de procedură civilă, fiind orientate, în esență, spre exprimarea dezacordului față de soluția instanței de apel, prin prisma unei aprecieri subiective a circumstanțelor cauzei.

Susținerile recurentului privind interpretarea eronată a Legii nr. 87/2011, ignorarea jurisprudenței relevante și pretinsa apreciere nerezonabilă a probelor nu sunt susținute de argumente juridice pertinente, apte să demonstreze existența unor erori de drept material sau procesual imputabile instanței de apel.

Contrar celor invocate, instanța de apel a analizat cauza prin prisma condițiilor legale de angajare a răspunderii statului și a reținut în mod întemeiat că nu a fost demonstrată existența unei încălcări a termenului rezonabil imputabile instanțelor, având în vedere calitatea procesuală a recurentului de victimă în procesul contravențional, caracterul și finalitatea acestuia, precum și soluționarea acțiunii civile conexe, într-un proces paralel.

Completul de judecată reține că motivele invocate în recurs nu relevă erori de drept material sau procedural în sensul art. 432 din Codul de procedură civilă, ci exprimă nemulțumirea recurentului față de soluția instanței de apel și tind să determine o reexaminare a situației de fapt, inadmisibilă în procedura de recurs.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată constată că cererea de recurs nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și se respinge ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Gheorghe Străisteanu. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Diana Stănilă Judecători Ana Cucerescu Gheorghe Stratulat 5