ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 02.10.2017

1rh-3/2017 — art. 328 al. 2 lit. a, 90 CP

HOTĂRÂRE
02.10.2017
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 328 al. 2 lit. a, 90 CP
Temei legal
art. 464-1 CPP
Citează această cauză
1rh-3/2017 — art. 328 al. 2 lit. a, 90 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul 1rh-3/2017

Curtea Supremă de Justiție

02 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Iurie Diaconu și Ion Druță,

a judecat în ședință publică cererea de revizuire declarată de avocatul Roșca

Rodica în numele petiționarului Manoli Radu, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2010 și deciziile Colegiului

penal al Curții Supreme de Justiție din 25 februarie 2011 și 27 octombrie 2011, în

cauza penală în privința lui

Manoli Radu XXXX, născut la XXXX, originar și

domiciliat în XXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 06.12.2007 - 21.05.2009;

instanța de apel: 18.06.2009 - 18.01.2010;

instanța de recurs: 29.10.2010 - 25.02.2011;

instanța de recurs în anulare: 27.06.2011 -27.10.2011;

instanța de revizuire: 28.08.2017 – 02.10.2017.

Procedura de citare a fost legal executată.

S-au prezentat:

Procurorul – Dumitru Graur, care a solicitat admiterea cererii de revizuire

declarată de avocatul Roșca Rodica în numele petiționarului Manoli Radu;

Avocatul – Roșca Rodica în numele petiționarului Manoli Radu și ultimul, care

au pledat pentru admiterea cererii de revizuire declarate.

Colegiul penal lărgit asupra cererii de revizuire,

Manoli Radu a fost achitat de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de

art. 328 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii

că, la 26.11.2006, împreună cu Gaideș Vladimir ambii fiind în componența

echipajului de reacționare operativă „902” RPS „SCUT” al CGP mun. Chișinău, s-au

deplasat la chemarea parvenită, precum că pe str. XXXX, din mun. Chișinău este

„conflict familiar”. Ajungând pe str. XXX în apropierea casei XX de către echipajul

de reacționare operativă ,,902” menționat, au fost observați cetățenii Creița

Alexandru și Viazimin Alexei, care din greșeală au fost considerați ca persoane ce au

participat la „conflictul familiar” care a avut loc pe str. XXXX, din mun. Chișinău.

Apropiindu-se de Creița Alexandru și Viazimin Alexei, colaboratorii de poliție

Gaideș Vladimir și Manoli Radu neexplicând motivele reținerii, au cerut ca ultimii

să-i urmeze. Fiindcă cetățenilor Viazimin Alexei și Creița Alexandru nu le-a fost

explicat motivul reținerii, iar aceștia din urmă nu au făcut nimic ilegal, ei au refuzat

să urmeze colaboratorii de poliție. Auzind refuzul colaboratorii de poliție Gaideș

1

Vladimir și Manoli Radu prin participare, înțelegându-se în prealabil, ambii fiind

persoane cu funcție de răspundere, căreia într-o instituție de stat i se acordă

permanent prin stipularea legii anumite drepturi și obligații în vederea exercitării

funcțiilor autorității publice, din motiv personal fără nici o necesitate și fiind obligați

în conformitate cu prevederile art.2, 12 pct. 1) al Legii R. Moldova „Cu privire la

poliție” nr. 416 din 18.12.1990 „ să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei,

demnității și averii cetățenilor”, încălcând grosolan prevederile art. 14 al Legii

menționate conform căruia poliția are dreptul să aplice forța fizică, mijloacele

speciale și arma de foc în cazurile și în modul prevăzute de prezenta lege. Aplicarea

forței, mijloacelor speciale sau a armei de foc trebuie să fie precedată de un

avertisment privind intenția recurgerii la ele cu acordarea unui timp suficient pentru

reacția de răspuns, cu excepția cazurilor în care tergiversarea aplicării fizice, a

mijloacelor speciale și a armei generează un pericol direct pentru viața și sănătatea

cetățenilor și a colaboratorilor poliției, poate conduce la alte urmări grave și neluând

în considerație absența temeiurilor legali de aplicare a forței fizice prevăzute de art.

15 al aceleași legi „colaboratorii de poliție aplică forța fizică, inclusiv procedee

speciale de luptă, pentru curmarea infracțiunilor, pentru înfrângerea rezistenței opuse

cerințelor legale, dacă metodele nonviolente nu asigură îndeplinirea obligațiunilor ce

le revin”, din intenție directă, depășind în mod vădit atribuțiile sale de serviciu

acordate prin legislația în vigoare, fără careva temei legal, l-a lovit de mai multe ori

cu pumnul în diferite regiuni ale corpului pe cet. Viazimin Alexei, cauzîndu-i acestuia

suferința fizică. Ulterior colaboratorii de poliție Gaideș Vladimir și Manoli Radu cu

forța l-au așezat pe Viazimin Alexei în automobilul de reacționare operativă „902”

cu n/î CAIS 1246, care împreună cu Creița Alexandru au fost escortați la SP nr. 1 a

CP Buiucani, mun. Chișinău.

prin care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Manoli

Radu să fie condamnat în baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, la 4 ani închisoare

în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe

un termen de 5 ani.

În motivarea apelului, s-a invocat că:

- instanța de fond, a emis o sentință ilegală, deoarece nu a luat în considerație

totalitatea probelor administrate procedural corect în cadrul exercitării urmăririi

penale;

- concluziile instanței precum că, inculpatul Manoli Radu nu a aplicat violență

față de părțile vătămate și că în acțiunile inculpatului Gaideș Vladimir nu s-a

constatat folosirea intenționată a situației de serviciu în interes material, cauzând

daune drepturilor și intereselor persoanelor fizice, vin în contradicție cu probele

acumulate în cadrul urmării penale și examinate în cadrul de judecată;

- instanța de judecată n-a luat în considerație declarațiile părților vătămate,

martorilor Derdienco O., Cozlov D. și Romanciu V.;

- inculpații Gaideș V. și Manoli R. nu au negat faptul reținerii cet. Creița A. și

Viazimin A., susținînd că au aplicat forța fizică în limitele legii, ceea ce vine în

contradicție cu consecințele survenite, fiind aplicată violentă, prin care s-au cauzat

daune esențiale, ce nu au fost recuperate de păți.

2010, a fost admis parțial apelul procurorului, casată sentința, rejudecată cauza și

pronunțată o nouă hotărîre, prin care:

2

Manoli Radu a fost condamnat în baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, la 3 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele de stat

și obștești pe termen de 2 ani.

În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite lui Manoli Radu a fost

suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 2 ani.

4.1. În fapt, instanța de apel a constatat că, Gaideș V. și Manoli R., la

26.11.2006, aproximativ la ora 19.00, fiind polițiști ai RPS „Scut” al CGP mun.

Chișinău, fiind în componența echipajului de reacționare operativă „902”, s-au

deplasat la chemarea parvenită pe str. XXXX, mun. Chișinău. Apropiindu-se de

Creița A. și Viazimin A., colaboratorii de poliție Manoli R. și Gaideș V., neexplicînd

motivele reținerii, au cerut ultimii să-i urmeze. Primind refuzul ultimilor, aflîndu-se

în exercițiul atribuțiilor de colaboratori de poliție și fiind persoane cu funcție de

răspundere, Manoli R. și Gaideș V. depășind în mod vădit atribuțiile de serviciu,

aplicînd violență, i-au cauzat lui Creița A. vătămări corporale medii și lui Viazimin

procuror și inculpatul Manoli R.:

- procurorul a solicitat casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în

aceeași instanță de apel în alt complet de judecată, în partea individualizării pedepsei

stabilite condamnatului. Recurentul a invocat dezacordul cu stabilirea pedepsei

inculpatului pe motiv că, în partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat

existența circumstanțelor agravante și lipsa celor atenuante, ca prin urmare să dispună

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, or infracțiunea imputată este din categoria

celor grave, inculpatul nu a recunoscut vinovăția, are caracteristica negativă de la

locul de muncă. Astfel, inculpatului Manoli R. urmează să-i fie aplicată pedeapsă

privativă de libertate;

- inculpatul Manoli R. a solicitat casarea deciziei instanței de apel și menținerea

sentinței, motivând că, instanța de apel nu a indicat probele care confirmă vinovăția,

precum și componența de infracțiune prevăzută de art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal

și anume: latura subiectivă și obiectivă a acestei infracțiuni, în ședința instanței de

apel, procurorul a susținut integral apelul, însă ignorând jurisprudența CEDO și

jurisprudența națională, nu a solicitat instanței de apel audierea inculpaților, părților

vătămate, a martorilor sau cercetarea altor probe în susținerea acuzațiilor penale

aduse achitatului, declarând că cereri și demersuri nu are (f.d. 193-197, vol. II);

februarie 2011, recursurile procurorului și cel al inculpatului Manoli R., au fost

respinse, ca inadmisibile, și menținută deciziei instanței de apel.

6.1. Pentru a se pronunța, instanța de recurs a menționat:

6.2. Referitor la recursul ordinar declarat de procuror în care se contestă

pedeapsa penală, instanța a apreciat că motivele invocate sunt vădit neîntemeiate, de

aceea urmează a fi declarat inadmisibil. Inculpaților le-a fost aplicată pedeapsa în

limitele prevăzute de lege, acordându-se deplină eficiență prevederilor art.61,75,90

CP. Condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei este motivată de

instanța de judecată, care a ținut cont de circumstanțele cauzei și de persoana

inculpaților, ajungînd la concluzia că nu este rațional ca aceștea să execute pedeapsa

principală stabilită sub formă de închisoare.

Referitor la recursul ordinare declarat de inculpatul Manoli R., Colegiul penal a

menționat că, în ședința instanței de apel a fost respectat principiul

3

contradictorialității prevăzut la art.24 Cod de procedură penală și că părții apărării i s-

a respectat garanțiile unui proces echitabil prevăzut de art.6 din Convenție.

Instanța de apel a eliminat contradicțiile dintre declarațiile inculpaților, pe de o

parte și declarațiile părților vătămate, pe de altă parte, efectuînd o analiză atentă a

faptelor săvîrșite și o apreciere obiectivă a probelor prezentate de părți. În

circumstanțele cauzei, nu a fost necesar ca instanța de apel să audieze martorii în mod

repetat, deoarece declarațiile lor nu au fost contestate de către inculpați. În ceea ce

privește obiecțiilor, că Curtea de apel nu le-a audiat pe inculpații și victimele

personal, instanța de recurs a considerat că doar întrebarea părților pe dosar referitor

la acordul sau dezacordul lor cu recursul a fost suficientă pentru asigurarea echității

procedurii penale. În plus, instanța e recurs a menționat că părțile nu au dorit să

furnizeze probe suplimentare.

Ulianovschi Gh. în numele condamnatului Manoli R., a declarat recurs în anulare,

prin care a solicitat casarea acestora, cu menținerea sentinței primei instanțe.

Recurentul a invocat următoarele:

- în ședința instanței de apel procurorul a susținut integral apelul, însă nu a

solicitat audierea inculpaților, părților vătămate a martorilor sau cercetarea altor

probe în susținerea penale aduse achitatului R. Manoli, declarînd că cereri și

demersuri nu are;

- instanța de apel asumîndu-și funcțiile procurorului în ședința de judecată i-a

întrebat inculpații și părțile vătămate dacă ei își susțin declarațiile date anterior primei

instanțe, iar apoi în altă ședință de judecată în lipsa părților vătămate, a dat citire

declarațiilor părții vătămate, a martorilor Maevschi, Romanciuc, Derbienco și Kozlov

date anterior primei instanțe;

- procedura judecării cauzei lui R. Manoli nu întrunește condițiile unui

proces echitabil care ar exclude condamnarea lui pe nedrept;

- încălcarea dreptului lui R. Manoli garantat de art. 6 din Convenția CEDO

de către instanța de apel constituie conform art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală

un viciu fundamental care a afectat grav decizia instanței de apel și conform art. 453

alin. (1) Cod de procedură penală constituie temei pentru recurs în anulare în scopul

reparării acestei erori;

2011, a fost decisă inadmisibilitatea recursului în anulare, declarat de avocatul

Ulianovschi Gh. în numele condamnatului Manoli R., ca fiind vădit neîntemeiat.

8.1. Pentru a se pronunța, instanța de recurs în anulare a menționat că, instanța

de apel și de recurs ordinat au asigurat dreptul inculpatului la un proces echitabil - art.

6 CEDO și nici de cum nu s-a manifestat în favoarea unei din părți, respectând

prevederile art. 24 Cod de procedură penală - adică principiul contradictorialității,

efectuînd acțiuni procesuale din oficiu în limitele competenței sale.

Potrivit procesului-verbal al instanței de apel din 03.11.2009, atât inculpatul, cât

și părțile vătămate au fost audiați pe marginea învinuirii, ultimii susținând depozițiile

date în prima instanță și nedorind să mai completeze cu ceva.

La solicitarea procurorului s-au dat citire probelor din dosar în prezența

inculpatului care la rândul său nu a avut nici o obiecție (f.d. 198, vol. II).

Roșca Rodica în numele petiționarului Manoli Radu, care, cu trimitere la prevederile

art. 464/1 alin.(1) Cod de procedură penală, solicită desființarea hotărârilor sus-

4

menționate, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Manoli Radu să fie achitat pe

art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, invocând că prin Hotărârea Curții Europene pentru

Drepturile Omului din 28.02.2017 nr. 56875/11, emisă în cauza Manoli contra

Moldovei, a fost constată violarea art. 6 §1 din Convenție.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi admise din

următoarele considerente.

Potrivit art. 464/1 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile irevocabile

pronunțate în cauzele în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o

încălcare a drepturilor sau a libertăților fundamentale ale omului ori a dispus

scoaterea cauzei de pe rol ca urmare a soluționării amiabile a litigiului dintre stat și

reclamanți pot fi supuse revizuirii dacă cel puțin una dintre consecințele grave ale

încălcării Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale

și a protocoalelor adiționale la aceasta continuă să se producă și nu poate fi remediată

decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.

Astfel, Colegiul penal constată că, la 28 februarie 2017, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a pronunțat hotarîrea în cauza Manoli contra Moldovei (cererea

nr.56875/11), prin care a constatat că a avut loc violarea art. 6 §1 din Convenție.

Curtea a reiterat că, ,, modul în care Curtea de Apel Chișinău a efectuat

procedura pare să fie contrară dispozițiilor articolului 419 din Codul de Procedură

Penală și recomandărilor Plenului Curții Supreme de Justiție … nu este convinsă că

chestiunile asupra cărora Curtea de Apel trebuia să se pronunță, atunci când l-a

condamnat pe reclamantul - și, astfel, anulând hotărârea de achitare a acestuia de

către prima instanță – ar putea fi examinate în mod corespunzător, ca o chestiune de

proces echitabil, fără directă apreciere a probelor. Curtea consideră că cei care au

responsabilitatea de a decide cu privire la vinovăția sau nevinovăția unui acuzat ar

trebui, în principiu, să fie în măsură să audieze victimele, învinuitul și martorii în

persoană și să evalueze credibilitatea acestora (a se vedea, a contrario, Kashlev c.

Estonia, nr. 22574/08, §§ 48-50, 26 aprilie 2016). Evaluarea credibilității este o

sarcină complexă care nu poate fi îndeplinită, de obicei, numai prin audierea unei

înregistrări a declarațiilor, chiar și mai mult decât atât, atunci când doar unele

dintre declarații sunt luate în considerare. Desigur, există cazuri când este

imposibilă audierea personală a unor participanți în proces, de exemplu, dacă el sau

ea a decedat, sau în scopul de a proteja dreptul martorului de a nu se incrimina pe

sine însuși (a se vedea Craxi c. Italia (nr.1), nr. 34896/97, § 86, 5 decembrie 2002, și

Dan c. Moldova, nr. 8999/07, § 33, 5 iulie 2011). Cu toate acestea, nu este vorba de

o situație similară celei din prezenta cauză…”

La fel, Curtea a notat că, condamnarea reclamantului, fără o audiere repetată a

victimelor, învinuiților sau martorilor, după ce a fost achitat de prima instanță, a fost

contrară garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 § 1 din Convenție.

Așadar, Colegiul penal, în urma examinării hotărîrii menționate și a actelor

cauzei în raport cu motivele invocate de revizuent, conchide că concluzia trasă de

instanța de apel, care a pronunțat o nouă hotărîre în prezenta cauză, este una

neîntemeiată.

Din actele cauzei rezultă că, instanța de apel nu a judecat apelurile înaintate în

conformitate cu prevederile art.414-419 Cod de procedură penală, decizia fiind

contrară prevederilor art. 415, 417 Cod de procedură penală.

5

În atare situație, ținînd seama de hotarîrea Curții Europeane a Drepturilor

Omului din 28 februarie 2017, în cauza Manole contra Moldovei, și, că hotărîrile

atacate sunt afectate de erori de drept în aspectul nerespectării și nemotivării

cerințelor legii într-o hotărîre judecătorească, care nu pot fi corectate de către instanța

de recurs, se impune soluția admiterii cererii de revizuire, cu desființarea hotărîrilor

instanțelor de apel, de recurs ordinar și de recurs în anulare, și dispunerii rejudecării

cauzei în aceiași instanță de apel, de către un alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să înlăture erorile de drept

menționate, să țină cont de circumstanțele expuse, să judece cauza în strictă

conformitate cu legea și să adopte o hotărîre legală și întemeiată.

În conformitate cu prevederile art. 4641 alin. (11), 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod

de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

Se admite cererea de revizuire declarată de către avocatul Roșca Rodica în

numele petiționarului Manoli Radu, se desființează deciziile Colegiului penal al

Curții Supreme de Justiție din 25 februarie 2011 și 27 octombrie 2011, decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2010, și se dispune

transmiterea cauzei penale la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 23 octombrie 2017.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

Iurie Diaconu

Ion Druță

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-04-29
0,95
1ra-687/21 — art. 328 al. 2 lit. a CP, 327 al. 1 CP
condiţionat pe un termen de probaţiune de 3 ani. 4. Decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 ianuarie 2010 a fost contestată cu recurs ordinar de către acuzatorul de stat şi de către Gaideş Vladimir și Manoli Radu. 5. Prin decizia Colegiului
CSJ 2018-10-04
0,94
1ra-1063/18 — 172 alinn 3 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-1063/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 04 septembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, judecători –Toma Nadejd
CSJ 2018-03-07
0,93
1ra-487/2018 — art. 27, 145 al. 1, 360 al. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-487/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 07 martie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinând admi
CSJ 2017-03-22
0,93
1ra-598/2017 — art. 151 al. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-598/2017 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 22 martie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinînd admi
CSJ 2017-12-05
0,93
1cs-126/17 — art.313 CPP
Dosarul nr.1cs-126/17 Curtea Supremă de Justiţie Î N C H E I E R E 05 decembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă Judecători Elena Covalenco Iurie Diaconu examinînd cererea preşedintelui
Sursă