1ra-687/21 — art. 328 al. 2 lit. a CP, 327 al. 1 CP

1ra-687/21 — art. 328 al. 2 lit. a CP, 327 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-687/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

30 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Toma Nadejda

Judecători - Cobzac Elena, Țurcan Anatolie, Boico Victor și Mardari Dumitru

judecând fără citarea părților recursul ordinar, declarat de către acuzatorul de

stat, procuror în procuratura de Circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, prin care

se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21

octombrie 2020, în cauza penală privindu-i pe

Gaideș Vladimir xxxxx

Manoli Radu xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

25.10.2017-21.10.2020;

05.01.2021-30.03.2021.

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Vladimir a fost achitat de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.327

alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii.

Gaideș Vladimir a fost condamnat în baza art.328 alin.(2) lit. a) Cod penal la 3

ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 2

ani.

În baza art.90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe

un termen de probă de 1 an.

S-a încasat de la Gaideș Vladimir n beneficiul lui Creița Alexandru prejudiciul

moral în mărime de 5000 lei.

Manoli Radu a fost achitat de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.328 alin.(2) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii.

1.2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, potrivit

rechizitoriului inculpații Gaideș Vladimir și Radu Manoli sunt învinuiți în aceea că

1

la data de 26.11.2006, aproximativ pe la orele 19:00 polițiștii RPS „SCUT” al CGP

mun. Chișinău ambii fiind în componența echipajului de reacționare operativă „902”

s-au deplasat la chemarea parvenită, precum că pe str. Kogălniceanu, 93 din mun.

Chișinău este „conflict familiar”. Ajungând pe xxxxx de către echipajul de

reacționare operativă 902 menționat, au fost observați cetățenii Creița Alexandru și

Viazimin Alexei, care din greșeală au fost considerați ca persoane ce au participat la

„conflictul familiar” care a avut loc xxxxx. Apropiindu-se de Creița Alexandru și

Viazimin Alexei, colaboratorii de poliție Gaideș Vladimir și Radu Manoli

neexplicând motivele reținerii au cerut ca ultimii să-i urmeze. Fiindcă cetățenilor

Creița Alexandru și Viazimin Alexei nu le-a fost explicat motivul reținerii, iar

aceștia din urmă nu au făcut nimic ilegal, ei au refuzat să urmeze colaboratorii de

poliție. Auzind refuzul, colaboratorii de poliție Gaideș Vladimir și Manoli Radu prin

participare, înțelegându-se în prealabil, ambii fiind persoane cu funcție de

răspundere, căreia într-o instituție de stat i se acordă permanent prin stipularea legii

anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice din

motiv personal fără nici o necesitate și fiind obligați în conformitate cu prevederile

art.2, 12 pct. 1) al Legii R. Moldova „Cu privire la poliție” nr.416 din 18. 12.1990

„să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei, demnității și averii

cetățenilor”, încălcând grosolan prevederile art. 14 al Legii menționate conform

căruia poliția are dreptul să aplice forța fizică, mijloacele speciale și arma de foc în

cazurile și în modul prevăzute de prezenta lege. Aplicarea forței, mijloacelor

speciale sau a armei de foc trebuie să fie precedată de un avertisment privind

intenția recurgerii la ele cu acordarea unui timp suficient pentru reacția de răspuns,

cu excepția cazurilor în care tergiversarea aplicării fizice, a mijloacelor speciale și a

armei generează un pericol direct pentru viața și sănătatea cetățenilor și a

colaboratorilor poliției, poate conduce la alte urmări grave și neluând în considerație

absența temeiurilor legali de aplicare a forței fizice prevăzute de art. 15 al aceleași

legi „colaboratorii de poliție aplică forța fizică inclusiv procedee speciale de luptă,

pentru curmarea infracțiunilor, pentru înfrângerea rezistenței opuse cerințelor legale,

dacă metodele nonviolente nu asigură îndeplinirea obligațiunilor ce le revin”, din

intenție directă, depășind în mod vădit atribuțiile sale de serviciu acordate prin

legislația în vigoare, fără careva temei legal, l-a lovit de mai multe ori cu pumnul în

diferite regiuni ale corpului pe cet. Viazimin Alexei, cauzându-i acestuia suferința

fizică. Ulterior colaboratorii de poliție Gaideș Vladimir și Radu Manoli cu forța l-au

așezat pe Viazimin Alexei în automobilul de reacționare operativă „902” CAIS

1246, care împreună cu Creița Alexandru au fost escortați la SP nr. 1 a CP Buiucani,

mun. Chișinău.

Acțiunile inculpaților pe acest capăt de învinuire fiind încadrate de către

acuzatorul de stat în baza art. 328 alin. (2) Cod penal, săvârșirea de către o persoană

cu funcție de răspundere a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele

drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții

considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice sau juridice însoțite de aplicarea violenței.

2

La fel, prin rechizitoriu Gaideș Vladimir a fost învinuit și în faptul că Creița

Alexandru și Viazimin Alexei fiind așezați în automobilul menționat Creița

Alexandru a fost percheziționat de către Gaideș Vladimir, care a depistat și ridicat

de la ultimul portmoneul în care se aflau bani în sumă de 200 lei. În așa mod, de

către Gaideș Vladimir a fost percheziționat și Viazimin Alexei, de la care a fost

ridicat portmoneul cu bani în sumă de 50 lei. Aflându-se în incinta CP Buiucani,

mun. Chișinău, Gaideș Vladimir - fiind persoana cu funcții de răspundere, căreia

într-o instituție de stat i se acordă permanent prin stipularea legii anumite drepturi și

obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, urmărind scopul

material, fiind obligat în conformitate cu prevederile art. 13, 12 pct.23) al Legii „Cu

privire la poliție” nr.416 din 18.12.1990„ să asigure integritatea documentelor,

obiectelor, valorilor și a altor bunuri predate poliției, să ia măsuri pentru restituirea

lor posesorilor legitimi”, folosindu-se intenționat de situația de serviciu, abuzând de

atribuțiile sale, fiind obligat să predea toate bunurile ridicate proprietarului,

profitând de faptul că în momentul controlului corporal a cet. Viazimin Alexei și

Creița nimeni nu a văzut că de la ultimul a fost ridicate careva bunuri, acționând în

interes material, cu scopul însușirii bunurilor ce aparțin altei persoane, a tăinuit

bunurile ridicate de la cet. Creița Alexandru și Viazimin Alexei, prin ce i-a cauzat

părții vătămate Creița Alexandru o daună materială în proporții considerabile în

valoarea totală de 200 lei.

La aceeași dată, 26.11.2006, aflându-se în incinta SP nr. 1 a CP Buiucani, mun.

Chișinău, când Gaideș Vladimir i-a întors cet. Creița Alexandru și Viazimin Alexei

bunurile ridicate, la întrebarea cet. Creița Alexandru referitor la lipsa banilor din

portmoneu, Gaideș Vladimir, fiind persoană cu funcție de răspundere, cărei într-o

instituție de stat i se acordă permanent prin stipularea legii anumite drepturi și

obligații, în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, din motivul personal,

fără nici o necesitate și fiind obligat în conformitate cu prevederile art. art. 2, 12 pct.

1) al Legii R. Moldova „Cu privire la poliție” nr.416 din 18.12.1990 „să ia măsuri

pentru apărarea sănătății, onoarei, demnității și averii cetățenilor”, încălcând

grosolan prevederile 14 al Legii menționate conform căruia poliția are dreptul să

aplice forța fizică, mijloacele speciale și arma de foc în cazurile și în modul prevăzut

de prezenta lege. Aplicarea forței, mijloacelor speciale sau a armei de foc trebuie să

fie precedată de un avertisment privind intenția recurgerii la ele cu acordarea unui

timp suficient pentru reacția de răspuns, cu excepția cazurilor în care tergiversarea

aplicării fizice, a mijloacelor speciale și a armei generează un pericol direct pentru

viața și sănătatea cetățenilor și a colaboratorilor poliției, poate conduce la alte

urmări grave și neluând în considerație absența temeiurilor legali de aplicare a forței

fizice prevăzute de art. 15 al aceleiași legi, din intenție directă, depășind în mod

vădit atribuțiile sale de serviciu acordate prin legislația în vigoare, fără careva temei

legal l-a lovit pe Creița Alexandru cu piciorul în regiunea abdomenului, cauzându-i

acestuia conform raportului de expertiză medico-legală 11/D, fractura coastei VII pe

stânga pe linia axilară medie, ce se califică ca vătămări corporale medii. Prin

acțiunile sale ilegale și intenționate, Gaideș Vladimir, fiind persoană cu funcție de

3

răspundere a depășit în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate lui prin

Lege, a aplicat ilegal violența, prin ce a cauzat daune în proporții considerabile

intereselor ocrotite de Lege ale persoanelor fizice.

Prin rechizitoriu Gaideș Vladimir a mai fost învinuit în faptul că din aceleași

motive ca și față de Creița Alexandru, de către el a fost lovit în regiunea

abdomenului și Viazimin Alexei, prin ce a cauzat acestuia suferințe fizice.

Procuratura sect. Buiucani, mun. Chișinău, Coșnița Liuba și de către inculpatul

Gaideș Vladimir.

2.1 Procurorul în apelul declarat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care inculpatul Manoli Radu să fie recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.328 alin.(2) lit. a) Cod penal, și a-i stabili în baza acestui articol o

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 5 ani

iar Gaideș Vladimir să fie recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute

art.327 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilit un termen de 2 ani închisoare, iar în baza

prevederilor art.328 alin.(2) lit. a) Cod penal să-i fie stabilit 3 ani închisoare.

Pedeapsa definitivă să-i fie stabilită lui Gaideș Vladimir de 5 ani închisoare în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe

un termen de 5 ani.

În argumentarea apelului, acuzatorul de stat a invocat următoarele:

- instanța de fond, a emis o sentință ilegală, ce nu corespunde personalității

celor vinovați și caracterului faptei săvârșite, deoarece nu a luat în considerație

totalitatea probelor administrate procedural corect în cadrul exercitării urmăririi

penale, nu a ținut cont de cumulul circumstanțelor săvârșirii infracțiunilor și de

suportul probator, dându-i o apreciere critică;

- concluziile instanței precum că, inculpatul Manoli Radu nu a aplicat violență

față de părțile vătămate și că în acțiunile inculpatului Gaideș Vladimir nu s-a

constatat folosirea intenționată a situației de serviciu în interes material, cauzând

daune drepturilor și intereselor persoanelor fizice, vin în contradicție cu probele

acumulate în cadrul urmării penale și examinate în cadrul de judecată;

- instanța de judecată n-a luat în considerație declarațiile părților vătămate,

martorilor Derdienco O., Cozlov D. și Romanciu V.;

- inculpații Gaideș Vladimir și Radu Manoli nu au negat faptul reținerii cet.

Creița Alexandru și Viazimin Alexei, susținând că au aplicat forța fizică în limitele

legii, ceea ce vine în contradicție cu consecințele survenite, fiind aplicată violentă,

prin care s-au cauzat daune esențiale, ce nu au fost recuperate de părți.

2.2. Inculpatul Gaideș Vladimir în apel său a solicitat repunerea în termen a

cererii de apel, motivând că a făcut cunoștință cu sentința la data de 03.11.2009,

admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit de prima instanță prin care să fie achitat și pe acest

capăt de acuzare deoarece nu este vinovat.

4

În argumentarea apelului, inculpatul a invocat următoarele:

- acțiunile efectuate în calitatea sa de polițist au fost legale, careva leziuni

corporale părților vătămate nu a aplicat;

- consideră că instanța de fond sub aspectul învinuirii aduse în baza art. 328

alin. (2) lit. a) Cod penal nu a constatat și nu a apreciat corect acțiunile întreprinse

de el pe caz, motiv din care a pronunțat o sentință de condamnare.

2010, a fost respins apelul inculpatului Gaideș Vladimir și admis parțial apelul

procurorului în Procuratura sect. Buiucani, mun. Chișinău, Coșnița Liuba, casată

sentința în privința achitării ambilor inculpați, rejudecată cauza și pronunțată o nouă

hotărâre, prin care Manoli Radu a fost condamnat în baza art. 328 alin. (2) lit. a)

Cod penal, la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

răspundere în organele de stat și obștești pe termen de 2 ani, iar în baza art. 90 Cod

penal, executarea pedepsei stabilite lui Manoli Radu a fost suspendată condiționat

pe un termen de probațiune de 2 ani.

Gaideș Vladimir a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 327 alin.

(1) Cod penal la 2 ani închisoare, și menținută condamnarea lui Gaideș Vladimir pe

art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, iar în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, lui Gaideș

Vladimir i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 4 (patru) ani închisoare cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele obștești și de stat pe un termen

de 4 ani.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite lui Gaideș Vladimir

a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 3 ani.

recurs ordinar de către acuzatorul de stat și de către Gaideș Vladimir și Manoli

Radu.

februarie 2011, au fost respinse ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de

procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău și inculpații Manoli

Radu și Gaideș Vladimir, cu menținerea hotărârii atacate.

2011 a fost contestată cu recurs în anulare de către avocatul Ulianovschi Gheorghe

în interesele condamnatului Manoli Radu.

octombrie 2011, a fost decisă inadmisibilitatea recursului în anulare, declarat de

avocatul Ulianovschi Gheorghe în numele condamnatului Manoli Radu, ca fiind

vădit neîntemeiat.

cerere de revizuire avocatul Roșca Rodica în numele lui Manoli Radu, care, cu

trimitere la prevederile art. 464/1 alin.(1) Cod de procedură penală, a solicitat

desființarea hotărârilor sus menționate, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

Manoli Radu să fie achitat pe art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, invocând că prin

Hotărârea Curții Europene pentru Drepturile Omului din 28.02.2017 nr. 56875/11,

5

emisă în cauza Manoli contra Moldovei, a fost constată violarea art. 6 §1 din

Convenție.

octombrie 2017, a fost admisă cererea de revizuire declarată de către avocatul Roșca

Rodica în numele petiționarului Manoli Radu, desființate deciziile Colegiului penal

al Curții Supreme de Justiție din 25 februarie 2011 și 27 octombrie 2011, decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2010, și dispusă

transmiterea cauzei penale la rejudecare în instanța de apel în alt complet de

judecată.

2020 a fost respins apelul procurorului în Procuratura sect. Buiucani, mun. Chișinău,

Coșnița Liuba, admis apelul inculpatului Gaideș Vladimir, casată sentința parțial, în

partea condamnării lui Gaideș Vladimir în baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal,

pronunțând o nouă hotărâre în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță prin care: Gaideș Vladimir învinuit în baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod

penal, a fost achitat pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunii. În rest sentința a fost menținută.

10.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel în urma cercetării probelor

prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, a considerat că, instanța de fond just și

întemeiat prin sentința emisă l-a achitat pe Gaideș Vladimir în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, și întemeiat l-a achitat pe Manoli Radu în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal pe motiv că

fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii, și eronat a adoptat o sentință

de condamnare în privința inculpatului Gaideș Vladimir în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a) Codul penal, după semnele calificative,

săvârșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a unor acțiuni care

depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă

aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice însoțite

de aplicarea violenței. Or, cercetând declarațiile martorilor audiați precum și

înscrisurile anexate la materialele cauzei penale, instanța de apel a ajuns la concluzia

că, Gaideș Vladimir, acuzat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2)

lit. a) Cod penal, urmează a fi achitat pe motivul că fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii incriminate.

Audiind inculpații, instanța de apel a reținut că, partea vătămată Creița

Alexandru în ședință de judecată în apel nu s-a prezentat, iar acuzatorul de stat nu a

prezentat probe suplimentare care ar dovedi vinovăția inculpatului Gaideș Vladimir,

totodată instanța de apel fiind în imposibilitatea de a audia în mod repetat partea

vătămată, iar o sentință de condamnare în privința lui Gaideș Vladimir așa cum

solicită acuzatorul de stat poate fi adoptată doar cu audierea părților în proces întru

asigurarea unui proces echitabil.

6

Astfel dat fiind faptul că vinovăția inculpatului Gaideș Vladimir nu a fot

confirmată prin probe pertinente și concludente, lipsind elementele infracțiunii în

acțiunile inculpatului Gaideș Vladimir, iar sentința de condamnare nu poate fi

bazată pe presupuneri, dubiile în probarea învinuirii urmând a fi interpretate în

favoarea inculpatului, instanța de apel a concluzionat că inculpatul Gaideș Vladimir,

învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal,

urmează să fie achitat din motivul că fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunii.

acuzatorul de stat, procuror în procuratura de Circumscripție Chișinău, Scutelnic

Cătălin care indică temeiul prevăzute la art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod procedură

penală, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării

cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată.

11.1 În motivarea recursului procurorul indică:

- instanța de apel, nu a ținut cont și nu apreciat totalitatea probelor ce dovedesc

vinovăția cet. Gaideș Vladimir și Manoli Radu în mod greșit a respins probele

administrate de către acuzarea de stat, fără a fi constatate încălcarea normelor

procesuale invocate, a apreciat în mod superficial aceste probe, fără a fi evidențiate

acele derogări evidente invocate;

- în dovedirea că în acțiunile inculpatului Gaideș Vladimir se conțin indicii

infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1), art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal și în

acțiunile lui Manoli Radu se conțin indicii infracțiunii prevăzute .de art. 328 alin. (2)

lit. a) Cod penal, acuzarea de stat a invocat următoarele probe: - declarațiile părților

vătămate: - Creița Alexandru (f.d. 24 - 27 vol. 1, f.d. 104 - 109 vol. 2); Viazimin

Alexei (f.d. 35 - 36 vol. 1, f.d. 111 - 113 vol. 2);- declarațiile martorilor: Creița

Ioana (f.d. 45 - 46 vol. 1, f.d. 116 vol. 2); Romanciuc Victor (f.d. 50 - 51 vol. 1, f.d.

114 - 115 vol. 2); Viazimin Sttela (f.d. 212 vol. 1); Cozlov Dumitru (f.d. 214 - 215

vol. 1, f.d. 117 vol. 2); Derdienco Oleg (f.d. 220 vol. 1, f.d. 128 vol. 2); Maevschi

Iurii (f.d. 120 vol. 2); - procesul - verbal din 22.12.2006 vizând consemnarea celor

constatate privitor la infracțiunea depistată, prin care a fost înregistrat spre

examinare cazul cercetat (f.d.14 vol. 1); - explicația depusă de Viazimin Alexei în

care indică la acțiunile ilegale ale inculpaților (f.d.15 - 17 vol. 1); - explicația depusă

de Romanciuc Vladislav în care neagă aplicarea măsurilor de constrângere (f.d. 18

vol. 1); - explicația depusă de Creița Alexandru în care indică că „polițistul m-a lovit

cu piciorul în piept și pe colegul meu tot” (f.d. 19 - 22 vol. 1); - înștiințare 903 din

28.11.2006 prin care se dovedește că s-a adresat Creița Alexandru invocând că a fost

bătut de poliție, internat cu diagnoza - fractura coastelor 8 - 10 - 11 pe stânga (f.d.

40 voi. 1); - certificat de vizită nr. 152783 din 28.12.2006 pe numele lui Creița

Alexandru (f.d. 41 vol. 1); - declarația depusă de Creița Alexandru în care descrie

repetat modul în care a fost maltratat de poliție (f.d. 42 vol. 1); - raportul de

examinare medico - legală nr. 6676 din 07.12.2006 prin care au fost constatate

leziunile corporale la Creița Alexandru - calificate ca vătămări corporale medii,

cauzarea cărora e puțin probabil în urma căderii de la propria înălțime (f.d. 56 vol.

7

1); - raport de expertiză medico - legală nr. 611/D din 05.04.2017 prin care au fost

constatate leziunile corporale la Creița Alexandru (f.d. 61 vol. 1); - procesul - verbal

din 10.01.2007 de examinare a dosarului administrativ în privința lui Creița

Alexandru (f.d. 68 - 69 vol. 1); - dosarul administrativ (f.d 70 - vol. 1); - copia

procesului - verbal din 26.11.2006 privind contravenția administrativă comisă de

Creița art. 164 alin.(1), art. 174/5 alin.(1), art. 174/6 Cod cu privire la contravenții

(f.d. 72 vol. 1); - copia procesului - verbal din 26.11.2006 cu privire la percheziția

corporală efectuată la Creița Alexandru - întocmit de Romanciuc (f.d. 74 vol. 1); -

raportul din 26.11.2006 întocmit de Gaideș Vladimir în care indică că persoanele au

opus rezistență și ei au aplicat forța fizică și cătușele (f.d. 75 vol. 1); - raportul depus

la 26.11.2006 de Manoli Radu (f.d. 79 vol. 1); - decizia cu privire la contravenția

administrativă, prin care Creița Alexandru a fost sancționat pentru contravențiile

pornite - de instanța (f.d. 80 vol. 1); - copia materialului administrativ în privința lui

Veazimin Alexei (f.d. 87 - vol. 1); - rapoartele colaboratorilor de poliție în privința

lui Veazimin Alexei (f.d. 91 - 98 vol. 1); - decizia cu privire la contravenția

administrativă, prin care Veazimin Alexei a fost sancționat pentru contravențiile

pornite - de instanța (f.d. 98 vol. 10; - procesul - verbal din 09.08.2007 de examinare

a dosarului administrativ în privința lui Veazimin Alexei (f.d. 100 - 101 vol. 1); -

procesul - verbal din 28.03.2007 de ridicare a actelor din registrul nr. 2 de evidență a

înștiințărilor referitor la infracțiuni și incidente a CPs Buiucani (f.d. 104 - 105 vol.

1); - procesul - verbal din 28.03.2007 de examinare a actelor ridicate de la CPs

Buiucani (f.d. 107 -108 vol. 1); - copia registrului nr. 2 de evidență a înștiințărilor

referitor la infracțiuni și incidente a CPs Buiucani - prin care se constată că

înștiințarea a parvenit la serviciu 902 la 26.11.2006 orele 16:25 (f.d.109 - 113

vol.1); - procesul - verbal din 02.08.2007 de ridicare a actelor din registrul de

evidență a persoanelor reținute aduse la organul afacerilor interne al CPs Buiucani

(f.d.116 - 117 vol.1); procesul - verbal din 02.05.2007 de examinare a actelor

ridicate de la CPs Buiucani (f.d. 119 vol. 1); - copia registrului persoanelor aduse în

organul afacerilor interne, prin care se dovedește că (f.d. 120 - 124 vol.1); - procesul

- verbal din 21.05.2007 de ridicare a materialului nr. 7275 în rezultatul controlului

petiției (f.d. 127 - 128 vol.1); - copia încheierea din 26.11.2006 privind rezultatele

cercetării informației cu privire la bătaia de pe str. Kogălniceanu, prin care s-a

stabilit că: la fața locului două persoane se băteau cu pumnii și au opus rezistență;

actul întocmit de Romanciuc; în privința lui Creița de pornit proces contravențional

(f.d. 129 vol. 1); - copia încheierea din 26.11.2006 privind rezultatele cercetării

informației cu privire la bătaia de pe str. Kogălniceanu, prin care s-a stabilit că: la

fața locului două persoane se băteau cu pumnii și au opus rezistență; actul de

întocmit de Romanciuc; în privința lui Viazimin de pornit proces contravențional

(f.d. 130 vol. 1); - procesul - verbal din 28.05.2007 de examinare a materialelor

administrativ (f.d. 132 vol. 1); - procesul - verbal de recunoaștere a persoanei din

17.07.2007 prin care Creița Alexandru 1-a recunoscut pe Gaideș ca persoană care

era în uniformă colaboratorului de poliție și după cum ține minte este persoana care

l-a lovit (f.d.138-139 vol. 1); - tabelul repartizării forțelor și mijloacelor companiei

8

nr. 5 a RPS Scut la data de 26.11.2006, prin care se dovedește că Manoli a fost

repartizat spre serviciu împreună cu Gaideș (f.d. 145 vol. 1);- fișa de post a

polițistului RPS Scut (f.d. 146 vol.1);

- prin probele sus descrise, vinovăția inculpaților Manoli Radu și Gaideș

Vladimir este deplin dovedită, fiind statuat asupra faptului că aceste probe relevate

și analizate sunt admisibile, dat fiind că sunt administrate în conformitate cu Codul

de procedură penală;

- instanța de apel, nu a respectat pe caz prevederile art. 101 Code procedură

penală, or, potrivit articolului 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare probă

este apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor;

- instanța de apel incorect a considerat ca nefiind dovedită vinovăția

inculpaților Manoli Radu și Gaideș Vladimir;

- în prim plan acuzarea atestă o motivație insuficientă expusă de către instanța

de apel, motivație întemeiată în exclusivitate doar pe declarațiile depuse de

inculpații Manoli Radu și Gaideș Vladimir, declarații în care dânșii neagă vinovăția;

- instanța de apel nici nu a supus analizei și contrapunerii cele declarate de

către inculpații Manoli Radu și Gaideș Vladimir, invocând în conținutul deciziei

recurate doar faptul că „instanța de apel consideră plauzibile declarațiile

inculpaților”;

- pe parcursul întregului proces penal, ambele părți vătămate Creița Alexandru

și Viazimin Alexei au confirmat, inclusiv și în fața instanțelor, că au fost supuse

acelor acțiuni ilegale de către ambii inculpați;

- instanța de apel nu a contrapus cele relatate de către partea vătămată Viazimin

Alexei cu declarațiile făcute de către partea vătămate Creița Alexandru, or la o

simplă analiză și contrapunere a acestora vom constata că aceste declarații se

completează reciproc;

- instanțele de judecată nu au ținut cont de declarațiile martorului Maevschi

Iurii, declarații din care se deduce atît comportamentul părților vătămate căt și starea

lor la debarcarea din automobilul de taxi condus de către el, că părțile vătămate

aveau bani asupra lor, ceea ce vine se confirme corectitudinea declarațiilor

nemijlocite ale lui Creița Alexandru și Viazimin Alexei, inclusiv și în partea

deposedării lor de acele sume de bani indicate în învinuire;

- săvârșirea infracțiunilor de către ambii inculpați, de comun cu declarațiile

părților vătămate, este dovedită și prin declarațiile martorilor Didenco O. și Cozlov

D. care au văzut faptul cum Veazimin se afla lângă automobilul de poliție 902 iar un

colaborator de poliție în bătea cu pumnii în regiunea capului, iar altul cu forța îl

împingea în salonul automobilului;

- în care ei se aflau în custodia statului, în situația în care s-a dovedit că părțile

vătămate au fost reținute ilegal de către inculpații Manoli Radu Gheorghe și Gaideș

Vladimir Vladimir, în situația în care se dovedește că anume inculpații au supus

părțile vătămate acelor acțiunile ilegale inumane, acuzarea consideră dovedită

vinovăția ambilor inculpați pe toate capetele de acuzarea incriminate;

9

- versiunea inculpaților înaintată în cadrul procesului penal, este declarativă, nu

are acoperire probatorie și urmărește scopul evitării răspunderii penale, or poziția

aleasă de inculpați privind nevinovăția sa este combătută prin probele prezentate de

acuzare în sprijinul învinuirii, relevate și analizate supra.

- în vederea garantării principiului al unui proces echitabil, acuzarea a solicitat

instanței de apel a cerceta și verifica probele administrate în confirmarea învinuirii,

or conform procesului - verbal al ședinței de judecată se constată că au fost date

citirii declarațiilor martorilor Creița Ioana Savelie, Cebotari Vitalie Ion, Romanciuc

Victor Ion, Cozlov Dumitru Iuii, Deordienco Oleg Iurii, Maevschi Iurii Valeriu;

- acuzarea a administrat informații cu privire la faptul că martorul Creița Ioana

și Deordienco Oleg Iurii sunt decedați, fapt care a și făcut imposibilă audierea lor în

fața instanței de apel;

- cu referire la lipsa părții vătămate Creița Alexandru, acuzarea a întreprins

toate măsurile procesuale posibile, acordate de lege a asigura prezența acestei

persoane în instanța de apel, însă acest fapt s-a constatat a fi imposibil pe motiv că

Creița Alexandru lipsea de la locul de trai, fiind totodată anexate un șir multiplu de

acte ce vin să confirme acest fapt;

- instanța de apel nici nu a încercat a combate motivele aduse de către acuzare,

inclusiv în cerere de apel, precum și nici nu a ținut să aprecieze în careva mod

probele administrate de către acuzare, limitându-se în mod greșit doar la afirmația că

„acuzatorul nu a prezentat probe suplimentare care ar dovedi vinovăția inculpatului

Gaideș”. Astfel, însăși acest motiv invocat de către instanța de apel denotă

superficialitatea cu care a fost examinată prezenta cauză penală, or, ținînd cont de

acea procedură conform căreia a fost examinată cauza, precum și în corespundere cu

procedura de judecare a apelului prevăzută de art. 413 - 414 Cod de procedură

penală, la această etapă procesuală, acuzarea nu este în drept să administreze careva

probe suplimentare, or în caz contrar va fi încălcat principiul contradictorialității

procesului penal.

lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei

instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată, din următoarele considerente:

Potrivit prevederilor art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme

de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

În această ordine de idei, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în

particular avându-se în vedere recursul ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor admise

de instanța ierarhic inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei, iar controlul

judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art. 435

alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul

instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și cu trimiterea

10

cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, când

eroarea admisă nu poate fi corectată la această etapă a procedurilor.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze total, atunci când se constată admiterea erorilor de drept, de

natură să afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut drept consecință

adoptarea unei hotărâri contradictorii și nemotivate.

Totodată, Colegiul penal lărgit evidențiază și prevederile art.414 Cod de

procedură penală, în care se stipulează asupra căror chestiuni de fapt și de drept

urmează să se expună instanța, la etapa judecării cauzei în procedura de apel.

În particular, la chestiunile de fapt se atribuie următoarele aspecte: dacă fapta

reținută a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce

împrejurări a fost comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă

probele corect au fost apreciate prin prisma art.101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de

apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a

fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă

normele de drept procesual sau penal au fost corect aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu

trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel,

potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă,

printre altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau

admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a

efectuării cercetării judecătorești, urma să expună în hotărârea adoptată situația de

fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii

temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăția inculpaților și încadrarea juridică

a faptei săvârșite de către aceștia sau nevinovăția acestora și temeiul achitării,

prevăzut de normele procesual penale.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită

judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale

reglementate exhaustiv de legislator.

Reieșind din sumarul recursului declarat de procuror, se constată că acesta este

întemeiat în baza art.427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocând

următoarele cazuri de casare: hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărîrii. Criticele

autorului recursului, în esență, se referă la faptul că, instanța de apel a adoptat

soluția de achitare a lui Gaideș Vladimir de învinuirea în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.328 alin. (2) lit. a) Cod penal și la faptul menținerii soluției de

achitare a lui Manoli Radu, fără o apreciere corespunzătoare a totalității probelor

administrate la caz, care confirmă vinovăția inculpaților în faptele imputate de către

partea acuzării.

11

Verificând criticele expuse de titularul cererii de recurs, în raport cu lucrările

cauzei, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel, judecând apelul nu a

examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție pripită.

În cele din urmă, de către instanța de apel au fost formulate unele concluzii

nefondate, iar prin aceasta, inter alia, fiind încălcată obligația instanței de motivare

a hotărârii judecătorești, care face parte din setul garanțiilor subsecvente procesului

echitabil, fapt prin care s-a admis eroarea de drept prescrisă de pct. 6) din art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală.

În acest context Colegiul penal lărgit ține să menționeze următoarele.

12.1. Potrivit art.436 alin.(2) Cod de procedură penală, pentru instanța de

rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația

de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului.

Verificând criticile expuse în recursul declarat, în raport cu actele cauzei,

Colegiul penal lărgit constată, că acestea sânt întemeiate, deoarece instanța de apel a

ignorat indicațiile stipulate de instanța ierarhic superioară în decizia din 02

octombrie 2017, prin care a fost admisă cererea de revizuire declarată de către

avocatul Roșca Rodica în numele lui Manoli Radu, fiind desființate deciziile

instanței de recurs cît și a instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La adoptarea soluției, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în

decizia din 02 octombrie 2017, a indicat explicit că, „la 28 februarie2017, Curtea

Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea în cauza Manoli contra

Moldovei (cererea nr.56875/11), prin care a constatat că a avut loc violarea art. 6

Curtea a reitera că, „modul în care Curtea de Apel Chișinău a efectuat

procedura pare să fie contrară dispozițiilor articolului 419 din Codul de Procedură

Penală și recomandărilor Plenului Curții Supreme de Justiție ...nu este convinsă că

chestiunile asupra cărora Curtea de Apel trebuia să se pronunță, atunci când l-a

condamnat pe reclamantul Manoli Radu -și, astfel, anulând hotărârea de achitare

a acestuia de către prima instanță –ar putea fi examinate în mod corespunzător, ca

o chestiune de proces echitabil, fără directă apreciere a probelor”.

La fel Curtea a reiterat că, condamnarea reclamantului Manoli Radu, fără o

audiere repetată a victimelor, învinuiților sau martorilor, după ce a fost achitat de

prima instanță, a fost contrară garanțiilor unui proces echitabil, în sensul

articolului 6 § 1 din Convenție”.

În corespundere cu art. 4641 Cod de procedură penală „dacă se constată că

cererea este întemeiată instanța desființează, în parte, hotărârea atacată sub aspectul

dreptului încălcat și rejudecă cauza potrivit dispozițiilor art.434–436, sau dispune

rejudecarea în ordine de revizuire la instanța de judecată în fața căreia s-a produs

încălcarea dreptului”.

Rezumând situația de fapt, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel

la rejudecarea cauzei, după admiterea cererii de revizuire declarată de avocatul

Roșca Rodica în numele petiționarului Manoli Radu a ignorat prevederile art. 436

12

alin.(3) Cod de procedură penală potrivit cărora „cînd hotărîrea este casată numai

cu privire la unele fapte sau persoane ori numai în ce privește latura penală sau

civilă, instanța de rejudecare se pronunță în limitele în care hotărîrea a fost

casată”. Astfel, se reține că, prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme

de Justiție din 02 octombrie 2017 a fost dispusă rejudecarea cauzei doar în privința

lui Manoli Radu, fiind desființate deciziile Colegiului penal al Curții Supreme de

Justiție din 25 februarie 2011 și 27 octombrie 2011, decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2010, cauza în privința lui Gaideș Vladimir

nefiind obiect de examinare în procedura de revizuire.

12.2 În continuare, Colegiul penal lărgit evidențiază și faptul, că efectuând o

analiză textuală a deciziei instanței de apel se deduce, că aceasta nu cuprinde

relevarea considerentelor ce ar fi clare și întemeiate legal asupra concluziilor

formate în rezultatul verificării sentinței contestate de procuror, în raport cu

motivele invocate și circumstanțele reale ale acestei cauze.

Deci, în speță, cu o argumentare temeinică și suficientă, este necesar să fie

rezolvate problemele de drept apărute în cadrul judecării, cu excluderea

contradicțiilor și incertitudinilor existente, având în vedere că, lipsa unei motivări

corespunzătoare dintr-o hotărâre judecătorească afectează grav echitatea acestei

proceduri.

În contextul celor expuse, Colegiul penal lărgit relevă, că decizia instanței de

apel în privința lui Manoli Radu este insuficient de motivată, fiind contradictorie,

mai mult ca atât motivarea contravine dispozitivului, prin ce s-a admis o eroarea

prescrisă la pct. 6) din art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Astfel, verificând asupra principiului respectării normelor de drept procesual

menționate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel rejudecând cauza a

adoptat o soluție de achitare în privința lui Gaideș Vladimir, deși în privința

acestuia n-au fost contestate și n-au fost revizuite deciziile pronunțate, or, conform

hotărârii Curții Europene pentru Drepturile Omului din 28 februarie 2017 obiect al

discuției în ordine de revizuire a fost doar soluția în privința lui Manoli Radu, fiind

constatată încălcarea procedurii de achitare-condamnare. Or, Gaideș Vladimir n-a

contestat hotărârea instanței de recurs ordinar astfel, hotărârea în privința acestuia a

devenit irevocabilă.

Totodată, instanța de recurs menționează că, instanța de apel rejudecând cauza

nu a examinat acțiunile lui Manoli Radu în raport cu învinuirea prezentată și cu

probele administrate, declarațiile părților vătămate, a martorilor.

Din materialele cauzei rezultă că, în procesul examinării cauzei în instanța de

apel au fost audiați: partea vătămată Viazimin Alexei și martorul Cozlov Dmitri,

cercetate probele scrise, care nu au fost luate în considerație la emiterea soluției,

apreciind prioritar declarațiile inculpaților, care au dreptul de a nu se autoincrimina.

Astfel, instanța de apel a omis să se expună asupra probelor menționate

conform art. 101 Cod de procedură penală, descriind doar conținutul acestora,

ajungând la concluzia generală de a fi respinse probele acuzării și în special raportul

de examinare medico-legală nr. 6676 din 07.12.2006, prin care au fost constatate

13

leziunile corporale la Creița Alexandru - calificate ca vătămări corporale medii, în

coroborare cu declarațiile părților vătămate și a martorilor.

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal constată că, instanța de apel nu a

pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele

reținute de instanța de apel și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte

evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii contradictorii și

nemotivate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal statuează, că în speță este incident

temeiul invocat de acuzatorul de stat în recurs și anume art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea

procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a

judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a

judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii

judecătorești.

În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul ordinar

declarat la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu remiterea

cauzei în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecători.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare după

admiterea cererii de revizuire conform art. 464 1 Cod de procedură penală și limitele

acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel; să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund

probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele

legii, să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau

inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru

soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în

decizia adoptată și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu

prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către acuzatorul de stat, procuror în

procuratura de Circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, casează total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2020, în cauza penală

privindu-i pe Gaideș Vladimir xxxxx și Manoli Radu xxxxx, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată integral la 29 aprilie 2021.

Președinte Toma Nadejda

14

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

Boico Victor

Mardari Dumitru

15