1ra-687/21 — Art. 328 al. 2 lit. a CP, 327 al. 1 CP

Prima instanță: 06.12.2007-21.05.2009;

Instanța de apel: 18.06.2009-18.01.2010; 25.10.2017-21.10.2020;

Instanța de recurs: 29.10.2010-25.02.2011; 05.01.2021-30.03.2021. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 21 mai 2009, Gaideș Vladimir a fost achitat de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.327 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. Gaideș Vladimir a fost condamnat în baza art.328 alin.(2) lit. a) Cod penal la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 2 ani. În baza art.90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 1 an. S-a încasat de la Gaideș Vladimir n beneficiul lui Creița Alexandru prejudiciul moral în mărime de 5000 lei. Manoli Radu a fost achitat de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(2) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. 1.2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, potrivit rechizitoriului inculpații Gaideș Vladimir și Radu Manoli sunt învinuiți în aceea că 1 la data de 26.11.2006, aproximativ pe la orele 19:00 polițiștii RPS „SCUT” al CGP mun. Chișinău ambii fiind în componența echipajului de reacționare operativă „902” s-au deplasat la chemarea parvenită, precum că pe str. Kogălniceanu, 93 din mun. Chișinău este „conflict familiar”. Ajungând pe xxxxx de către echipajul de reacționare operativă 902 menționat, au fost observați cetățenii Creița Alexandru și Viazimin Alexei, care din greșeală au fost considerați ca persoane ce au participat la „conflictul familiar” care a avut loc xxxxx. Apropiindu-se de Creița Alexandru și Viazimin Alexei, colaboratorii de poliție Gaideș Vladimir și Radu Manoli neexplicând motivele reținerii au cerut ca ultimii să-i urmeze. Fiindcă cetățenilor Creița Alexandru și Viazimin Alexei nu le-a fost explicat motivul reținerii, iar aceștia din urmă nu au făcut nimic ilegal, ei au refuzat să urmeze colaboratorii de poliție. Auzind refuzul, colaboratorii de poliție Gaideș Vladimir și Manoli Radu prin participare, înțelegându-se în prealabil, ambii fiind persoane cu funcție de răspundere, căreia într-o instituție de stat i se acordă permanent prin stipularea legii anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice din motiv personal fără nici o necesitate și fiind obligați în conformitate cu prevederile art.2, 12 pct. 1) al Legii R. Moldova „Cu privire la poliție” nr.416 din 18. 12.1990 „să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei, demnității și averii cetățenilor”, încălcând grosolan prevederile art. 14 al Legii menționate conform căruia poliția are dreptul să aplice forța fizică, mijloacele speciale și arma de foc în cazurile și în modul prevăzute de prezenta lege. Aplicarea forței, mijloacelor speciale sau a armei de foc trebuie să fie precedată de un avertisment privind intenția recurgerii la ele cu acordarea unui timp suficient pentru reacția de răspuns, cu excepția cazurilor în care tergiversarea aplicării fizice, a mijloacelor speciale și a armei generează un pericol direct pentru viața și sănătatea cetățenilor și a colaboratorilor poliției, poate conduce la alte urmări grave și neluând în considerație absența temeiurilor legali de aplicare a forței fizice prevăzute de art. 15 al aceleași legi „colaboratorii de poliție aplică forța fizică inclusiv procedee speciale de luptă, pentru curmarea infracțiunilor, pentru înfrângerea rezistenței opuse cerințelor legale, dacă metodele nonviolente nu asigură îndeplinirea obligațiunilor ce le revin”, din intenție directă, depășind în mod vădit atribuțiile sale de serviciu acordate prin legislația în vigoare, fără careva temei legal, l-a lovit de mai multe ori cu pumnul în diferite regiuni ale corpului pe cet. Viazimin Alexei, cauzându-i acestuia suferința fizică. Ulterior colaboratorii de poliție Gaideș Vladimir și Radu Manoli cu forța l-au așezat pe Viazimin Alexei în automobilul de reacționare operativă „902” CAIS 1246, care împreună cu Creița Alexandru au fost escortați la SP nr. 1 a CP Buiucani, mun. Chișinău. Acțiunile inculpaților pe acest capăt de învinuire fiind încadrate de către acuzatorul de stat în baza art. 328 alin. (2) Cod penal, săvârșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice însoțite de aplicarea violenței. 2 La fel, prin rechizitoriu Gaideș Vladimir a fost învinuit și în faptul că Creița Alexandru și Viazimin Alexei fiind așezați în automobilul menționat Creița Alexandru a fost percheziționat de către Gaideș Vladimir, care a depistat și ridicat de la ultimul portmoneul în care se aflau bani în sumă de 200 lei. În așa mod, de către Gaideș Vladimir a fost percheziționat și Viazimin Alexei, de la care a fost ridicat portmoneul cu bani în sumă de 50 lei. Aflându-se în incinta CP Buiucani, mun. Chișinău, Gaideș Vladimir - fiind persoana cu funcții de răspundere, căreia într-o instituție de stat i se acordă permanent prin stipularea legii anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, urmărind scopul material, fiind obligat în conformitate cu prevederile art. 13, 12 pct.23) al Legii „Cu privire la poliție” nr.416 din 18.12.1990„ să asigure integritatea documentelor, obiectelor, valorilor și a altor bunuri predate poliției, să ia măsuri pentru restituirea lor posesorilor legitimi”, folosindu-se intenționat de situația de serviciu, abuzând de atribuțiile sale, fiind obligat să predea toate bunurile ridicate proprietarului, profitând de faptul că în momentul controlului corporal a cet. Viazimin Alexei și Creița nimeni nu a văzut că de la ultimul a fost ridicate careva bunuri, acționând în interes material, cu scopul însușirii bunurilor ce aparțin altei persoane, a tăinuit bunurile ridicate de la cet. Creița Alexandru și Viazimin Alexei, prin ce i-a cauzat părții vătămate Creița Alexandru o daună materială în proporții considerabile în valoarea totală de 200 lei. La aceeași dată, 26.11.2006, aflându-se în incinta SP nr. 1 a CP Buiucani, mun. Chișinău, când Gaideș Vladimir i-a întors cet. Creița Alexandru și Viazimin Alexei bunurile ridicate, la întrebarea cet. Creița Alexandru referitor la lipsa banilor din portmoneu, Gaideș Vladimir, fiind persoană cu funcție de răspundere, cărei într-o instituție de stat i se acordă permanent prin stipularea legii anumite drepturi și obligații, în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, din motivul personal, fără nici o necesitate și fiind obligat în conformitate cu prevederile art. art. 2, 12 pct. 1) al Legii R. Moldova „Cu privire la poliție” nr.416 din 18.12.1990 „să ia măsuri pentru apărarea sănătății, onoarei, demnității și averii cetățenilor”, încălcând grosolan prevederile 14 al Legii menționate conform căruia poliția are dreptul să aplice forța fizică, mijloacele speciale și arma de foc în cazurile și în modul prevăzut de prezenta lege. Aplicarea forței, mijloacelor speciale sau a armei de foc trebuie să fie precedată de un avertisment privind intenția recurgerii la ele cu acordarea unui timp suficient pentru reacția de răspuns, cu excepția cazurilor în care tergiversarea aplicării fizice, a mijloacelor speciale și a armei generează un pericol direct pentru viața și sănătatea cetățenilor și a colaboratorilor poliției, poate conduce la alte urmări grave și neluând în considerație absența temeiurilor legali de aplicare a forței fizice prevăzute de art. 15 al aceleiași legi, din intenție directă, depășind în mod vădit atribuțiile sale de serviciu acordate prin legislația în vigoare, fără careva temei legal l-a lovit pe Creița Alexandru cu piciorul în regiunea abdomenului, cauzându-i acestuia conform raportului de expertiză medico-legală 11/D, fractura coastei VII pe stânga pe linia axilară medie, ce se califică ca vătămări corporale medii. Prin acțiunile sale ilegale și intenționate, Gaideș Vladimir, fiind persoană cu funcție de 3 răspundere a depășit în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate lui prin Lege, a aplicat ilegal violența, prin ce a cauzat daune în proporții considerabile intereselor ocrotite de Lege ale persoanelor fizice. Prin rechizitoriu Gaideș Vladimir a mai fost învinuit în faptul că din aceleași motive ca și față de Creița Alexandru, de către el a fost lovit în regiunea abdomenului și Viazimin Alexei, prin ce a cauzat acestuia suferințe fizice. 2. Sentința menționată a fost atacată cu apel, de către procurorului în Procuratura sect. Buiucani, mun. Chișinău, Coșnița Liuba și de către inculpatul Gaideș Vladimir. 2.1 Procurorul în apelul declarat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Manoli Radu să fie recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(2) lit. a) Cod penal, și a-i stabili în baza acestui articol o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 5 ani iar Gaideș Vladimir să fie recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute art.327 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilit un termen de 2 ani închisoare, iar în baza prevederilor art.328 alin.(2) lit. a) Cod penal să-i fie stabilit 3 ani închisoare. Pedeapsa definitivă să-i fie stabilită lui Gaideș Vladimir de 5 ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 5 ani. În argumentarea apelului, acuzatorul de stat a invocat următoarele: - instanța de fond, a emis o sentință ilegală, ce nu corespunde personalității celor vinovați și caracterului faptei săvârșite, deoarece nu a luat în considerație totalitatea probelor administrate procedural corect în cadrul exercitării urmăririi penale, nu a ținut cont de cumulul circumstanțelor săvârșirii infracțiunilor și de suportul probator, dându-i o apreciere critică; - concluziile instanței precum că, inculpatul Manoli Radu nu a aplicat violență față de părțile vătămate și că în acțiunile inculpatului Gaideș Vladimir nu s-a constatat folosirea intenționată a situației de serviciu în interes material, cauzând daune drepturilor și intereselor persoanelor fizice, vin în contradicție cu probele acumulate în cadrul urmării penale și examinate în cadrul de judecată; - instanța de judecată n-a luat în considerație declarațiile părților vătămate, martorilor Derdienco O., Cozlov D. și Romanciu V.; - inculpații Gaideș Vladimir și Radu Manoli nu au negat faptul reținerii cet. Creița Alexandru și Viazimin Alexei, susținând că au aplicat forța fizică în limitele legii, ceea ce vine în contradicție cu consecințele survenite, fiind aplicată violentă, prin care s-au cauzat daune esențiale, ce nu au fost recuperate de părți. 2.2. Inculpatul Gaideș Vladimir în apel său a solicitat repunerea în termen a cererii de apel, motivând că a făcut cunoștință cu sentința la data de 03.11.2009, admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit de prima instanță prin care să fie achitat și pe acest capăt de acuzare deoarece nu este vinovat. 4 În argumentarea apelului, inculpatul a invocat următoarele: - acțiunile efectuate în calitatea sa de polițist au fost legale, careva leziuni corporale părților vătămate nu a aplicat; - consideră că instanța de fond sub aspectul învinuirii aduse în baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal nu a constatat și nu a apreciat corect acțiunile întreprinse de el pe caz, motiv din care a pronunțat o sentință de condamnare. 3. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2010, a fost respins apelul inculpatului Gaideș Vladimir și admis parțial apelul procurorului în Procuratura sect. Buiucani, mun. Chișinău, Coșnița Liuba, casată sentința în privința achitării ambilor inculpați, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre, prin care Manoli Radu a fost condamnat în baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele de stat și obștești pe termen de 2 ani, iar în baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite lui Manoli Radu a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 2 ani. Gaideș Vladimir a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 327 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare, și menținută condamnarea lui Gaideș Vladimir pe art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, iar în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, lui Gaideș Vladimir i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 4 (patru) ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele obștești și de stat pe un termen de 4 ani. Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite lui Gaideș Vladimir a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 3 ani.

Decizia Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2010 a fost contestată cu recurs ordinar de către acuzatorul de stat și de către Gaideș Vladimir și Manoli Radu.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 25 februarie 2011, au fost respinse ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău și inculpații Manoli Radu și Gaideș Vladimir, cu menținerea hotărârii atacate.

Decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 25 februarie 2011 a fost contestată cu recurs în anulare de către avocatul Ulianovschi Gheorghe în interesele condamnatului Manoli Radu.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 27 octombrie 2011, a fost decisă inadmisibilitatea recursului în anulare, declarat de avocatul Ulianovschi Gheorghe în numele condamnatului Manoli Radu, ca fiind vădit neîntemeiat.

La data de 15 august 2017, împotriva hotărârilor sus menționate, a declarat cerere de revizuire avocatul Roșca Rodica în numele lui Manoli Radu, care, cu trimitere la prevederile art. 464/1 alin.(1) Cod de procedură penală, a solicitat desființarea hotărârilor sus menționate, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Manoli Radu să fie achitat pe art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, invocând că prin Hotărârea Curții Europene pentru Drepturile Omului din 28.02.2017 nr. 56875/11, 5 emisă în cauza Manoli contra Moldovei, a fost constată violarea art. 6 §1 din Convenție.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 02 octombrie 2017, a fost admisă cererea de revizuire declarată de către avocatul Roșca Rodica în numele petiționarului Manoli Radu, desființate deciziile Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 25 februarie 2011 și 27 octombrie 2011, decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2010, și dispusă transmiterea cauzei penale la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2020 a fost respins apelul procurorului în Procuratura sect. Buiucani, mun. Chișinău, Coșnița Liuba, admis apelul inculpatului Gaideș Vladimir, casată sentința parțial, în partea condamnării lui Gaideș Vladimir în baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, pronunțând o nouă hotărâre în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: Gaideș Vladimir învinuit în baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, a fost achitat pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. În rest sentința a fost menținută. 10.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel în urma cercetării probelor prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, a considerat că, instanța de fond just și întemeiat prin sentința emisă l-a achitat pe Gaideș Vladimir în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, și întemeiat l-a achitat pe Manoli Radu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal pe motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii, și eronat a adoptat o sentință de condamnare în privința inculpatului Gaideș Vladimir în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a) Codul penal, după semnele calificative, săvârșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice însoțite de aplicarea violenței. Or, cercetând declarațiile martorilor audiați precum și înscrisurile anexate la materialele cauzei penale, instanța de apel a ajuns la concluzia că, Gaideș Vladimir, acuzat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, urmează a fi achitat pe motivul că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii incriminate. Audiind inculpații, instanța de apel a reținut că, partea vătămată Creița Alexandru în ședință de judecată în apel nu s-a prezentat, iar acuzatorul de stat nu a prezentat probe suplimentare care ar dovedi vinovăția inculpatului Gaideș Vladimir, totodată instanța de apel fiind în imposibilitatea de a audia în mod repetat partea vătămată, iar o sentință de condamnare în privința lui Gaideș Vladimir așa cum solicită acuzatorul de stat poate fi adoptată doar cu audierea părților în proces întru asigurarea unui proces echitabil. 6 Astfel dat fiind faptul că vinovăția inculpatului Gaideș Vladimir nu a fot confirmată prin probe pertinente și concludente, lipsind elementele infracțiunii în acțiunile inculpatului Gaideș Vladimir, iar sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, dubiile în probarea învinuirii urmând a fi interpretate în favoarea inculpatului, instanța de apel a concluzionat că inculpatul Gaideș Vladimir, învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, urmează să fie achitat din motivul că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Decizia instanței de apel este atacată, cu recurs ordinar de către acuzatorul de stat, procuror în procuratura de Circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin care indică temeiul prevăzute la art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod procedură penală, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată. 11.1 În motivarea recursului procurorul indică: - instanța de apel, nu a ținut cont și nu apreciat totalitatea probelor ce dovedesc vinovăția cet. Gaideș Vladimir și Manoli Radu în mod greșit a respins probele administrate de către acuzarea de stat, fără a fi constatate încălcarea normelor procesuale invocate, a apreciat în mod superficial aceste probe, fără a fi evidențiate acele derogări evidente invocate; - în dovedirea că în acțiunile inculpatului Gaideș Vladimir se conțin indicii infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1), art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal și în acțiunile lui Manoli Radu se conțin indicii infracțiunii prevăzute .de art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, acuzarea de stat a invocat următoarele probe: - declarațiile părților vătămate: - Creița Alexandru (f.d. 24 - 27 vol. 1, f.d. 104 - 109 vol. 2); Viazimin Alexei (f.d. 35 - 36 vol. 1, f.d. 111 - 113 vol. 2);- declarațiile martorilor: Creița Ioana (f.d. 45 - 46 vol. 1, f.d. 116 vol. 2); Romanciuc Victor (f.d. 50 - 51 vol. 1, f.d. 114 - 115 vol. 2); Viazimin Sttela (f.d. 212 vol. 1); Cozlov Dumitru (f.d. 214 - 215 vol. 1, f.d. 117 vol. 2); Derdienco Oleg (f.d. 220 vol. 1, f.d. 128 vol. 2); Maevschi Iurii (f.d. 120 vol. 2); - procesul - verbal din 22.12.2006 vizând consemnarea celor constatate privitor la infracțiunea depistată, prin care a fost înregistrat spre examinare cazul cercetat (f.d.14 vol. 1); - explicația depusă de Viazimin Alexei în care indică la acțiunile ilegale ale inculpaților (f.d.15 - 17 vol. 1); - explicația depusă de Romanciuc Vladislav în care neagă aplicarea măsurilor de constrângere (f.d. 18 vol. 1); - explicația depusă de Creița Alexandru în care indică că „polițistul m-a lovit cu piciorul în piept și pe colegul meu tot” (f.d. 19 - 22 vol. 1); - înștiințare 903 din 28.11.2006 prin care se dovedește că s-a adresat Creița Alexandru invocând că a fost bătut de poliție, internat cu diagnoza - fractura coastelor 8 - 10 - 11 pe stânga (f.d. 40 voi. 1); - certificat de vizită nr. 152783 din 28.12.2006 pe numele lui Creița Alexandru (f.d. 41 vol. 1); - declarația depusă de Creița Alexandru în care descrie repetat modul în care a fost maltratat de poliție (f.d. 42 vol. 1); - raportul de examinare medico - legală nr. 6676 din 07.12.2006 prin care au fost constatate leziunile corporale la Creița Alexandru - calificate ca vătămări corporale medii, cauzarea cărora e puțin probabil în urma căderii de la propria înălțime (f.d. 56 vol. 7 1); - raport de expertiză medico - legală nr. 611/D din 05.04.2017 prin care au fost constatate leziunile corporale la Creița Alexandru (f.d. 61 vol. 1); - procesul - verbal din 10.01.2007 de examinare a dosarului administrativ în privința lui Creița Alexandru (f.d. 68 - 69 vol. 1); - dosarul administrativ (f.d 70 - vol. 1); - copia procesului - verbal din 26.11.2006 privind contravenția administrativă comisă de Creița art. 164 alin.(1), art. 174/5 alin.(1), art. 174/6 Cod cu privire la contravenții (f.d. 72 vol. 1); - copia procesului - verbal din 26.11.2006 cu privire la percheziția corporală efectuată la Creița Alexandru - întocmit de Romanciuc (f.d. 74 vol. 1); - raportul din 26.11.2006 întocmit de Gaideș Vladimir în care indică că persoanele au opus rezistență și ei au aplicat forța fizică și cătușele (f.d. 75 vol. 1); - raportul depus la 26.11.2006 de Manoli Radu (f.d. 79 vol. 1); - decizia cu privire la contravenția administrativă, prin care Creița Alexandru a fost sancționat pentru contravențiile pornite - de instanța (f.d. 80 vol. 1); - copia materialului administrativ în privința lui Veazimin Alexei (f.d. 87 - vol. 1); - rapoartele colaboratorilor de poliție în privința lui Veazimin Alexei (f.d. 91 - 98 vol. 1); - decizia cu privire la contravenția administrativă, prin care Veazimin Alexei a fost sancționat pentru contravențiile pornite - de instanța (f.d. 98 vol. 10; - procesul - verbal din 09.08.2007 de examinare a dosarului administrativ în privința lui Veazimin Alexei (f.d. 100 - 101 vol. 1); - procesul - verbal din 28.03.2007 de ridicare a actelor din registrul nr. 2 de evidență a înștiințărilor referitor la infracțiuni și incidente a CPs Buiucani (f.d. 104 - 105 vol. 1); - procesul - verbal din 28.03.2007 de examinare a actelor ridicate de la CPs Buiucani (f.d. 107 -108 vol. 1); - copia registrului nr. 2 de evidență a înștiințărilor referitor la infracțiuni și incidente a CPs Buiucani - prin care se constată că înștiințarea a parvenit la serviciu 902 la 26.11.2006 orele 16:25 (f.d.109 - 113 vol.1); - procesul - verbal din 02.08.2007 de ridicare a actelor din registrul de evidență a persoanelor reținute aduse la organul afacerilor interne al CPs Buiucani (f.d.116 - 117 vol.1); procesul - verbal din 02.05.2007 de examinare a actelor ridicate de la CPs Buiucani (f.d. 119 vol. 1); - copia registrului persoanelor aduse în organul afacerilor interne, prin care se dovedește că (f.d. 120 - 124 vol.1); - procesul - verbal din 21.05.2007 de ridicare a materialului nr. 7275 în rezultatul controlului petiției (f.d. 127 - 128 vol.1); - copia încheierea din 26.11.2006 privind rezultatele cercetării informației cu privire la bătaia de pe str. Kogălniceanu, prin care s-a stabilit că: la fața locului două persoane se băteau cu pumnii și au opus rezistență; actul întocmit de Romanciuc; în privința lui Creița de pornit proces contravențional (f.d. 129 vol. 1); - copia încheierea din 26.11.2006 privind rezultatele cercetării informației cu privire la bătaia de pe str. Kogălniceanu, prin care s-a stabilit că: la fața locului două persoane se băteau cu pumnii și au opus rezistență; actul de întocmit de Romanciuc; în privința lui Viazimin de pornit proces contravențional (f.d. 130 vol. 1); - procesul - verbal din 28.05.2007 de examinare a materialelor administrativ (f.d. 132 vol. 1); - procesul - verbal de recunoaștere a persoanei din 17.07.2007 prin care Creița Alexandru 1-a recunoscut pe Gaideș ca persoană care era în uniformă colaboratorului de poliție și după cum ține minte este persoana care l-a lovit (f.d.138-139 vol. 1); - tabelul repartizării forțelor și mijloacelor companiei 8 nr. 5 a RPS Scut la data de 26.11.2006, prin care se dovedește că Manoli a fost repartizat spre serviciu împreună cu Gaideș (f.d. 145 vol. 1);- fișa de post a polițistului RPS Scut (f.d. 146 vol.1); - prin probele sus descrise, vinovăția inculpaților Manoli Radu și Gaideș Vladimir este deplin dovedită, fiind statuat asupra faptului că aceste probe relevate și analizate sunt admisibile, dat fiind că sunt administrate în conformitate cu Codul de procedură penală; - instanța de apel, nu a respectat pe caz prevederile art. 101 Code procedură penală, or, potrivit articolului 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare probă este apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor; - instanța de apel incorect a considerat ca nefiind dovedită vinovăția inculpaților Manoli Radu și Gaideș Vladimir; - în prim plan acuzarea atestă o motivație insuficientă expusă de către instanța de apel, motivație întemeiată în exclusivitate doar pe declarațiile depuse de inculpații Manoli Radu și Gaideș Vladimir, declarații în care dânșii neagă vinovăția; - instanța de apel nici nu a supus analizei și contrapunerii cele declarate de către inculpații Manoli Radu și Gaideș Vladimir, invocând în conținutul deciziei recurate doar faptul că „instanța de apel consideră plauzibile declarațiile inculpaților”; - pe parcursul întregului proces penal, ambele părți vătămate Creița Alexandru și Viazimin Alexei au confirmat, inclusiv și în fața instanțelor, că au fost supuse acelor acțiuni ilegale de către ambii inculpați; - instanța de apel nu a contrapus cele relatate de către partea vătămată Viazimin Alexei cu declarațiile făcute de către partea vătămate Creița Alexandru, or la o simplă analiză și contrapunere a acestora vom constata că aceste declarații se completează reciproc; - instanțele de judecată nu au ținut cont de declarațiile martorului Maevschi Iurii, declarații din care se deduce atît comportamentul părților vătămate căt și starea lor la debarcarea din automobilul de taxi condus de către el, că părțile vătămate aveau bani asupra lor, ceea ce vine se confirme corectitudinea declarațiilor nemijlocite ale lui Creița Alexandru și Viazimin Alexei, inclusiv și în partea deposedării lor de acele sume de bani indicate în învinuire; - săvârșirea infracțiunilor de către ambii inculpați, de comun cu declarațiile părților vătămate, este dovedită și prin declarațiile martorilor Didenco O. și Cozlov D. care au văzut faptul cum Veazimin se afla lângă automobilul de poliție 902 iar un colaborator de poliție în bătea cu pumnii în regiunea capului, iar altul cu forța îl împingea în salonul automobilului; - în care ei se aflau în custodia statului, în situația în care s-a dovedit că părțile vătămate au fost reținute ilegal de către inculpații Manoli Radu Gheorghe și Gaideș Vladimir Vladimir, în situația în care se dovedește că anume inculpații au supus părțile vătămate acelor acțiunile ilegale inumane, acuzarea consideră dovedită vinovăția ambilor inculpați pe toate capetele de acuzarea incriminate; 9 - versiunea inculpaților înaintată în cadrul procesului penal, este declarativă, nu are acoperire probatorie și urmărește scopul evitării răspunderii penale, or poziția aleasă de inculpați privind nevinovăția sa este combătută prin probele prezentate de acuzare în sprijinul învinuirii, relevate și analizate supra. - în vederea garantării principiului al unui proces echitabil, acuzarea a solicitat instanței de apel a cerceta și verifica probele administrate în confirmarea învinuirii, or conform procesului - verbal al ședinței de judecată se constată că au fost date citirii declarațiilor martorilor Creița Ioana Savelie, Cebotari Vitalie Ion, Romanciuc Victor Ion, Cozlov Dumitru Iuii, Deordienco Oleg Iurii, Maevschi Iurii Valeriu; - acuzarea a administrat informații cu privire la faptul că martorul Creița Ioana și Deordienco Oleg Iurii sunt decedați, fapt care a și făcut imposibilă audierea lor în fața instanței de apel; - cu referire la lipsa părții vătămate Creița Alexandru, acuzarea a întreprins toate măsurile procesuale posibile, acordate de lege a asigura prezența acestei persoane în instanța de apel, însă acest fapt s-a constatat a fi imposibil pe motiv că Creița Alexandru lipsea de la locul de trai, fiind totodată anexate un șir multiplu de acte ce vin să confirme acest fapt; - instanța de apel nici nu a încercat a combate motivele aduse de către acuzare, inclusiv în cerere de apel, precum și nici nu a ținut să aprecieze în careva mod probele administrate de către acuzare, limitându-se în mod greșit doar la afirmația că „acuzatorul nu a prezentat probe suplimentare care ar dovedi vinovăția inculpatului Gaideș”. Astfel, însăși acest motiv invocat de către instanța de apel denotă superficialitatea cu care a fost examinată prezenta cauză penală, or, ținînd cont de acea procedură conform căreia a fost examinată cauza, precum și în corespundere cu procedura de judecare a apelului prevăzută de art. 413 - 414 Cod de procedură penală, la această etapă procesuală, acuzarea nu este în drept să administreze careva probe suplimentare, or în caz contrar va fi încălcat principiul contradictorialității procesului penal.

Judecând recursul ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, din următoarele considerente: Potrivit prevederilor art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. În această ordine de idei, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în particular avându-se în vedere recursul ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanța ierarhic inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator. Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art. 435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și cu trimiterea 10 cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, când eroarea admisă nu poate fi corectată la această etapă a procedurilor. Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze total, atunci când se constată admiterea erorilor de drept, de natură să afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut drept consecință adoptarea unei hotărâri contradictorii și nemotivate. Totodată, Colegiul penal lărgit evidențiază și prevederile art.414 Cod de procedură penală, în care se stipulează asupra căror chestiuni de fapt și de drept urmează să se expună instanța, la etapa judecării cauzei în procedura de apel. În particular, la chestiunile de fapt se atribuie următoarele aspecte: dacă fapta reținută a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma art.101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, urma să expună în hotărârea adoptată situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăția inculpaților și încadrarea juridică a faptei săvârșite de către aceștia sau nevinovăția acestora și temeiul achitării, prevăzut de normele procesual penale. Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate exhaustiv de legislator. Reieșind din sumarul recursului declarat de procuror, se constată că acesta este întemeiat în baza art.427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocând următoarele cazuri de casare: hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărîrii. Criticele autorului recursului, în esență, se referă la faptul că, instanța de apel a adoptat soluția de achitare a lui Gaideș Vladimir de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.328 alin. (2) lit. a) Cod penal și la faptul menținerii soluției de achitare a lui Manoli Radu, fără o apreciere corespunzătoare a totalității probelor administrate la caz, care confirmă vinovăția inculpaților în faptele imputate de către partea acuzării. 11 Verificând criticele expuse de titularul cererii de recurs, în raport cu lucrările cauzei, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel, judecând apelul nu a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție pripită. În cele din urmă, de către instanța de apel au fost formulate unele concluzii nefondate, iar prin aceasta, inter alia, fiind încălcată obligația instanței de motivare a hotărârii judecătorești, care face parte din setul garanțiilor subsecvente procesului echitabil, fapt prin care s-a admis eroarea de drept prescrisă de pct. 6) din art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. În acest context Colegiul penal lărgit ține să menționeze următoarele. 12.1. Potrivit art.436 alin.(2) Cod de procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului. Verificând criticile expuse în recursul declarat, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit constată, că acestea sânt întemeiate, deoarece instanța de apel a ignorat indicațiile stipulate de instanța ierarhic superioară în decizia din 02 octombrie 2017, prin care a fost admisă cererea de revizuire declarată de către avocatul Roșca Rodica în numele lui Manoli Radu, fiind desființate deciziile instanței de recurs cît și a instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. La adoptarea soluției, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în decizia din 02 octombrie 2017, a indicat explicit că, „la 28 februarie2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea în cauza Manoli contra Moldovei (cererea nr.56875/11), prin care a constatat că a avut loc violarea art. 6 §1 din Convenție Curtea a reitera că, „modul în care Curtea de Apel Chișinău a efectuat procedura pare să fie contrară dispozițiilor articolului 419 din Codul de Procedură Penală și recomandărilor Plenului Curții Supreme de Justiție ...nu este convinsă că chestiunile asupra cărora Curtea de Apel trebuia să se pronunță, atunci când l-a condamnat pe reclamantul Manoli Radu -și, astfel, anulând hotărârea de achitare a acestuia de către prima instanță –ar putea fi examinate în mod corespunzător, ca o chestiune de proces echitabil, fără directă apreciere a probelor”. La fel Curtea a reiterat că, condamnarea reclamantului Manoli Radu, fără o audiere repetată a victimelor, învinuiților sau martorilor, după ce a fost achitat de prima instanță, a fost contrară garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 § 1 din Convenție”. În corespundere cu art. 4641 Cod de procedură penală „dacă se constată că cererea este întemeiată instanța desființează, în parte, hotărârea atacată sub aspectul dreptului încălcat și rejudecă cauza potrivit dispozițiilor art.434–436, sau dispune rejudecarea în ordine de revizuire la instanța de judecată în fața căreia s-a produs încălcarea dreptului”. Rezumând situația de fapt, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel la rejudecarea cauzei, după admiterea cererii de revizuire declarată de avocatul Roșca Rodica în numele petiționarului Manoli Radu a ignorat prevederile art. 436 12 alin.(3) Cod de procedură penală potrivit cărora „cînd hotărîrea este casată numai cu privire la unele fapte sau persoane ori numai în ce privește latura penală sau civilă, instanța de rejudecare se pronunță în limitele în care hotărîrea a fost casată”. Astfel, se reține că, prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 02 octombrie 2017 a fost dispusă rejudecarea cauzei doar în privința lui Manoli Radu, fiind desființate deciziile Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 25 februarie 2011 și 27 octombrie 2011, decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2010, cauza în privința lui Gaideș Vladimir nefiind obiect de examinare în procedura de revizuire. 12.2 În continuare, Colegiul penal lărgit evidențiază și faptul, că efectuând o analiză textuală a deciziei instanței de apel se deduce, că aceasta nu cuprinde relevarea considerentelor ce ar fi clare și întemeiate legal asupra concluziilor formate în rezultatul verificării sentinței contestate de procuror, în raport cu motivele invocate și circumstanțele reale ale acestei cauze. Deci, în speță, cu o argumentare temeinică și suficientă, este necesar să fie rezolvate problemele de drept apărute în cadrul judecării, cu excluderea contradicțiilor și incertitudinilor existente, având în vedere că, lipsa unei motivări corespunzătoare dintr-o hotărâre judecătorească afectează grav echitatea acestei proceduri. În contextul celor expuse, Colegiul penal lărgit relevă, că decizia instanței de apel în privința lui Manoli Radu este insuficient de motivată, fiind contradictorie, mai mult ca atât motivarea contravine dispozitivului, prin ce s-a admis o eroarea prescrisă la pct. 6) din art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Astfel, verificând asupra principiului respectării normelor de drept procesual menționate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel rejudecând cauza a adoptat o soluție de achitare în privința lui Gaideș Vladimir, deși în privința acestuia n-au fost contestate și n-au fost revizuite deciziile pronunțate, or, conform hotărârii Curții Europene pentru Drepturile Omului din 28 februarie 2017 obiect al discuției în ordine de revizuire a fost doar soluția în privința lui Manoli Radu, fiind constatată încălcarea procedurii de achitare-condamnare. Or, Gaideș Vladimir n-a contestat hotărârea instanței de recurs ordinar astfel, hotărârea în privința acestuia a devenit irevocabilă. Totodată, instanța de recurs menționează că, instanța de apel rejudecând cauza nu a examinat acțiunile lui Manoli Radu în raport cu învinuirea prezentată și cu probele administrate, declarațiile părților vătămate, a martorilor. Din materialele cauzei rezultă că, în procesul examinării cauzei în instanța de apel au fost audiați: partea vătămată Viazimin Alexei și martorul Cozlov Dmitri, cercetate probele scrise, care nu au fost luate în considerație la emiterea soluției, apreciind prioritar declarațiile inculpaților, care au dreptul de a nu se autoincrimina. Astfel, instanța de apel a omis să se expună asupra probelor menționate conform art. 101 Cod de procedură penală, descriind doar conținutul acestora, ajungând la concluzia generală de a fi respinse probele acuzării și în special raportul de examinare medico-legală nr. 6676 din 07.12.2006, prin care au fost constatate 13 leziunile corporale la Creița Alexandru - calificate ca vătămări corporale medii, în coroborare cu declarațiile părților vătămate și a martorilor. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal constată că, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanța de apel și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii contradictorii și nemotivate. Din considerentele expuse, Colegiul penal statuează, că în speță este incident temeiul invocat de acuzatorul de stat în recurs și anume art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești. În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul ordinar declarat la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu remiterea cauzei în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecători. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare după admiterea cererii de revizuire conform art. 464 1 Cod de procedură penală și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către acuzatorul de stat, procuror în procuratura de Circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2020, în cauza penală privindu-i pe Gaideș Vladimir xxxxx și Manoli Radu xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată integral la 29 aprilie 2021. Președinte Toma Nadejda 14 Judecătorii Cobzac Elena Țurcan Anatolie Boico Victor Mardari Dumitru 15