1ra-1276/2017 — art. 145 alin. 2 lit. a, 27, 145 alin. 1, 217 alin. 2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 145 alin. 2 lit. a, 27, 145 alin. 1, 217 alin. 2 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 8, 12 CPP
1ra-1276/2017 — art. 145 alin. 2 lit. a, 27, 145 alin. 1, 217 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 1ra-1276/2017 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 20 septembrie 2017 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, împotriva sentinței Judecătoriei Cahul din 20 aprilie 2016 și deciziei Curții de Apel Cahul din 27 martie 2017, declarate de avocatul Grigore Chiriacov și de inculpatul Lambantu Sergiu Xxxxxx, născut la xx xxxxxxxxx xxxx, originar și locuitor al s. Xxxxxxx- Xxxxxxxxxxx, r-nul Xxxxx cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale. Termenul de examinare, instanța de fond: 19.10.2015 – 25.06.2016, instanța de apel: 27.06.2016 – 22.05.2017, instanța de recurs: 12.07.2017 – 20.09.2017.
Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Cahul din 20 aprilie 2016, Lambantu Sergiu a fost condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. a) Cod penal la 18 ani închisoare, în baza art. 151 alin. (2) lit. f) Cod penal la 11 ani închisoare și în baza art. 217 alin. (2) Cod penal la 6 luni închisoare. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 25 de ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, începând din 20 aprilie 2016, deducându-se durata aflării în arest preventiv din 11 iulie 2015 până la 20 aprilie 2016. 1
Instanța de fond a constatat că la 11 iulie 2015, aproximativ ora 03.00, inculpatul Lambantu S., fiind în stare de ebrietate alcoolică, știind cu certitudine că Iuncu V., locuitor al s. Xxxxxxx Xxxxxxxxxx, r-nul Xxxxx, cu care era în relații ostile, se afla la barul ÎI „Iuncu Ala”, situat în s. Xxxxxxx Xxxxxxxxxxx, r-nul Xxxxx, de la domiciliu său a luat arma de vânătoare de model „LDK 58 M”, nr. x xxxxx, cal. 12, care aparținea legal tatălui său, Lambantu Ș., numărul permisului xxxx, eliberat la 01.04.2015, și cartușiera cu 11 cartușe cal. 12, s-a deplasat la barul nominalizat, unde a efectuat două împușcături în direcția lui Iuncu V., care se afla la o masă cu Dițan R. în fața barului. În urma împușcăturilor, lui Iuncu V. i-au fost cauzate leziuni corporale grave, periculoase pentru viață, manifestate prin plăgi prin împușcare din armă de foc cu încărcătura alice, penetrante în cavitatea toracică pe stânga, cu lezarea pulmonului, aortei inimii, hemotorax (3200 ml sânge), anemie acută post hemoragică, în rezultatul cărora Iuncu V. a decedat pe loc. Aceste acțiuni fiindu-i încadrate în baza art. 145 alin. (2) lit. a) Cod penal, ca omorul intenționat al unei persoane, cu premeditare. Tot el, la 11 iulie 2015, aproximativ ora 03.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, știind cu certitudine că Iuncu V., locuitor al s. Xxxxxxx Xxxxxxxxxx, r- nul Xxxxx, cu care era în relații ostile, se afla la barul ÎI „Iuncu Ala”, situat în s. Xxxxxxx Xxxxxxxxxxx, r-nul Xxxxx, de la domiciliu luând arma de vânătoare de model „ИЖ 58 M”, nr. x xxxxx, cal. 12, care aparținea legal tatălui său, Lambantu Ș., cu numărul permisului xxxx, eliberat la 01.04.2015, și cartușiera cu 11 cartușe cal. 12, s-a deplasat la barul nominalizat, știind cu certitudine că este loc public, unde se mai aflau persoane, cunoscând faptul că este o armă aptă de a omorî, a efectuat două împușcături în direcția lui Iuncu V. cu scopul de a-l omorî din motiv că era în relații ostile cu acesta și care se afla la o masă cu Dițan R. în fața barului, cauzând ultimului, în urma împușcăturilor, leziuni corporale sub formă de plăgi cu lezarea ficatului, rinichiului, intestinului subțire, gros, plăgi ale membrului superior drept, produse prin împușcare din armă de foc cu încărcătură alice, care se califică ca vătămare corporală gravă, periculoasă pentru viață, însă victima a supraviețuit, fiind transportată la spital unde i-a fost acordat ajutorul medical necesar. Acțiunile date fiindu-i calificate în baza art. 151 alin. (2) lit. f) Cod penal, ca vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață, săvârșită prin mijloace periculoase pentru viața sau sănătatea mai multor persoane. Tot el, având intenția îndreptată spre circulația ilegală a substanțelor narcotice în proporții mari fără scop de înstrăinare, în circumstanțe necunoscute a dobândit plante de cânepă pe care le-a uscat, le-a prelucrat și le-a păstrat la domiciliul său din s. Xxxxxxx Xxxxxxxxxxx, r-nul Xxxxx, până la data de 23 iulie 2015, când acțiunile sale infracționale au fost curmate de colaboratorii MAI în timpul petrecerii percheziției pe cauza penală nr. 2015150566, fiind depistate și ridicate mase vegetale și grosier mărunțite, care reprezintă marihuană și care se atribuie la substanțele narcotice, cantitatea constituind 0,408 kg. 2 Aceste acțiuni fiindu-i încadrate în baza art. 217 alin (2) Cod penal, ca circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau analogelor lor fără scop de înstrăinare, adică producerea, prelucrarea și păstrarea substanțelor narcotice săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare. Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina și a declarat că cu Rîmboacă I. și Moldovanu S. au mers la barul din sat, unde s-a iscat un conflict între Moldovanu S. și Leahu. Ulterior, Moldovanu a fost scos afară din local de către Iuncu V. L-a rugat pe ultimul să-l lase în pace pe Moldovanu, însă Iuncu V. l- a lovit și pe el. De la lovitura primită și-a pierdut controlul, apoi și-a revenit, a plecat acasă, de unde a luat arma de vânătoare și s-a întors la bar. A tras primul foc din armă în direcția lui Iuncu V., care se afla lângă automobil. Acesta s-a deplasat înspre ușa barului și el a mai tras un foc de armă în direcția victimei. Iuncu V. a întrat în bar, iar el a plecat din sat. Nu l-a văzut pe Dițan R. și nu a avut intenția de a-l omorî. Nu cunoaște cui aparține cânepa depistată la domiciliul său. Tatăl său este bolnav de picioare și nu are posibilitate să urce în podul casei. Totodată, vinovăția lui este dovedită integral prin probele administrate. Astfel, partea vătămată Dițan R. a relatat că după ce a discutat cu Leahu despre conflictul iscat între acesta și Moldovanu S., s-au așezat la masa de lângă ușă. Auzind împușcături, s-a ridicat în picioare și a văzut inculpatul cu arma în mână, lângă un copac, la o distanță de 4-5 m. Locul unde se afla el era iluminat. Când a dorit să intre în bar, inculpatul a tras a doua împușcătură și a rămas pe loc, însă distanța dintre ei s-a micșorat, fiind de aproximativ 3 m. Apoi s-a simțit rău și s-a așezat la pământ, iar băieții l-au transportat la spital. Iuncu V. și el au fost răniți în urma împușcăturilor efectuate de inculpat. Martorul Hantea I. a comunicat că Iuncu V. și Dițan R. au intrat în bar și au căzut jos. Apoi el și Dițan R. au sărit prin geam afară. Nu a observat ca între Iuncu V. și inculpat să se fi iscat careva conflict. Martorul Ismailov I. a declarat că, fiind în incinta barului, a auzit două împușcături, una după alta. Iuncu V. și Dițan R. erau afară în momentul când s-au auzit împușcăturile. Apoi l-a văzut pe Iuncu V. la pământ, iar pe Dițan R. culcat lângă ușă. Martorul Nucă P. a indicat că a participat la efectuarea percheziției la domiciliul inculpatului, în cadrul căreia, în podul casei s-a depistat cânepă uscată și în anexa casei cânepă prinsă într-un cui. Toate acțiunile au fost efectuate în prezența lui Lambantu Ș. Acesta a explicat că nu cunoaște cui aparține cânepa, iar el nu poate urca în podul casei, având probleme de sănătate. La efectuarea percheziției inculpatul nu a participat. Lambantu Ș. a explicat că cu el locuiește doar fiul său, Lambantu S. Martorul Lambantu Ș., tatăl inculpatului, a comunicat că deținea legal armă de vânătoare, pe care o păstra în safeu împreună cu cartușiera și cartușele, iar cheia de la safeu se află la el. Nu-și poate explica cum fiul său a luat arma din safeu. Percheziția a fost efectuată în prezența sa, în podul și anexa casei fiind depistată cânepă. Nu știe cui aparține cânepa și presupune că fiul său care a decedat ar fi 3 adus-o. Din motive de sănătate nu are posibilitate să urce în podul casei, iar în ultima perioadă locuiește în casă el și inculpatul. Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 11.07.2015, cu tabel foto, au fost depistate deteriorări ale ușii barului, două tuburi de cartușe, alice, pete de culoare brună, asemănătoare petelor de sânge. Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 237 din 16.07.2015, decesul lui Iuncu V. a survenit de la leziunile corporale grave, periculoase pentru viață, manifestate prin plăgi prin împușcare din armă de foc cu încărcătura alice, penetrante în cavitatea toracică pe stânga și lezarea pulmonului, aortei, inimii, hemotorax (3200 ml. sânge), anemie acută post hemoragică. Leziunile corporale sunt consecințele unei împușcături din armă de vânătoare cu încărcare alice, posibil de la distanța aproximativ 10-15 m., fapt confirmat prin absența factorilor adăugători de împușcare, distanța între plăgi și raza focarului plăgilor pe spate, umăr. Ținând cont de direcția canalelor plăgilor, victima putea să se afle în poză statică cu spatele și umărul stâng împotriva direcției împușcăturii. După producerea leziunilor corporale, victima a mai supraviețuit de la 10-15 minute până la 30-40 minute și mai mult. Prin raportul de expertiză medico-legală nr. 243D din 16.07.2015 la Dițan R. s-au constatat plăgi prin împușcare din armă de foc cu lezarea ficatului, rinichiului intestinului subțire, gros, plăgi ale membrului superior drept, produse prin împușcare din armă de foc și încărcătură alice la 11.07.2015, se califică ca vătămare corporală gravă, periculoasă pentru viață. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 285 din 15.07.2015, în proba de sânge prelevată de la inculpat, s-a depistat alcool etilic în cantitate de 0,63g/l. Conform raportului de expertiză complexă (balistică-judiciară, dactiloscopică) nr. 6161; 6162 din 13.08.2015: 1. Pe geaca cu glugă și maiou, ridicate de pe cadavrul lui Iuncu V., împachetate în pachetul nr. 14 pe partea posterioară, în regiunea umărului și omoplatului stâng (postero-laterală), pe o porțiune de 25x20 cm. sunt orificii de intrare – deteriorări, cu diametrul aproximativ 5 mm. Capetele fibrele deteriorărilor s-au format nesemnate bile la capete (topituri). 2. Pe deteriorările depistate pe geaca cu glugă și maiou, ridicate de pe cadavrului lui Iuncu V., împachetate în pachetul nr. 14, sunt prezente urme ale împușcăturii - depuneri de metal (plumb), care a(u) fost efectuată(e) dintr-o armă de foc cu țeavă lisă. Particulele pulberii fără fum - nu au fost depistate.
Împușcătura în direcția cadavrului lui Iuncu V. a fost efectuată din stânga spre dreapta (după vizorul din spate), posterior-anterior și neînsemnat din sus în jos. Unghiul din care s-a tras este de aproximativ 50-60° în plan orizontal și 80-90° în plan vertical. Poziția victimei față de cea a trăgătorului - cu partea stângă, lateral- spate. Distanța de la care s-a tras a fost aproximativ 4,0 - 9,0 m., dar luând în considerație că împușcăturile au fost efectuate prin sticlă, distanța poate fi mai mare cu 3-5 m.
Pe o pereche de pantaloni (blugi) și maiou cu mâneca lungă, ridicate de la Dițan R., împachetate în pachetul nr. 11 pe posteo-laterală dreapta, jos și pe mâneca dreaptă, pe o porțiune de 13x11 cm. sunt orificii de intrare - 4 deteriorări cu diametrul aproximativ de 5 mm. Capetele fibrelor deteriorărilor s-au format nesemnate bile la capete (topituri).
Pe deteriorările depistate pe geaca cu glugă și maiou, ridicate de la Dițan R., împachetate în pachetul nr. 14 sunt prezente urme ale împușcăturii - depuneri de metal (plumb), care a(u) fost efectuată(e) dintr- o armă de foc cu țeava lisă. Particulele pulberii fără fum - nu au fost depistate.
Împușcătura în direcția lui Dițan R. a fost efectuată din dreapta spre stânga (după vizorul din spate), posterior-anterior și neînsemnat din sus în jos. Unghiul din care s-a tras este de aproximativ 45-55° în plan orizontal și 80-90° în plan vertical. Poziția victimei față de cea a trăgătorului - cu partea dreaptă, lateral-spate. Distanța de la care s-a tras a fost aproximativ 4,0 - 9,0 m., dar luând în considerație că împușcăturile au fost efectuate prin sticlă, distanța poate fi mai mare cu 3-5 m.
Pe maioul cu mâneca lungă, ridicat de la bănuitul Lambantu S., împachetat în pachetul nr. 16, particule pulberii fără fum - nu au fost depistate. Potrivit procesului-verbal de percheziție din 23.07.2015, la domiciliul lui Lambantu S. în s. Xxxxxxx Xxxxxxxxxx, r-nul Xxxxx, au fost depistate și ridicate mase vegetale mărunțite de culoare cafenie cu miros specific de cânepă. Conform raportului de expertiză nr. 6146 din 27.07.2015, masele vegetale depistate în cadrul percheziției la domiciliul lui Lambantu S., reprezintă marihuana care se atribuie la substanțe narcotice, cantitatea masei vegetale (marihuanei) constituie în total 0,408 kg. Poziția apărării, că inculpatul nu a avut intenția de a-l omorî pe Iuncu V. și de a-i provoca lui Dițan R. leziuni corporale grave periculoase pentru viață este neîntemeiată, afirmațiile inculpatului fiind contrare celor constatate în instanță și confirmate prin procesul-verbal de cercetare la fața locului, potrivit cărui din barul nominalizat au fost ridicate două tuburi de cartușe; raporturile de expertiză efectuate, conform căror decesul lui Iuncu V. a survenit de la leziunile corporale grave, periculoase pentru viață, manifestate prin plăgi prin împușcare din armă de foc cu încărcătura alice penetrante în cavitatea toracică, leziunile corporale fiind consecințele unei împușcături din armă de vânătoare cu încărcare alice; arma cu seria și nr. „X xxxxx”, prezentată la examinare, se referă la categoria armelor de foc, de vânătoare cu două țevi lise, amplasate orizontal, calibrul 12, cu lovitură centrală, de model „IJ-58M”; distanța de la care s-a tras a fost aproximativ 4,0 - 9,0 m., dar luând în considerație că împușcăturile au fost efectuate prin sticlă, distanța poate fi mai mare cu 3-5 m.; unghiul din care s-a tras este aproximativ 50-60° în plan orizontal și 80-90°(T în plan vertical; depozițiile martorilor audiați în ședința de judecată care au confirmat că au auzit două împușcături, că Lambantu S. l-a omorât pe Iuncu V. și i-a cauzat vătămări grave lui Dițan R., având intenția directă de a-l omorî pe Iuncu V. Totodată, inculpatul a comunicat că mânuiește bine arma de foc astfel, fiind evidentă intenția acestuia de a-i curma viața lui Iuncu V., la bază fiind relațiile ostile cu ultimul și ignorarea că Iuncu V. se afla în loc public unde erau prezente mai multe persoane, precum și Dițan R., denotă că inculpatul, conștientizând faptul că execută trageri cu arma de foc în loc public în direcția lui Iuncu V., iar împreună cu victima, pe care intenționa să o omoare erau prezente și alte persoane, având 5 ferma intenție de a-l omorî pe Iuncu V., a manifestat intenție directă indeterminată privind cauzarea leziunilor corporale grave sănătății lui Dițan R., afirmația inculpatului privind intenția de a-i provoca doar victimei Iuncu V. suferințe de ordin fizic, fiind neîntemeiată. Astfel, se impune recalificarea acțiunilor inculpatului de cauzare a leziunilor corporale grave periculoase pentru viață lui Dițan R. din art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, ca tentativa de omor intenționat a unei persoane în baza art. 151 alin. (2) lit. f) Cod penal, tentativa de omor fiind posibilă doar cu intenție directă. Or, inculpatul i-a provocat lui Dițan R. leziunile corporale grave efectuând două trageri cu arma de foc în direcția lui Iuncu V. cu scopul de a-l omorî pe ultimul și nu de a-l omorî și pe Dițan R., acesta fiind vătămat din motiv că inculpatul a aplicat arma de foc în loc public, unde se aflau mai multe persoane, ignorând faptul că poate prejudicia și alte persoane în afară de Iuncu V., asupra căruia erau îndreptate acțiunile sale criminale. Deci, inculpatul, cauzându-i lui Dițan R. leziuni corporale grave periculoase pentru viață, a acționat cu intenție indirectă, neavând intenția directă de a-i curma viața ultimului, el manifestând intenție directă indeterminată, iar acțiunile lui se încadrează în baza art. 151 alin. (2) lit. f) Cod penal, ca vătămare intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață, săvârșită prin mijloace periculoase pentru viața sau sănătatea mai multor persoane or, omorându-l pe Iuncu V. și vătămându-l pe Dițan R. prin tragerea din arma de foc în loc public, acesta conștientiza că pune în pericol nu numai viața și sănătatea ultimilor dar și celor prezenți la fața locului. În același timp, sunt nefondate afirmațiile apărării că inculpatul nu se face vinovat de păstrarea substanțelor narcotice or, conform probelor administrate, substanțele narcotice ridicate de la domiciliul lui Lambantu S., puteau fi administrate doar de ultimul și nu de tatăl lui, care nu este în stare să urce în podul casei, unde au fost depistate, inculpatul fiind singurul apt, din cei domiciliați în imobilul cu pricina, de a se urca în podul casei, fiind constatat că inculpatul le administra prin folosirea proprie în scop de consum personal. Instanța a considerat ca fiind dovedită vinovăția inculpatului și i-a încadrat acțiunile în baza art. 145 alin. (2) lit. a) Cod penal, ca omorul intenționat al unei persoane, cu premeditare; în baza art. 151 alin. (2) lit. f) Cod penal, ca vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață, săvârșită prin mijloace periculoase pentru viața sau sănătatea mai multor persoane și în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, ca circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau analogelor lor fără scop de înstrăinare, adică producerea, prelucrarea și păstrarea substanțelor narcotice, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont că inculpatul a comis infracțiunile în stare de ebrietate, că nu au fost stabilite circumstanțe atenuante, că acesta a comis un concurs de infracțiuni, dintre care una este excepțional de gravă și alta gravă, urmând a-i fi stabilite pedepse atât pentru fiecare infracțiune în parte 6 cât și pentru cumulul de infracțiuni, concluzionând că corectarea și reeducarea lui poate avea loc doar prin izolare de societate. 3. Avocatul Grigore Chiriacov a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat pe art. 217 alin. (2) Cod penal și să-i fie reîncadrate acțiunile din art. 145 alin. (2) Cod penal în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, și din art. 151 alin. (2) lit. f) Cod penal în baza art. 157 Cod penal. Apelantul a indicat că instanța incorect a apreciat circumstanțele cauzei și greșit a încadrat acțiunile inculpatului. Or, este evident că între momentul altercației între inculpat și victimă, petrecută în localul public și momentul în care inculpatul s-a întors de acasă cu arma de vânătoare a tatălui său pentru a-l împușca pe Iuncu V., a trecut o perioadă insuficientă de timp pentru inculpat în vederea pregătirii omorului sau conceperii unui plan de realizare a rezoluției infracționale. Astfel, acțiunile inculpatului nu se încadrează în baza art. 145 alin. (2) lit. a) Cod penal, ca omor intenționat cu premeditare or, acesta nu a premeditat săvârșirea infracțiunii și nu a pregătit în vreun fel comiterea acesteia, faptele inculpatului urmând a fi reîncadrate în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, ca omor simplu. Totodată, împușcarea și rănirea lui Dițan R. a avut loc din culpă simplă, adică culpă din neprevedere sau din neglijență, care constă în aceea că făptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, deși în condițiile date trebuia și putea să le prevadă, acțiunile inculpatului urmând a fi încadrate corect în baza art. 157 Cod penal, ca vătămarea gravă a integrității corporale sau sănătății, cauzată din imprudență, fiind evident că inculpatul l-a împușcat pe Dițan R. din greșeală sau neglijență, având intenția de a-l răni pe Iuncu V. În același timp, instanța de fond a apreciat incorect circumstanțele cauzei și a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, lipsind semnele infracțiunii, nefiind dovedit că masele vegetale, ce reprezintă marihuană, în cantitate de 0, 408 kg. aparțin inculpatului, care nici nu cunoștea despre existența acesteia în podul casei, iar percheziția a fost efectuată peste 15 zile de la reținerea acestuia, perioadă de timp în care orice persoană interesată de a incrimina inculpatul o putea plasa în podul casei. Conform art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, sentința de achitare se adoptă dacă fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Prin urmare, odată ce probele administrate nu dovedesc că masele vegetale, ce reprezintă marihuană, aparțin inculpatului, fiind găsite în casa tatălui său, unde au locuit și au avut acces mai multe persoane, acesta urmează a fi achitat. 4. Potrivit deciziei Curții de Apel Cahul din 27 martie 2017, apelul a fost admis, casată sentința în partea privind învinuirea inculpatului pe art. 27, 145 alin. (1) Cod penal și stabilirii pedepsei definitive, și pronunțată o nouă hotărâre. Lambantu Sergiu a fost condamnat în baza art. 151 alin. (1) Cod penal la 7 ani închisoare. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 22 ani 7 închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, începând din 27 martie 2017, deducându-se durata aflării în arest preventiv din 11 iulie 2015 până la 27 martie 2017. În rest, sentința a fost menținută. Instanța de apel a reținut că, deși inculpatul nu a recunoscut integral vina, adoptând o poziție prin care neagă săvârșirea infracțiunii incriminate, potrivit probelor administrate, acesta conștientiza acțiunile comise, gravitatea acestora și penalitatea lor, vinovăția acestuia fiind confirmată pe deplin. Fiind audiat în instanța de apel, partea vătămată Dițan R. a declarat că peste 20-30 minute inculpatul a revenit cu arma. La prima împușcătură a văzut inculpatul cu arma îndreptată spre dânsul, posibil că din motiv că se afla într-un loc iluminat, observându-i pe el și pe Iuncu V. la o distanță de 5-6 m. Împreună cu Iuncu V. stăteau la masă în fața barului. După a doua împușcătură, împreună cu Iuncu V. au intrat în bar și s-au ascuns după perdea. Potrivit declarațiilor martorul Iuncu S., barmanul, inculpatul s-a implicat în conflictul dintre Leahu S. și Moldovanu S. Partea vătămată Iuncu V. i-a cerut inculpatului să plece acasă din motiv că era în stare de ebrietate. A auzit fraza rostită de inculpat: „bine mă duc, însă vreau să curgă sânge”. Martorul Hantea I. a relatat că s-a iscat un conflict între Leahu S. și Moldovanu S. Ulterior, Moldovanu S., Rîmboacă I. și inculpatul au plecat acasă. Auzind zgomote, a crezut că sunt petarde, Iuncu V. și Dițan R. au intrat în local și au căzut jos, apoi Dițan R. a ieșit prin geam afară. Martorul Ismailov I. a indicat că în incita barului s-a iscat o ceartă între două persoane, după care Moldovanu S., Rîmboacă I. și inculpatul au plecat spre casă. Ulterior, aflându-se în incinta barului, a auzit împușcături, una după alta, apoi i-a văzut pe Iuncu V. și Dițan R. culcați la pământ. În momentul când au fost efectuate împușcăturile ambii erau afară, iar Iuncu V. a reușit doar să le spună să se ascundă. Martorii Nucă P. și Racu D. au declarat că au participat la efectuarea percheziției la domiciliul lui Lambantu Ș., în cadrul căreia, în podul casei s-a depistat cânepă uscată și în anexa casei cânepă prinsă într-un cui. Toate acțiunile au fost efectuate în prezența lui Lambantu Ș. Acesta a explicat că nu cunoaște cui aparține cânepa, iar el nu poate urca în podul casei, având probleme de sănătate. Martorul Lambantu Ș., tatăl inculpatului, a comunicat că deținea legal armă de vânătoare. Nu știe cui aparține cânepa, iar el, din motive de sănătate, nu are posibilitate să urce în podul casei. În ultima perioadă locuiește în casă el și fiul său inculpat, și nu a observat ca acesta sau fiul care a decedat să fi adus cânepa. Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 11.07.2015, cu tabel foto, au fost depistate deteriorări ale ușii barului, două tuburi de cartușe, alice, pete de culoare brună, asemănătoare petelor de sânge. Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 237 din 16.07.2015, decesul lui Iuncu V. a survenit de la leziunile corporale grave, periculoase pentru viață, manifestate prin plăgi prin împușcare din armă de foc cu încărcătura alice, penetrante în cavitatea toracică pe stânga și lezarea pulmonului, aortei, inimii, hemotorax (3200 ml. sânge), anemie acută post hemoragică. Leziunile corporale 8 sunt consecințele unei împușcături din armă de vânătoare cu încărcare alice, posibil de la distanța aproximativ 10-15 m., fapt confirmat prin absența factorilor adăugători de împușcare, distanța între plăgi și raza focarului plăgilor pe spate, umăr. Ținând cont de direcția canalelor plăgilor, victima putea să se afle în poză statică cu spatele și umărul stâng împotriva direcției împușcăturii. După producerea leziunilor corporale, victima a mai supraviețuit de la 10-15 minute până la 30-40 minute și mai mult. Prin raportul de expertiză medico-legală nr. 243D din 16.07.2015 la Dițan R. s-au constatat plăgi prin împușcare din armă de foc cu lezarea ficatului, rinichiului intestinului subțire, gros, plăgi ale membrului superior drept, produse prin împușcare din armă de foc și încărcătură alice la 11.07.2015, se califică ca vătămare corporală gravă, periculoasă pentru viață. Conform raportului de expertiză nr. 6161, 6162 din 03.09.2015: 1. Pe geaca cu glugă și maiou, ridicate de pe cadavrul lui Iuncu V., împachetate în pachetul nr. 14 pe partea posterioară, în regiunea umărului și omoplatului stâng (postero- laterală), pe o porțiune de 25x20 cm. sunt orificii de intrare – deteriorări, cu diametrul aproximativ 5 mm. Capetele fibrele deteriorărilor s-au format nesemnate bile la capete (topituri). 2. Pe deteriorările depistate pe geaca cu glugă și maiou, ridicate de pe cadavrului lui Iuncu V., împachetate în pachetul nr. 14, sunt prezente urme ale împușcăturii - depuneri de metal (plumb), care a(u) fost efectuată(e) dintr- o armă de foc cu țeavă lisă. Particulele pulberii fără fum - nu au fost depistate. 3. Împușcătura în direcția cadavrului lui Iuncu V. a fost efectuată din stânga spre dreapta (după vizorul din spate), posterior-anterior și neînsemnat din sus în jos. Unghiul din care s-a tras este de aproximativ 50-60° în plan orizontal și 80-90° în plan vertical. Poziția victimei față de cea a trăgătorului - cu partea stângă, lateral- spate. Distanța de la care s-a tras a fost aproximativ 4,0 - 9,0 m., dar luând în considerație că împușcăturile au fost efectuate prin sticlă, distanța poate fi mai mare cu 3-5 m. 4. Pe o pereche de pantaloni (blugi) și maiou cu mâneca lungă, ridicate de la Dițan R., împachetate în pachetul nr. 11 pe posteo-laterală dreapta, jos și pe mâneca dreaptă, pe o porțiune de 13x11 cm. sunt orificii de intrare - deteriorări cu diametrul aproximativ de 5 mm. Capetele fibrelor deteriorărilor s-au format nesemnate bile la capete (topituri). 5. Pe deteriorările depistate pe geaca cu glugă și maiou, ridicate de la Dițan R., împachetate în pachetul nr. 14 sunt prezente urme ale împușcăturii - depuneri de metal (plumb), care a(u) fost efectuată(e) dintr- o armă de foc cu țeava lisă. Particulele pulberii fără fum - nu au fost depistate. 6. Împușcătura în direcția lui Dițan R. a fost efectuată din dreapta spre stânga (după vizorul din spate), posterior-anterior și neînsemnat din sus în jos. Unghiul din care s-a tras este de aproximativ 45-55° în plan orizontal și 80-90° în plan vertical. Poziția victimei față de cea a trăgătorului - cu partea dreaptă, lateral-spate. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 285 din 15.07.2015, în proba de sânge prelevată de la inculpat, s-a depistat alcool etilic în cantitate de 0,63g/l. Conform procesului-verbal de percheziție din 23.07.2015, la domiciliul lui Lambantu S. în s. Xxxxxxx Xxxxxxxxxx, r-nul Xxxxx, au fost depistate și ridicate 9 din încăperea auxiliară din ograda domiciliului un pachet de polietilenă în care se aflau 15 crengi uscate de culoare verde, cu miros specific, asemănătoare cu cânepa, iar în podul încăperii auxiliare a fost depistată masă vegetală mărunțită de culoare verde-cafenie cu miros specific. Potrivit raportului de expertiză nr. 6146 din 27.07.2015, masele vegetale depistate în cadrul percheziției la domiciliul lui Lambantu S., reprezintă marihuana care se atribuie la substanțe narcotice, cantitatea masei vegetale (marihuanei) constituie în total 0,408 kg. Instanța de apel a statuat că premeditarea presupune respectarea a trei condiții, care în speță și-au găsit confirmarea: a) trecerea unei perioade de timp de la hotărârea de a comite omorul și realizarea omorului; b) în această perioadă de timp inculpatul și-a concentrat forțele psihice în vederea asigurării acțiunilor sale ; c) în acest interval de timp inculpatul a trecut de la acte de pregătire și asigurarea realizării scopului de omor, prin acțiuni materiale. Sunt irelevante argumentele apărării că a trecut suficient timp de la luarea hotărârii și executarea acesteia, din declarațiile inculpatului rezultând că Iuncu V. l-a lovit pe el, iar de la lovitură el și-a pierdut echilibrul, însă ulterior și-a revenit și a plecat acasă, a luat arma de vânătoare și a revenit la bar. Astfel, perioada de timp de la producerea altercațiilor între inculpat și victimă este suficientă pentru a lua decizia de a-l omorî pe ultimul, trecând în faza de executare a acesteia. Or, durata acestui interval nu este una fixă și nici stabilită dinainte, rezultând din împrejurările concrete ale cauzei și particularitățile subiective ale inculpatului, căruia i-a fost suficient un interval de timp relativ scurt pentru a lua decizia îndeplinirii acțiunilor efectuate. Potrivit declarațiilor inculpatului, acesta și anterior a avut conflicte cu victima, iar martorul Iuncu Veaceslav a declarat că inculpatul în anul 2010 a venit la domiciliul fratelui său Iuncu V. cu un topor în mână și i-a spart geamurile. Martorul Iuncu S. a confirmat că anterior între victimă și inculpat au avut loc conflicte, ei fiind în relații ostile. Prin urmare, a fost dovedită intenția premeditată a inculpatului la comiterea omorului victimei Iuncu V. Se confirmă și a treia condiție de realizare a premeditării, prin acte de pregătire, manifestate prin deplasarea la domiciliul inculpatului, luarea armei de foc, a cartușelor din safeu și reîntoarcerea la locul aflării victimei, în barul situat la o distanță de aproximativ 500 m. de la domiciliul inculpatului. Totodată, instanța de fond corect a constatat fapta inculpatului de vătămare intenționată gravă a integrității corporale a lui Dițan R., însă acțiunile acestuia au fost greșit încadrate. Afirmațiile apărării că inculpatul a împușcat în Dițan R. din greșeală sau neglijență, iar acțiunile acestuia urmează a fi reîncadrate în baza 157 Cod penal, sunt neîntemeiate. 10 Astfel, vătămarea gravă sau medie a integrității corporale cauzată din imprudență nu poate fi imputată inculpatului care își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, a presupus posibilitatea survenirii consecințelor și trebuia să le prevadă or, aflându-se lângă barul unde erau și alte persoane, îndreptând arma de vânătoare cu țeavă lisă înspre o persoană, făptuitorul era obligat să prevadă și să presupună consecințele care ar putea surveni. Argumentele apărării că inculpatul nu ar fi fost în conflict cu victima Dițan R., și respectiv, nu a avut intenția de a-i cauza leziuni corporale acestei persoane, sunt nefondate, deoarece eroarea la obiectul infracțiunii nu eliberează făptuitorul de răspundere penală. Afirmațiile inculpatului că nu l-a văzut pe Dițan R. sunt contrare circumstanțelor cauzei, împușcăturile fiind efectuate în loc public, într-un local iluminat, în care se aflau persoane, circumstanțe bine cunoscute inculpatului la momentul săvârșirii acțiunilor ilegale. Instanța de fond a recalificat acțiunile inculpatului din art. 27, 145 alin. (1) Cod Penal în baza art. 151 alin. 2 lit. f) Cod penal, ca vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață, săvârșită prin mijloace periculoase pentru viața sau sănătatea mai multor persoane. Însă, potrivit rechizitoriului și ordonanței de învinuire din 14.10.2015, inculpatului nu i-a fost înaintată învinuirea privind comiterea acțiunilor cu semnul calificativ săvârșită prin mijloace periculoase pentru viața sau sănătatea mai multor persoane. Astfel, acțiunile inculpatului pe acest capăt de acuzare urmează a fi încadrate în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, ca vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață. Alegațiile apărării că probele administrate nu dovedesc faptul comiterii de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal sunt irelevante, solicitarea de achitare a inculpatului fiind nefondată. Or, martorii Nucă P. și Racu D. care au asistat la efectuarea percheziției la domiciliul lui Lambantu Ș., au confirmat că au fost depistate mase vegetale de culoare verde cu miros specific, atât în podul casei cât și în anexă. Potrivit declarațiilor lui Lambantu Ș., acesta nu cunoaște cui aparține cânepa, iar el nu are posibilitate să urce în pod pe motiv de sănătate, fapt confirmat și prin declarațiile inculpatului care a relatat că tatăl său nu poate să urce în podul casei având probleme de sănătate. Totodată, prin procesul-verbal de percheziție din 23.07.2015, la domiciliul inculpatului au fost depistate și ridicate din încăperea auxiliară din ograda domiciliului un pachet de polietilenă în care se aflau 15 crengi uscate de culoare verde, asemănătoare cu cânepa, cu miros specific, iar în podul încăperii auxiliare din ograda domiciliului a fost depistată și ridicată masă vegetală mărunțită de culoare verde-cafenie, asemănătoare cu cânepa, cu miros specific, care conform raportului de expertiză nr. 6165 din 27.07.2015 reprezintă marihuană, care se atribuie la substanțe narcotice, în cantitate de 0,408 kg. 11 Astfel, instanța de fond just a stabilit vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal ca fiind dovedită în întregime prin cumulul probelor administrate or, anume lui îi aparținea cânepa, el locuind doar cu tatăl său, doar el fiind apt de a urca în podul casei. La stabilirea pedepsei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 61, 75, 84 Cod Penal, că inculpatul a comis o infracțiune excepțional de gravă, una gravă și una ușoară, a săvârșit infracțiunile în stare de ebrietate, se caracterizează negativ, concluzionând că urmează a-i fi aplicată o pedeapsă cu închisoarea pe un termen de 7 ani pe art. 151 alin. (1) Cod penal, cu menținerea pedepselor stabilite de prima instanță pentru celelalte infracțiuni, în temeiul art. 84 Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă definitivă cu închisoarea pe un termen de 22 ani. 5. Avocatul Grigore Chiriacov a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat pe art. 217 alin. (2) Cod penal, să-i fie reîncadrate acțiunile din art. 145 alin. (2) Cod penal în baza art. 145 alin. (1) Cod penal și din art. 151 alin. (1) Cod penal în baza art. 157 Cod penal. Recurentul a indicat că instanțele de fond și de apel incorect au apreciat circumstanțele cauzei și greșit au încadrat acțiunile inculpatului. Cu toate că inculpatul a confirmat că era cu victima în relații ostile, după conflictul cu acesta, a mers acasă, de unde a luat arma de vânătoare și s-a întors în bar, unde se afla victima, intenționând să-i cauzeze acestuia vătămări corporale grave. Or, inculpatul nu avea intenția de a săvârși un omor, iar intervalul de timp scurt a fost insuficient pentru pregătirea omorului și exclude ipoteza că acesta ar fi meditat cu privire la săvârșirea faptei, fiind reținută și săvârșirea infracțiunii în stare de ebrietate. Instanța de apel a examinat cauza superficial, analiza circumstanțelor limitându-se la critica scurtă asupra apelului declarat, dar nu și la situația de fapt și probele care confirmă încadrarea greșită a acțiunilor inculpatului. Astfel, acțiunile inculpatului față de partea vătămată Dițan R. necesită a fi interpretate ca neglijente or, acesta nu își dădea seama de caracterul prejudiciabil al faptei și nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile, deși trebuia să le prevadă. Cu victima Dițan R. era în relații normale, careva conflicte nu au avut, iar când a efectuat împușcăturile nu l-a văzut, în caz contrar nu trăgea din armă, fiind evident că inculpatul l-a împușcat pe Dițan R. din greșeală sau neglijență, unica intenție fiind de a-l răni pe Iuncu V. Totodată, instanțele de fond și de apel incorect au apreciat circumstanțele cauzei și eronat au încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, lipsind semnele infracțiunii, nefiind dovedit că masele vegetale, ce reprezintă marihuană, în cantitate de 0, 408 kg. aparțin inculpatului, care nici nu cunoștea despre existența acesteia în podul casei, iar percheziția a fost efectuată peste 15 zile de la reținerea acestuia, perioadă de timp în care orice persoană interesată de a incrimina inculpatul o putea plasa în podul casei. 12 În cadrul cercetării judecătorești nu au fost prezentate probe care să confirme că substanțele narcotice aparțin inculpatului, iar conform art. 389 alin. (2) Cod de procedură penală, sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri. Potrivit art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, sentința de achitare se adoptă dacă fapta nu a fost săvârșită de inculpat. În drept, recursul este bazat pe temeiurile din art. 427 alin. (1) pct. 8) și 12) Cod de procedură penală. 5.1. A declarat recurs ordinar și inculpatul, în care a indicat că la examinarea cauzei au fost prezentate probe false or, nu a fost audiat în instanță martorul Moldovanu S., care se afla în sala de așteptare, procurorul prezentând un document fals, potrivit căruia martorul este în afara țării. Nu au fost verificate declarațiile lui făcute în cadrul urmăririi penale, în care a indicat circumstanțele reale în care a fost săvârșită crima, Leahu S. și Moldovanu S. inițiind conflictul organizat de Iuncu V.. Mai mult, aceste probe au fost ascunse de procuror. 6. Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor respective pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Sub acest aspect se reține că în recursul ordinar al inculpatului, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat nici un temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității deciziei contestate în acest sens (pct. 5.1. din decizie, f.d. 550, v. II). Rezultă, că acest recurs ordinar nu îndeplinește cerințele legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al inculpatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent. Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv și în temeiul când 13 hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursurile ordinare declarate în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. și 5.1. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică corectă a acțiunilor lui infracționale, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile părții vătămate Dițan R., martorilor Iuncu S., Hantea I., Ismailov I., Lambantu Ș ., Nucă P. și Racu D.; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 11.07.2015; raportul de expertiză medico-legală nr. 237 din 16.07.2015; raportul de expertiză medico-legală nr. 243D din 16.07.2015; raportul de expertiză nr. 6161, 6162 din 03.09.2015; raportul de expertiză medico-legală nr. 285 din 15.07.2015; procesul- verbal de percheziție din 23.07.2015 la domiciliul lui Lambantu S.; raportul de expertiză nr. 6146 din 27.07.2015, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel indicând argumentat și detaliat motivele pentru care a respins probele și versiunile apărării, probele administrate pe caz demonstrând clar și cert prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. a), 151 alin. (1) și 217 alin. (2) Cod penal, deci faptelor săvârșite li s-a dat o încadrare juridică corectă. Pedeapsa respectivă a fost corect motivată, individualizată și aplicată inculpatului de către instanța de apel în corespundere cu prevederile legale, inclusiv cele din art. 61 și 75 Cod de procedură penală. Totodată, soluția instanțelor judecătorești coroborează totalmente și cu jurisprudența națională, potrivit căreia omorul săvârșit cu premeditare presupune întrunirea concomitentă a trei condiții: 1) trecerea unui interval de timp din momentul luării hotărârii de a săvârși omorul și până la momentul executării infracțiunii; 2) în acest interval de timp, făptuitorul trebuie să mediteze, să-și concentreze forțele sale psihice în vederea asigurării reușitei acțiunii sale; 3) în acest interval de timp, făptuitorul trebuie să treacă la săvârșirea unor acte de pregătire de natură să întărească hotărârea luată și să asigure realizarea ei. Prin urmare, luarea hotărârii de a săvârși omorul a premers (a precedat) cu o anumită perioadă de timp săvârșirea faptei. Durata acestui interval de timp nu este fixă și nici nu poate fi dinainte stabilită. În fiecare caz, instanța de judecată va constata dacă această condiție este sau nu îndeplinită, ținând seama de împrejurările 14 concrete ale cauzei și, îndeosebi, de particularitățile subiective ale făptuitorului, deoarece, în funcție de aceste particularități, o persoană poate avea nevoie de un interval mai mare de timp pentru a chibzui, pe când o altă persoană poate chibzui cu multă eficiență chiar într-un interval de timp mai scurt. Hotărârea infracțională este luată după un prealabil examen comparativ al motivelor pozitive și negative, precum și al rezultatelor ilicite dorite și nedorite de subiect. Pregătirea de infracțiune este o etapă indispensabilă a activității infracționale. Decizia infracțională se exteriorizează prin acte pregătitoare, de natură nu doar psihică, dar și materială, obiectivizată (Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 11 din 24.12.2012, cu privire la practica judiciară în cauzele penale referitoare la infracțiunile săvârșite prin omor). Or, împrejurările nominalizate se regăsesc în speța de pe rol, în cadrul cercetării judecătorești fiind prezentate probe care dovedesc că inculpatul a acționat cu premeditare în cazul omorului victimei Iuncu V., adică în circumstanțele celor trei condiții concomitente enunțate supra. În același timp, acțiunile inculpatului pe episodul cu partea vătămată Dițan R. corect au fost încadrate în baza art. 151 alin. (1) Cod penal deoarece acesta, aflându-se lângă barul unde erau și alte persoane, îndreptând arma și efectuând împușcături în direcția victimei, vădit și cert își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, a prevăzut urmările lor prejudiciabile, le-a dorit și a admis, în mod conștient, survenirea acestor urmări. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument ( hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Pe lângă aceasta, recursurile declarate, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. și 5.1. din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe critica modului în care instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei (pct. 4., 5. și 5.1. din decizie). Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în 15 baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune avocatul și inculpatul este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar la fel este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursurile menționate au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 3. – 5.1. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că hotărârea atacată cuprinde motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că au fost întrunite elementele infracțiunii, că faptelor săvârșite li s-a dat o încadrare juridică corectă, și că recursurile ordinare sunt vădit neîntemeiate. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Prin urmare, odată ce recursurile declarate, în raport cu motivele invocate, sunt vădit neîntemeiate, ele urmează a fi declarate inadmisibile. 7. În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Grigore Chiriacov și de inculpatul Lambantu Sergiu Xxxxxx, împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 27 martie 2017, pe motiv că sunt vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 11 octombrie 2017. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco 16
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.