1ra-1114/2017 — art. 152 al. 1, 179 al. 2, 84 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 152 al. 1, 179 al. 2, 84 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-1114/2017 — art. 152 al. 1, 179 al. 2, 84 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 1ra-1114/2017
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
19 septembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Nicolae Gordilă,
Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan și Iurie Diaconu,
judecînd în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 martie
2017, declarat de către inculpatul
Stratonov Vitalie XXXX, născut la data de
XXXX, originar și domiciliat în XXXXX.
Termenul examinării cauzei:
Instanța de fond de la 12.03.2016 pînă la 19.08.2016;
Instanța de apel de la 19.09.2016 pînă la 22.03.2017;
Instanța de recurs de la 06.06.2017 pînă la 19.09.2017.
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost
legal executată.
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului ordinar în cauză în
baza actelor din dosar,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Ștefan Vodă din 19 august 2016, Stratonov
Vitalie a fost condamnat:
- în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, la 3 luni închisoare, în penitenciar de tip
semiînchis;
- în baza art. 179 alin. (2) Cod penal, la 3 luni închisoare, în penitenciar de tip
semiînchis.
În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul
parțial al pedepselor aplicate, lui Stratonov Vitalie, i-a fost aplicată pedeapsa în formă
de închisoare pe un termen de 6 luni, în penitenciar de tip semiînchis.
În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa în formă de închisoare numită lui
Stratonov Vitalie, a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 2 ani.
Tot prin sentința dată, s-a dispus încasarea din contul lui Stratonov Vitalie în
beneficiul statului a cheltuielilor legate de efectuarea expertizelor medico-legale în
sumă de 1 401 lei.
Prin aceiași sentință au fost soluționate și acțiunile civile înaintate în procesul
penal fiind dispusă încasarea din contul inculpatului Stratonov Vitalie în beneficiul
părții vătămate Rusu Tamara, prejudiciul material în sumă de 955 lei și prejudiciul
moral în sumă de 10 000 lei, totodată s-a încasat din contul lui Stratonov Vitalie în
beneficiul părții vătămate Rusu Nicolae prejudiciul moral în sumă le 5 000 lei.
Pentru a pronunța sentința de condamnare, instanța de fond a stabilit că,
Stratonov Vitalie, la 01.05.2015, aproximativ la ora 01:00, fiind în stare de ebrietate
alcoolică, fără a avea consimțământul proprietarului locuinței, Rusu Nicolae, ilegal a
pătruns în curtea casei unde locuiește acesta, situata în s. XXX, r-nul XXX și la
cererea proprietarului Rusu Nicolae de a părăsi locuința, a refuzat să o părăsească,
aplicîndu-i acestuia multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale
corpului, cauzînd lui Rusu Nicolae - echimoză pe față, excoriație pe omoplatul stîng,
ce se califică ca vătămare corporală neînsemnată.
1
Instanța de fond a constatat că, prin aceste acțiuni, inculpatul Stratonov Vitalie,
a comis infracțiunea prevăzută de art. 179 alin. (2) Cod penal, individualizată prin
„violarea de domiciliu, adică pătrunderea ilegală în domiciliul unei persoane fără
consimțământul acesteia, precum și refuzul de a-l părăsi la cerința acestuia, cu
aplicarea violenței”.
Tot el, continuîndu-și acțiunile sale criminale și aflîndu-se în gospodăria casei
lui Rusu Nicolae, situată în s. XXX, r-nul XXX, a aplicat forța fizica asupra lui Rusu
Tamara, cauzîndu-i fractură închisă, transtrohanterică a femurului stîng, cu deplasarea
fragmentelor, fără implicarea canalului medular, fractura închisa a osului radial stîng,
cu deplasarea fragmentelor, care se califică că vătămare corporală medie.
Prin aceste acțiuni, instanța de fond a stabilit că, Stratonov Vitalie a comis
infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal, individualizată prin „vătămare
intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății care nu este periculoasă
pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151 Cod penal, dar care a fost
urmată fie de dereglarea îndelungată a sănătății fie de pierderea considerabilă și
stabilă a mai puțin de o treime din capacitatea de muncă”.
Nefiind de acord cu sentința pronunțată, procurorul a atacat cu apel, prin
care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri
prin care Stratonov Vitalie să fie condamnat în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, la o
pedeapsă în formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de
tip semiînchis și în baza art. 179 alin. (2) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa în
formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis, iar în temeiul art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor, a-i
aplica pedeapsa definitivă în formă de închisoare pe un termen de 5 ani, iar în temeiul
art. 90 Cod penal, a dispune suspendarea condiționată a pedepsei închisorii pe un
termen de probațiune de 4 ani, totodată procurorul a solicitat și admiterea acțiunii
civile înaintate de către părțile vătămate, cu încasarea din contul inculpatului a
prejudiciului material și moral în sumă de 80 000 lei.
În argumentarea apelului acuzarea a invocat, că pedeapsa numită prin sentința
instanței de fond este mult prea blîndă, iar circumstanțele constatate la caz nu pot
servi temei pentru a aplica o pedeapsă după cum a hotărît instanța de fond. De
asemenea procurorul indică că instanța de fond neîntemeiat a încasat prejudiciul
moral în cuantumul mic, de vreme ce părților vătămate Rusu Nicolae și Rusu Tamara
le-au fost cauzate daune și suferințe psihice enorme.
Procurorul mai indică că instanța de fond nu a constatat careva circumstanțe
atenuante la caz, din contra constatînd doar circumstanțe care agravează răspunderea
penală precum sunt comiterea infracțiunii în stare de ebrietate, este caracterizat
negativ, nu este încadrat în cîmpul muncii și la 15 octombrie 2014, inculpatul a fost
sancționat contravențional în baza art. 78 alin. (2) Codul contravențional.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 martie
2017, a fost admis apelul procurorului, casată sentința primei instanțe în partea
stabilirii pedepsei, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului
stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:
Stratonov Vitalie, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de
art. 152 alin. (1) și art. 179 alin. (2) Cod penal, i se stabilește pedeapsa:
- în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, la 4 ani închisoare;
- în baza art. 179 alin. (2) Cod penal, la 2 ani închisoare;
2
În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul
parțial al pedepselor, lui Stratonov Vitalie, i se stabilește pedeapsa definitivă în formă
de închisoare pe un termen de 5 ani, în penitenciar de tip semiînchis.
În temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal, pedeapsa închisorii numită lui Stratonov
Vitalie, s-a suspendat condiționat pe un termen de probațiune de 4 ani, dacă pe
parcursul executării pedepsei acesta nu va comite infracțiuni și prin muncă cinstită și
comportament exemplar va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.
A fost încasat din contul lui Stratonov Vitalie, în beneficiul părții vătămate Rusu
Tamara, prejudiciul moral în sumă de 60 000 lei și în beneficiul părții vătămate Rusu
Nicolae, prejudiciul moral în sumă de 20 000 lei.
4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, la caz soluția
instanței de fond, cu referință la vinovăția inculpatului Stratonov Vitalie, este pe
deplin justificată, or, verificând din oficiu la acest capitol sentința pronunțată la caz,
instanța de apel a considerat că, vina inculpatului Stratonov Vitalie de comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) și 152 alin. (1) Cod penal, este dovedită
integral prin probele administrate și cercetate conform art. 101 Cod de procedură
penală și anume: declarațiile părții vătămate Rusu Nicolae (f.d. 118-119); declarațiile
părții vătămate Rusu Tamara (f.d. 120-121); raportul de expertiză medico-legală nr.
037/D din 29 mai 2015 (f.d. 62-63); raportul de expertiză medico-legală în comisie
nr. 227 din 05 octombrie 2015 (f.d. 74-79).
Instanța de apel a reținut și faptul că, în cazul de față, procurorul nu a contestat
sentința sub aspectul încadrării juridice sau vinovăției inculpatului Stratonov Vitalie,
astfel că instanța de apel urmează a se expune doar la capitolul corectitudinii și
legalității pedepsei.
La capitolul numirii pedepsei inculpatului Stratonov Vitalie, instanța de apel a
concluzionat că, sentința instanței de fond este necorespunzătoare stării de drept și
neîntemeiată din punct de vedere al principiilor stabilirii pedepsei penale.
Potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei, instanța de apel a
stabilit pedeapsa echitabilă în limitele fixate de norma art. 152 alin. (1) Cod penal,
care prevede răspunderea penală pentru infracțiunea săvîrșită în formă de sancțiune
muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore sau cu închisoare
de pînă la 5 ani și infracțiunea prevăzută de art. 179 alin. (2) Cod penal, care prevede
sancțiunea în formă de amendă în mărime de la 550 la 950 unități convenționale sau
cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 140 la 240 de ore, sau cu
închisoare de pînă la 3 ani.
Prin criterii generale de individualizare a pedepsei penale se înțeleg cerințele
stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea
fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte, or, Legea penală acordă
instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului
individualizării pedepsei penale.
În conformitate cu principiul individualizării pedepsei penale prevăzut de art. 7
Cod penal, și în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei
inserate la art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a aplicat pedeapsa inculpatului
Stratonov Vitalie luînd în considerare caracterul și gradul prejudiciabil al
infracțiunilor săvîrșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat,
caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau
agravează răspunderea, ținîndu-se cont de influența pedepsei aplicate asupra
corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
3
La acest punct, instanța de apel a reținut că infracțiunile comise de către
inculpatul Stratonov Vitalie se califică ca fiind mai puțin grave, totodată urmează a fi
reținut și motivul comiterii infracțiunii, care a fost unul de relații ostile între inculpat
cu părțile vătămate, de asemenea scopul infracțiunii date care a fost unul de încălcare
a inviolabilității domiciliului.
De asemenea, instanța de apel a reținut că, circumstanțe care atenuează pedeapsa
penală nu s-au identificat, iar circumstanțe care agravează pedeapsa penală, din cele
prevăzute de art. 77 alin. (1), lit. j) Cod penal, comiterea de către inculpat a unei
infracțiuni în stare de ebrietate.
Totodată, la numirea pedepsei instanța de judecată ia în considerație și faptul că
inculpatul este caracterizat la locul de trai ca fiind o persoană conflictuală, nu este
angajat în cîmpul muncii, anterior a fost sancționat contravențional pentru fapte
similare.
În aceiași ordine de idei, instanța de apel a reținut că inculpatul Stratonov
Vitalie, este căsătorit și are doi copii minori la întreținere, împrejurare care de
asemenea urmează a fi luată în considerație la numirea pedepsei.
Ținînd cont de cele menționate, în opinia instanței de apel, față de inculpat
urmează a fi aplicată o pedeapsă în formă de închisoare, aceasta fiind
corespunzătoare faptelor comise, dar și avînd în vedere scopul legii penale, care
indică asupra corectării și reeducării inculpatului în vederea neadmiterii pe viitor a
careva încălcări a ordinii de drept. Totodată ținînd cont de faptul că pedeapsa penală
are drept scop reeducarea condamnatului, aceasta din urmă nicidecum nu trebuie să
creeze careva suferințe fizice și psihice, persoanelor atrase la răspundere penală, fapt
care denotă că sancțiunea dată va avea un efect pozitiv asupra conștientizării de către
inculpat a pericolului social al acțiunilor comise.
În cele din urmă, analizând lipsa de împrejurări atenuante și prezența de
circumstanțe agravante și instanța de apel conchide că instanța de fond a aplicat
inculpatului Stratonov Vitalie o pedeapsă mult prea blîndă și neproporțională, dar și
cu atît mai mult această pedeapsă fiind în limita minimă prevăzută de lege, deși
instanța de fond nu a identificat careva circumstanțe atenuante care ar da temei pentru
aplicarea pedepsei în limita minimă prevăzută de lege.
În continuare celor reținute, instanța de apel a ajuns la concluzia privind numirea
inculpatului Stratonov Vitalie în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, a unei pedepse în
formă de închisoare pe un termen de 4 ani, iar în temeiul art. 179 alin. (2) Cod penal,
a unei pedepsei în formă de închisoare pe un termen de 2 ani.
Tot aici, instanța de apel a desprins că la numirea pedepsei definitive, urmează a
fi aplicate cerințele art. 84 alin. (1) Cod penal, la caz metoda cumulării parțiale a
pedepselor aplicate, astfel urmînd a se numi inculpatului Stratonov Vitalie, pedeapsa
definitivă prin cumul parțial, în formă de 5 ani, în penitenciar de tip semiînchis,
conform art. 72 alin. (3) Cod penal.
De asemenea instanța de apel a considerat că nu este oportun, corect și echitabil
de a dispune executarea pedepsei date în închisoare de către inculpatul Stratonov
Vitalie, avînd în vedere că inculpatul este căsătorit, are la întreținere doi copii minori,
cît și faptul că acesta s-a prezentat în permanență, nu s-a eschivat de la organul de
urmărire penală și instanță, a dat declarații asupra învinuirii înaintate, fapt care relevă
că inculpatul ar putea fi corectat în spiritul respectării cu strictețe, fără a fi privat de
libertate.
4
În continuare, instanța de apel a remarcat și faptul că este pe deplin justificată și
cerința privind compensarea prejudiciului moral, în situația în care instanța de fond a
dispus spre încasare doar unele sume pur formale și fără a fi justificate pe deplin.
La acest capitol, instanța de apel a notat că în cazul de față părții vătămate Rusu
Nicolae i-a fost cauzat un prejudiciu moral manifestat prin durerile fizice cît și
psihice, dar și retrăirile acestuia drept urmare a infracțiunii de violare de domiciliu,
încălcarea inviolabilității sale, cît și cauzarea de prejudicii sănătății.
Respectiv, ținînd cont de suferințele provocate părții vătămate Rusu Nicolae, cît
și de posibilitatea materială reală a inculpatului, consideră că cuantumul solicitat de
către pătimit de 20 000 lei, este pe deplin justificat, această sumă urmînd a fi una
recompensatorie prejudiciului moral și suferințelor psihice suportate.
Cît privește prejudiciul moral solicitat de către partea vătămată Rusu Tamara în
cuantumul de 60 000 lei, instanța de apel de asemenea l-a considerat pe deplin
justificat, or, urmare a infracțiunii acesteia i-au fost provocate potrivit raportului de
expertiză medico-legală în comisie nr. 227 din 05 octombrie 2015, vătămări
corporale medii.
Așa dar ținînd cont de acest fapt cît și nemijlocit de faptul că pătimită a avut de
suferit urmare a dereglării sănătății de lungă durată, dar și de suferințele psihice
provocate, instanța de apel consideră proporțional și echitabil a dispune încasarea din
contul inculpatului a întregului cuantum al prejudiciului moral solicitat de către
pătimită, acesta fiind unul care va restabili echitatea socială.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, inculpatul Stratonov Vitalie,
făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală,
a atacat cu recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței
primei instanțe. Recurentul invocă dezacordul cu modalitatea de aprecierea probelor,
precum și:
- la aplicarea pedepsei pentru infracțiunile comise, instanța de apel nu a acordat
deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal;
- inculpatul Stratonov Vitalie nu are antecedente penale și anterior nu a mai avut
condamnări, anterior nu s-a aflat în locuri de detenție, este caracterizat satisfăcător la
locul de trai, a făcut concluziile necesare, are domiciliul stabil, unde locuiește
împreună cu familia, avînd doi copii minori la întreținere, ducînd un mod de viață
adecvat, considerăm că pedeapsa stabilită de către instanța de apel este una excesivă;
- suma prejudiciului moral, este neprobată corespunzător, cuantumul acestuia
rezultă doar din aprecierea subiectivă a părților vătămate, nu și din datele obiective
care certifică acest fapt.
5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,
procurorul a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de inculpatul
Stratonov Vitalie, prin care a menționat că, este de poziția respingerii acestui recurs,
deoarece instanța de apel s-a pronunțat argumentat și detailat asupra vinovăției
inculpatului. Din textul deciziei rezultă că s-a analizat obiectiv probele administrate și
hotărârea cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția de condamnare și
corespunde prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală.
Judecînd recursul în raport cu materialele cauzei și temeiurile invocate,
Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din
următoarele considerente.
Conform art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecînd recursul,
instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate.
5
Conform art.424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul
numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu calitatea
pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute în art.427
Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate,
fără însă a i se agrava situația.
Din conținutul art. 427 Cod de procedură penală, rezultă că temeiurile pentru
recursul ordinar declarat împotriva deciziei instanței de apel nu pot fi decît de drept,
fiind determinate expres de lege. Temeiurile menționate pot fi invocate în recurs doar
în cazul în care au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de
apel. Astfel, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile
de drept comise de instanțele de fond
Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că recurenții, drept temei pentru
declararea recursurilor au indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de
procedură penală, sub aspectul că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta
este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția
instanței, sau s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale”.
Colegiul penal lărgit menționează că, aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la
examinarea recursului menționat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate
de recurent.
Colegiul penal consideră că în speța examinată de către instanța de apel n-au fost
admise erorile de drept sub aspectele invocate de recurent, care ar servi drept temei
de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, dat fiind faptul
că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5),
417 alin.(8) Cod de procedură penală, hotărîrea cuprinzînd motivele pe care se
întemeiază soluția pronunțată. În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor
prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, fără a fi
identificate neclaritățile specificate de recurent, în legătură cu ce nu se confirmă
prezența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.
Analizând motivele indicate în textul recursului, Colegiul penal sesizează că, de
fapt, recurentul contestă modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele
inferioare, considerînd că acestea sunt insuficiente și nu dovedesc cu certitudine că
faptele incriminate în actul de învinuire duc la pedeapsă atît de aspră și prejudiciul
moral exagerat.
La acest capitol, instanța de recurs subliniază că procedura de apreciere a
probelor ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja statuată de către instanțele
ierarhic inferioare, de competența cărora este stabilirea stării de fapt. Instanța de
recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și s-o caseze,
atunci când se constată comiterea unei erori de drept, însă va ține seama de starea de
fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească devenită definitivă. Această
concluzie se desprinde din prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,
care prin temeiurile enumerate în pct. 1)-16) oferă dreptul de casare numai dacă se
constată o eroare de drept. Aprecierea probelor ca temei de recurs nu se specifică în
norma vizată, iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar
constitui temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare.
În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.
101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la
6
dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în
procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și
ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția inculpatului Stratonov Vitalie
privind săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) și art. 179 alin. (2) Cod
penal, să fie întemeiată și legală.
În continuare, Colegiul penal invocă că nici temeiul pentru recurs prevăzut în
art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu s-a confirmat în cauză, întrucît
instanța de apel i-a aplicat inculpatului Stratonov Vitalie în baza art. 152 alin. (1) și
art. 179 alin. (2), 84 alin. (1) Cod penal, pedeapsa echitabilă sub formă de 5 ani
închisoare, cu aplicarea art. 90 alin. (1) Cod penal, pedeapsa cu închisoarea fiind
suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 4 ani.
De asemenea, Colegiul penal consideră că instanța de apel a efectuat o temeinică
individualizare a pedepsei aplicate inculpatului Stratonov Vitalie, atît sub aspectul
naturii cît și al cuantumului acesteia, fiind respectate criteriile generale prevăzute în
art. 75 Cod penal.
Invocînd doctrina penală și practica judiciară, Colegiul penal remarcă că prin
criteriile de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele de care instanța de judecată
este obligată să se conducă în procesul stabilirii pedepsei și la aplicarea ei persoanei
vinovate de săvîrșirea infracțiunii. Individualizarea pedepsei constă din obligațiunea
instanței de a stabili măsura pedepsei concrete infractorului, necesară și suficientă
pentru realizarea scopurilor legii penale și pedepsei penale. Legea penală fixează
cadrul legal în limitele căruia instanța de judecată efectuează operația de stabilire și
aplicare a pedepsei infractorului. Astfel, instanța de judecată stabilește termenul sau
mărimea pedepsei în limitele prevăzute de sancțiunea normei penale din Partea
Specială a Codului penal, în baza căreia a fost calificată fapta ca infracțiune.
În atare situație, Colegiul penal consideră că instanța de apel a acordat deplină
eficiență prevederilor articolelor 7, 61, 75 Cod penal, aplicînd pedeapsa corect
individualizată în raport cu prevederile legii penale, care reglementează pedeapsa,
scopul acesteia și individualizarea ei.
La fel, conform ordinii stabilite pentru prima instanță, luînd în considerație
prevederile articolelor 6, 7, 61, 75, 76 Cod penal, prima instanță corect a ajuns la
concluzia de a aplica în privința inculpatului Stratonov Vitalie pedeapsa, cu aplicarea
prevederilor art. 90 alin. (1) Cod penal.
Astfel, Colegiul penal menționează că, instanța de apel corect a ales poziția,
deoarece reieșind din datele ce-l caracterizează, inculpatul poate fi corectat fără a
executa real pedeapsa închisorii, deoarece acțiunile lui în cazul dat se referă la
categoria de infracțiuni mai puțin grave, inculpatul este fără antecedente penale, are
la întreținere 2 copii minori și nu este echitabil de a executa pedeapsa reală cu
închisoare.
Referitor la argumentul recurentului privind acțiunea civilă, Colegiul penal va
respinge acest argument, or instanța de apel just a considerat ca fiind suficientă suma
de 60 000 lei pretinsă de partea vătămată Rusu Tamara și 20 000 lei pentru partea
vătămată Rusu Nicolae, cu titlu de prejudiciu moral și ținând cont de practica CEDO
privitor la modul de încasare a prejudiciului moral, cât și de prevederile art. art. 1423
Cod Civil, conform căruia, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se
determină de către instanța judecătorească reieșind din caracterul și gravitatea
suferințelor psihice și fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al
autorului prejudiciului, (dacă vinovăția este condiție a răspunderii), și de măsura în
7
care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate cum indică art.
41 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale. Mărimea prejudiciului moral nu depinde de mărimea prejudiciului
material.
Sub aspectul dat, Colegiul penal subliniază că instanța de apel la determinarea
mărimii compensației pentru prejudiciul moral, a luat neapărat în considerație atât
aprecierea subiectivă privind gravitatea cauzării suferințelor psihice sau fizice
succesorului victimelor, cât și datele obiective care certifică acest fapt.
În opinia Colegiului penal, instanța de apel nu a comis erori de drept, dispunând
încasarea prejudiciului moral, iar mărimea acestuia reprezintă o compensare
suficientă, echitabilă și nicidecum exagerată a prejudiciului moral cauzat. La
stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanța de apel a ținut cont atât de
gravitatea suferințelor pricinuite, cât și de starea materială a inculpatului
Din considerentele enunțate, apreciind că temeiurile pentru recurs, invocate de
recurent, nu și-au găsit confirmare și nu au fost identificate alte temeiuri, care
examinate din oficiu, să impună necesitatea casării hotărârii judecătorești atacate,
Colegiul penal conchide că recursurile ordinare urmează a fi respins ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de inculpatul Stratonov
Vitalie XXX, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22
martie 2017, în propria cauză penală, cu menținerea hotărîrei atacate.
Decizia este irevocabilă.
Publicată integral la 10 octombrie 2017.
Președinte: Nicolae Gordilă
Judecători: Ion Guzun
Elena Covalenco
Liliana Catan
Iurie Diaconu
8