1re-117/2017 — art. 313 CPP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 313 CPP
- Temei legal
- art. 453 CPP
1re-117/2017 — art. 313 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 1re-117/2017
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
27 septembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Nicolae Gordilă,
Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, declarat de
petiționara Podolean Ana, prin care se solicită casarea încheierii Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani, din 14 martie 2017 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 15 mai 2017,
Termenul examinării cauzei:
Instanța de recurs în anulare de la 12.09.2017 pînă la 27.09.2017.
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în baza
actelor din dosar,
C O N S T A T Ă :
Prin ordonanța din 30.11.2015, procurorul în Procuratura Rîșcani mun.
Chișinău, Daniela Buinovski, a scos de sub urmărire penală pe cet. Babii Victor și
Babii Antonina, clasînd procesul penal, în temeiul 275 alin. (1) pct. 3) Cod de
procedură penală, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
La data de 01.03.2016, în Procuratura Rîșcani, mun. Chișinău a parvenit
plîngerea petiționarei Podolean Ana, prin care a solicitat anularea ordonanței de clasare
a cauzei penale, invocând că procurorul a dat o apreciere incorectă cazului.
Prin ordonanța procurorului, adjunct al procurorului sect. Rîșcani, Mihail
Pascal, din 21.03.2016 plângerea petiționarei Podolean Ana din 01.03.2016, a fost
respinsă ca neîntemeiată explicând persoanelor interesate despre modul și termenul de
atac al hotărârii adoptate.
La 23.12.2016 în adresa Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a parvenit
spre examinare plîngerea petiționarei Podolean Ana, înaintată în temeiul art. 313 Cod
de procedură penală, prin care se solicită anularea ordonanței adoptate pe 30.11.2015
de procurorul în Procuratura sect. Râșcani, mun. Chișinău, Daniela Buinovski, cu
privire la scoaterea de sub urmărire penală a cet. Babii Victor, Babii Antonina și
clasarea procesului penal nr. 2015022092, precum și a ordonanței procurorului,
adjunct al procurorului sect. Râșcani, mun. Chișinău, Mihail Pascal, din 21.03.2016,
emisă în ordine de control ierarhic superior, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată
plîngerea petiționarei asupra ordonanței contestate.
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău din 14 martie 2017 a fost respinsă ca
fiind neîntemeiată și depusă peste termen plîngerea petiționarei Podolean Ana,
înaintată împotriva ordonanței adoptate pe 30.11.2015 de procurorul în Procuratura
sect. Râșcani, mun. Chișinău, Daniela Buinovski, cu privire la scoaterea de sub
urmărire penală a cet. Babii Victor, Babii Antonina și clasarea procesului penal nr.
2015022092, precum și a ordonanței procurorului, adjunct al Procurorului sect.
Râșcani, mun. Chișinău, Mihail Pascal, din 21.03.2016, emisă în ordine de control
ierarhic superior, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată plîngerea petiționarei asupra
ordonanței contestate.
Nefiind de acord cu încheierea sus-indicată, Podolean Ana a înaintat recurs
împotriva încheierii sus indicate, solicitând casarea încheierii Judecătoriei Chisinău din
14 martie 2017.
1
În motivarea recursului declarat se indică că organul de urmărire penală nu a
examinat cauza obiectiv, sub toate aspectele, astfel că actele emise nu sunt motivate și
nu corespund normelor de procedură.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de apel Chișinău din 15 mai 2017, a
fost respins recursul petiționarei Podolean Ana, declarat împotriva încheierii
Judecătoriei Chișinău din 14 martie 2017, adoptată potrivit prevederilor art. 313 Cod
de procedură penală.
Pentru a se pronunța, instanța de recurs a menționat că, dezacordul persoanei cu
constatările procurorului nu pot fi reținute ca temei de anulare a ordonanței de scoatere
de sub urmărire penală, ori potrivit prevederilor art. 101 alin. (2) Cod de procedură
penală, reprezentantul organului de urmărire penală apreciază probele conform
propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate
aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, iar în speță procurorul potrivit
conținutului ordonanțelor contestate a apreciat aceste probe din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din
punct de vedere al coroborării și a ajuns la concluzia legală, de scoatere de sub
urmărire penală a persoanei vizate referitor la faptele indicate.
Prin urmare, afirmațiile petiționarului referitor la caracterul incomplet al urmăririi
penale, sânt declarative la această etapă.
Totodată, instanța de recurs a concluzionat că – petiționara nu constată careva
acțiuni sau inacțiuni ale organului de urmărire penală sau ale procurorului, care,
în speță, ar leza drepturile și interesele eii. Astfel, instanța de recurs a fost solidară
cu poziția expusă de instanța de fond și reține că aprecierea și încadrarea juridică a
acțiunilor persoanei, punerea sub învinuire a persoanei vinovate de comiterea unei
fapte prejudiciabile este o prerogativă exclusivă a procurorului, pe care ultimul o face
în baza propriei convingeri, reieșind din întregul cumul de probe administrate în cadrul
urmăririi penale. Astfel însăși procedura de apreciere a probelor de către procuror
conform propriei convingeri, care în speță nu a coincis cu opinia petiționarului, prin
sine, nu poate fi tratată și apreciată drept încălcare a drepturilor și libertăților ultimului
și acest lucru nu poate constitui un viciu fundamental în cadrul procedurii de natură să
afecteze hotărîrea pronunțată.
Subsecvent faptele invocate de petiționar au fost corect examinate și apreciate de
organul de urmărire penală și procuror, stabilindu-se că între părți s-a format un litigiu
de ordin civil, avînd drept obiect stabilirea hotarelor dintre terenurile învecinate, litigiu
soldat cu mai multe conflicte reciproce dintre petiționară și familia Babii.
Instanța de recurs a mai reiterat că plîngerea petiționarei a fost depusă peste
termen, deoarece cu ordonanța de clasare a cauzei penale din 30.11.2015 petiționara
Podolean Ana a luat cunoștință în data de 04.12.2015, fapt confirmat prin consemnarea
acesteia în procesul-verbal din materialele cauzei /f.d. 89/. Iar plângerea a fost depusă
de către petiționara la 22.12.2016, peste termenul de 10 zile, conform prevederilor art.
313 Cod de procedură penală.
Hotărârea menționată, în temeiul art. 466 Cod de procedură penală, a devenit
irevocabilă la data pronunțării.
Nefiind de acord cu încheierea primei instanțe și decizia instanței de recurs,
petiționara Podolean Ana, declară recurs în anulare, prin care solicită casare acestora și
transmiterea cauzei la rejudecare în Curtea de Apel. Recurenta invocă dezacordul cu
hotărîrile anterioare, motivînd că instanțele au examinat cauza unilateral cu un șir de
încălcări procedurale.
2
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia
din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală,
Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și
3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea
Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrilor judecătorești după epuizarea
căilor ordinare de atac.
În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală,
cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu
menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii
atacate
În temeiul art. 453 Cod de procedură penală, raportat la prevederile art. 6 pct. 44),
22 alin. (3) Cod de procedură penală, art. 4 al Protocolului nr. 7 la Convenția
Europeană a Drepturilor Omului, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în
anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care
un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată.
Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în
anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărîrilor judecătorești prin care a fost
judecată cauza penală în fond, adică hotărîrile irevocabile de condamnare, de achitare
sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate
de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică
calea apelului și recursului ordinar.
Analizînd dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă că
decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 mai 2017, adoptată în
ordinea art. 447-449 Cod de procedură penală, nu cade sub incidența categoriilor de
hotărîri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi
contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, iar recursul în anulare
declarat împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 mai
2017, este inadmisibil, deoarece o asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a fi
atacată cu recurs în anulare.
În consecință, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de
procedură penală, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului înaintat, din motiv
că nu îndeplinește cerințele de conținut.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 1), 453, 456 alin. (1) Cod de
procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de petiționara Podolean Ana,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 mai 2016, pe
motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.
Decizia este irevocabilă.
Publicată integral la 27 septembrie 2017.
Președinte: Nicolae Gordilă
Judecători: Ion Guzun
Liliana Catan
3