1ra-1149/2017 — art. 188 alin. 2 lit. b, c, d, e, f CP

1ra-1149/2017 — art. 188 alin. 2 lit. b, c, d, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1149/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

13 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

avocatul Moraru Diana în numele inculpatului Costin Nicolae, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Hîncești din 05 decembrie 2016 și decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 04 aprilie 2017, în cauza penală în privința lui

Costin Nicolae XXX, născut la XX XXX XXXX,

originar și domiciliat în XXXXX XXX XXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 21.09.2016 - 05.12.2016;

instanța de apel: 10.01.2017 - 04.04.2017;

instanța de recurs: 15.06.2017 - 13.09.2017

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în baza

actelor din dosar,

c o n s t a t ă :

fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit.

b), c), d), e), f) Cod penal și în temeiul art. 3641 Cod de procedură penală, i-a fost

stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen de 5 ani și 6 luni, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Nicolae la 20 decembrie 2015, ora 22:17 min., aflându-se în or. Hîncești, pe str.

Chișinăului, urmărind realizarea unui plan criminal prestabilit, manifestând un

comportament agresiv și violent, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă

cu Tamazlîcari Andrei și Stanciu Vasile, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei

persoane, fiind mascat cu o cagulă pe față, a pătruns în magazinul stației de

alimentare cu combustibil „Lukoil”, situată la marginea traseului Hîncești-Chișinău,

unde amenințând-i cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea

1

persoanei pe operatorii Mereuță Iurie și Stratu Grigore, care au fost intimidați în

același timp de Tamazlîcari Andrei cu un pistol cu care le-a aplicat câte o lovitură în

cap, cauzând lui Stratu Grigore dureri fizice și lui Mereuță Iurie conform raportului

de expertiză medico-legală nr. 395-D din 24 decembrie 2015 ,,plagă contuză a regiunii

occipitale a capului și traumă craniu-cerebrală cu comoție cerebrală”, ce se califică că

vătămări corporale ușoare, după care, fiind constrânși psihologic, operatorii Iurie

Mereuță și Grigore Stratu care s-au supus cerințelor ilegale ale făptuitorilor în mod

deschis au sustras suma de 2 519 lei, astfel pricinuind victimelor un prejudiciu

material considerabil.

numele inculpatului Costin Nicolae, prin care a solicitat casarea sentinței cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care a-i stabili inculpatului

Costin Nicolae o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea penală și anume

5 ani închisoare și a dispune în temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal, suspendarea

condiționată a executării pedepsei.

În motivarea apelului a menționat că, la stabilirea pedepsei, instanța de

judecată nu a ținut cont de circumstanțele cauzei și de faptul că inculpatul și-a

recunoscut vina.

Mai mult, apărarea a menționat că, instanța de fond nu a luat în calcul faptul

că, inculpatul Costin Nicolae a refuzat categoric propunerea lui Tamazlîcaru Andrei

de a profita de starea de ebrietate a operatorilor pentru a sustrage banii, dar fiind

insultat și apoi amenințat cu cuvinte și în cele din urmă și cu pistolul, acesta a cedat.

Totodată, avocatul a susținut că, circumstanțele indicate urmau a fi calificate ca

fiind excepționale, or ele dovedesc că Costin Nicolae a avut un rol și un

comportament pasiv până, dar și în timpul săvârșirii infracțiunii, în rezultatul

constrângerii psihice aplicate asupra lui din partea lui Tamazlicaru Andrei

(amenințare verbală și amenințarea cu arma care o deținea) și fiind în stare de ebrietate,

provocată de consumarea involuntară și forțată a băuturii alcoolice, fără a fi

conștient de efectul lor, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. b),

c), d), e), f) Cod penal.

a fost respins apelul declarat de către avocatul Moraru Svetlana în numele

inculpatului Costin Nicolae ca fiind nefondat cu menținerea sentinței atacate.

4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a conchis că, instanța de fond corect

a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia de a-l

2

recunoaște vinovat pe Costin Nicolae de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188

alin. (2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal.

Astfel, vina inculpatului Costin Nicolae în comiterea infracțiunii incriminate

este dovedită în afara dublilor rezonabile prin următoarele probe cercetate în cadrul

ședinței:

- declarațiile inculpatului Costin Nicolae;

- declarațiile părților vătămate Stratu Grigore, Mereuță Iurie (f.d. 14-15, 20-22, Vol. I);

- declarațiile martorilor Tacu Iacob, Sîrbu Ion, Țurcan Vladislav (f.d. 104, 105-107, 111-

112, Vol. I);

- procesul-verbal de audiere a bănuitului Stanciu Ion (f.d. 118-120, Vol. I);

- plângerea Stratu Grigore (f.d. 9, Vol. I);

- procesul-verbal de consemnare a plângerii verbale depuse de Mereuță Iurie (f.d. 10, Vol.

I);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20 decembrie 2015 (f.d. 11, Vol. I);

- certificatul eliberat de SAC „Lukoil” prin care se confirmă că, la 20 decembrie 2015, în

rezultatul atacului tâlhăresc asupra stației SAC-027 „Lukoil” situată pe str. Chișinăului,

or. Hâncești, a fost sustrasă suma de 2 519 lei (f.d. 24, Vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 395-D din 24 decembrie 2015 (f.d. 87-89, Vol.

I);

- procesul-verbal de ridicare a obiectului din 21 decembrie 2015 (f.d. 93, Vol. I);

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 21 decembrie 2015 (f.d. 94-96, Vol. I);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 13 aprilie 2016 (f.d. 99-103, Vol. I);

- procesul-verbal de verificare a declarațiilor la fața locului din 13 aprilie 2016 (f.d. 125-

127, Vol. I);

- procesul verbal de ridicare a obiectului din 15 aprilie 2016 (f.d. 128-130, Vol. I);

- procesul-verbal de examinare a obiectului - telefonul mobil de model „Lenovo A369i”

din 15 aprilie 2016 (f.d. 131-132, Vol. I);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 22 aprilie 2015 (f.d. 137-139, Vol. I);

Astfel, instanța de apel a conchis că, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul

de probe conform prevederilor art. 95, 101 Cod de procedură penală prin prisma

admisibilității, pertinenții și concludenții, utilității și veridicității raportate la

declarațiile date de inculpat în cadrul ședințelor de judecată atât în instanța de apel

cât și în fond, a stabilit corect situația de fapt, dând faptelor reținute în sarcina

inculpatului Costin Nicolae încadrarea juridică corectă și anume art. 188 alin. (2) lit.

b), c), d), e) și f) Cod penal.

3

Cât privește individualizarea pedepsei penale aplicate inculpatului Costin

Nicolae, instanța de apel a constatat că, prima instanță a acordat deplină eficiență

prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal și la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei a

ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea

celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea,

de condițiile de trai ale acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării vinovatului.

Mai mult, instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele invocate de

către apărător, privind aplicarea unei pedepse neprivative de libertate inculpatului

(aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, suspendarea condiționată a executării

pedepsei sub formă de închisoare în baza art. 90 Cod penal), deoarece, conform

prevederilor art. 79 Cod penal, stabilirea pedepsei sub limita minimă sau a unei

pedepse mai blânde, care nu este prevăzută în sancțiunea articolului corespunzător

din Codul penal, în baza căruia este încadrată infracțiunea, se admite luând numai

în considerare personalitatea vinovatului în cazul existenței circumstanțelor

excepționale, legate de scopul, motivele, rolul vinovatului și comportamentul

acestuia până la săvârșirea infracțiunii, în timpul și după săvârșirea infracțiunii.

Astfel, se înțelege că la aplicarea art. 79 Cod penal, trebuie să existe ori în

împrejurările în care s-a derulat fapta infracțională, ori în datele privind

personalitatea infractorului, circumstanțe, împrejurări, particularități, situații sau

stări de lucruri, care constituie excepție de la starea obișnuită a lor ori a personalității

inculpatului.

Împrejurările obișnuite sunt cele care predomină și caracterizează majoritatea

cetățenilor și nu pot fi considerate excepționale. Ca excepționale, instanța urmează

să stabilească astfel de împrejurări care micșorează esențial gravitatea faptei și a

consecințelor ei, precum și date privind personalitatea făptuitorului (grad de

invaliditate - I, II, persoana cu dezabilitați severe și accentuate, merite deosebite față

de societate, alte circumstanțe de importantă majoră).

Căința sinceră a inculpatului Costin Nicolae, caracteristica pozitivă de la locul

de trai, restituirea prejudiciului nu pot fi considerate ca circumstanțe excepționale,

mai mult acestea au fost luate în calcul la aplicarea art. 3641 Cod de procedură

penală.

Cât privește aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de apel a constatat

că este rațional ca inculpatul să execute real termenul pedepsei stabilite, deoarece

analizând condițiile în care poate fi acordată suspendarea executării pedepsei,

4

rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o facultate a instanței de

judecată, care este liberă să aprecieze dacă este sau nu cazul să o acorde.

Referitor la stabilirea modului și măsurii de pedeapsă aplicată inculpatului

Costin Nicolae, instanța de apel a indicat că, prima instanță a ținut cont de faptul că

infracțiunea prevăzută la art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal, este una gravă

săvârșită cu intenție, din interese materiale, care prevede pedeapsa sub formă de

închisoare de la 6 la 10 ani.

Astfel, modalitatea de executare a pedepsei aleasă de către prima instanță în

privința inculpatului, este în acord cu principiul proporționalității având în vedere

fapta comisă, urmările produse și atitudinea inculpatului până la comiterea

infracțiunii și după comiterea infracțiunii.

Mai mult, instanța de apel a menționat că, prima instanță motivat a stabilit

categoria și măsura de pedeapsă, relevând în cuprinsul sentinței circumstanțele

cauzei, persoana inculpatului și, în așa mod, corect a concluzionat că, atingerea

scopului pedepsei se v-a asigura prin aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe

un termen de 5 ani și 6 luni.

Moraru Diana în numele inculpatului Costin Nicolae, în temeiurile art. 427 alin. (1)

pct. 6), 10) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea hotărârilor anterioare,

rejudecare cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie

stabilită o pedeapsă sub limita prevăzută de legea penală și anume 5 ani închisoare,

iar în temeiul prevederilor art. 90 Cod penal, a dispune suspendarea condiționată a

executării pedepsei penale pe un termen de probațiune de 5 ani.

Recurentul menționează că, instanțele anterioare nu au ținut cont de principiile

individualizării pedepsei penale, de circumstanțele excepționale, caracteristica

pozitivă la locul de trai și că inculpatul este la prima abatere de la legea penală.

Totodată, apărătorul a indicat că, o pedeapsă echitabilă în cazul dat ar

presupune aplicarea față de inculpat a prevederilor art. 79 și 90 Cod penal, deoarece

inculpatul se căiește de cele comise, a reparat prejudiciul material și moral cauzat

prin infracțiune.

5.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de

către avocatul Moraru Diana în numele inculpatului Costin Nicolae, solicitând

respingerea acestuia, cu menținerea hotărârii contestate, menționând că instanța

corect nu a constatat careva abateri procesual-penale, iar termenul și categoria de

5

pedeapsă au fost stabilite în dependență de circumstanțele atenuante și agravante,

precum și de efectele acestora.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că, acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de

procedură penală.

În speță, Colegiul penal precizează că, avocatul Moraru Diana în numele

inculpatului Costin Nicolae invocă temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, dar din textul recursului reiese că acesta nu este de acord

cu pedeapsa stabilită de către instanțele anterioare, temei prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 10 Cod de procedură penală.

Însă, Colegiul penal constată că, nici unul din prevederile la care se referă

autorul recursului nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezenței erorii de

drept care ar servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării

deciziei instanței de apel.

Colegiul penal reține că, conform art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Instanța de recurs precizează că, recurentul referindu-se la pct. 6 din norma

menționată, indică de fapt că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, însă fără a-și argumenta motivul invocat.

După cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul constată că instanța de

apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la

menținerea sentinței instanței de fond, or în fapt, decizia instanței de apel

corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și

întemeiată.

6

Mai mult ca atât, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel, la

examinarea cauzei a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99 - 101

Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a

verificat minuțios, dându-le o apreciere justă prin prisma pertinenții, concludenții,

utilității și veridicității lor, care coroborate în ansamblu au confirmat vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunilor imputate.

Colegiul penal menționează că, în conformitate cu art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod

de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv și în temeiul când s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

Sub acest aspect și cu referire la argumentele din recurs, în care nici nu sunt

indicate concrete erori de drept și clar definite, se atestă că împrejurările menționate

în partea descriptivă a deciziei contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4.1. din

prezenta decizie, denotă că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de

fapt și de drept privind aplicarea pedepsei inculpatului în strictă conformitate cu

prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, ținând

cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, conform cărora persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și

în strictă conformitate cu dispozițiile legii.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului. Deci pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și

aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale.

Mai mult, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din prezenta

decizie, recursul este întemeiat doar pe critica modului în care instanța de apel a

apreciat circumstanțele cauzei în latura pedepsei. Însă, pornind de la relevanțele art.

27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele

în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor

probelor administrate.

Cât privește argumentul apărării precum că, instanțele anterioare nu au luat în

calcul circumstanțele excepționale și eronat nu au aplicat inculpatului o pedeapsă

mai blândă decât cea prevăzută de lege, Colegiul penal conchide că, instanța de apel

7

corect a indicat că, inculpatul a comis o infracțiune gravă, iar căința sinceră,

restituirea prejudiciului material, prima abaterea de la legea penală și caracteristica

pozitivă de la locul de trai sunt împrejurări obișnuite cele care predomină și

caracterizează majoritatea cetățenilor și nu pot fi considerate excepționale, mai mult

ca atât că unele din ele au fost luate în calcul la aplicarea prevederilor art. 3641 Cod

de procedură penală.

Totodată, chiar dacă art. 79 Cod penal, este o normă ce constituie o excepție de

la regula generală stabilită la art. 75 alin. (1) Cod penal, totuși la baza aplicării

pedepsei mai blânde decât cea prevăzută de lege, sunt atât criteriile generale de

individualizare, care au un caracter special, cât și circumstanțele legate de aceste

criterii, inclusiv circumstanțele atenuante care micșorează esențial gravitatea faptei

și a consecințelor ei.

Astfel, instanțele anterioare corect în urma analizei minuțioase a materialelor

cauzei cât și personalitatea inculpatului, nu au aplicat o pedeapsă sub limita minimă

prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal.

Mai mult, Colegiul penal susține că, alegerea modalității aplicării pedepsei mai

blânde decât cea prevăzută de lege, rămâne la discreția instanței de judecată, însă,

în procesul alegerii uneia din aceste modalități, instanța de judecată trebuie să țină

cont de gradul influenței circumstanțelor excepționale asupra micșorării esențiale a

gravității faptei, a consecințelor ei, precum și asupra micșorării pericolului

persoanei infractorului.

La fel, Colegiul penal susține poziția instanței de apel care a constatat că, este

rațional ca inculpatul să execute real termenul pedepsei stabilite, or instituția

suspendării executării pedepsei penale, nu este un drept al inculpatului, ci o

facultate a instanței de judecată, care este în drept să aprecieze dacă este sau nu cazul

să o acorde.

Ca urmare, Colegiul penal conchide că, temeiurile indicate de recurent nu sunt

aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârilor adoptate pe caz și potrivit

legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Moraru Diana

în numele inculpatului Costin Nicolae, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

8

de Apel Chișinău din 04 aprilie 2017, în cauza penală în privința lui Costin Nicolae

XXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 13 septembrie 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

9