1ra-1024/17 — art. 186 alin. 2 lit. b și d CP

Dosarul nr. 1ra-1024/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

09 august 2017 mun.

Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte: Petru Ursache,

Judecători: Vladimir Timofti, Constantin Alerguș,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Capbătut Alexei în numele inculpatului, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei

Anenii Noi din 24 ianuarie 2017 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 07 martie 2017, în cauza penală în privința lui

Bivol Veaceslav XXX, născut la XX

XXX XXX, originar din mun. Chișinău

comuna XXX, domiciliat XXX XX, satul

XXX.

Termenul de examinare al cauzei:

C O N S T A T Ă :

în procedura simplificată prevăzută de art. 364/1 Cod de procedură penală, Bivol

Veaceslav XXX a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186

alin. (2) lit. b) și d) Cod penal și i s-a stabilit definitiv o pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 1 (un) an 6 (șase) luni, cu executarea acesteia în penitenciar de tip

semiînchis.

necunoscute de către organul de urmărire penală în perioada de timp cuprinsă între

04.06.2016 – 06.06.2016, a organizat ca cei trei să sustragă pe ascuns floare de lavandă de

pe terenul agricol amplasat în s. XXX, r-ul XXX, care aparține XXXX în valoare totală

de 5612 lei și 50 bani.

Asfel acțiunile lui Bivol Veaceslav au fost încadrate juridic în baza prevederilor art.

186 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal.

Avocatul Capbătut Alexei în numele inculpatului, care a solicitat casarea acesteia, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care față

de inculpat să fie aplicată Legea nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu

aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

În motivarea cererii declarate, apărarea a invocat că: sentința este neîntemeiată

deoarece sa bazat pe probele examinate și administrate în instanța de fond, dar au fost

interpretate eronat. Inculpatul a restituit paguba materială pătimitului, chiar dacă acesta nu

a solicitat despăgubiri. Partea vătămată a întocmit o confirmare prin care declara că nu are

pretenții materiale, nici morale față de inculpat.

În circumstanțele descrise, apelantul consideră că deținerea lui Bivol Veaceslav în

instituțiile penitenciare, ar contribui doar la degradarea personalității lui, or, este unanim

recunoscut faptul că instituțiile penitenciare nu oferă premise reale pentru corectarea și

reeducarea persoanelor, mai mult, persoanele care dau dovadă că s-au corectat sânt

stigmatizate de către alți deținuți care nu doresc să meargă pe calea corijării.

pronunțată integral la 04 aprilie 2017, s-a respins ca nefondat apelul declarat.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a statuat că instanța de judecată

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul

a săvârșit anume infracțiunea imputată. Aceste împrejurări au fost constatate din

totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate și respectate

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor.

Asfel, necătând la faptul că inculpatul a recunoscut vina pe deplin, vinovăția lui s-a

demonstrat și de următorele probe: declarațiile învinuitului Bivol Veaceslav; declarațiile

reprezentantului părții vătămate Gori Mihail; declarațiile martorului Draguțan Vitalie;

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.06.2016.

Instanța de apel a conchis că instanța de fond a ținut cont la stabilirea categoriei și a

măsurii de pedeapsă inculpatului, de toate circumstanțele reale și personale privind

individualizarea pedepsei, aplicându-i o pedeapsă corectă, echitabilă și legală, și anume:

de caracterul prejudiciabil al infracțiunii – că este mai puțin gravă, a recunoscut vinovăția

în săvârșirea infracțiunii imputate, considerând necesar de a-i numi pedeapsa închisorii,

deoarece în cazul dat o pedeapsă mai blândă nu-și v-a atinge scopul, or potrivit

prevederilor art. 61 alin. (2) Cod penal pedeapsa are drept scop restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât

din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Cu referire la cererea apelantului privitor la aplicarea față de el a Legii nr. 210 din

29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, instanța de apel a considerat că această solicitare

urmează a fi respinsă, deoarece nu întrunește condițiile necesare pentru aplicarea actului

de amnistie sus-indicat, or potrivit art. 10 alin. (1) lit. m) al aceleiași Legi, amnistia nu se

aplică în privința persoanei în privința căreia a fost înlăturată anterior răspunderea

penală, de trei sau mai multe ori, în temeiul împăcării părților conform prevederilor art.

109 din Codul penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002, or după cum s-a constatat în privința

inculpatului anterior a fost încetat de trei ori procesul penal în temeiul împăcării părților

în conform prevederilor art. 109 din Codul penal și anume:

1) prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 07 decembrie 2012, procesul penal în

baza art. 186 alin. (2) lit. c) Cod Penal a fost încetat în legătură cu împăcarea victimei cu

făptuitorul ( f.d. 61, 62);

2) la 30 decembrie 2015 cauza penală pornită în baza art. 186 alin. (2) Cod Penal a

fost încetată de Procuratura sect. Ciocana, mun. Chișinău în legătură cu împăcarea

părților ( f.d. 57);

3) la 11ianuarie 2016, cauza penală pornită în baza art. 186 alin. (2) Cod Penal a

fost încetată de Procuratura sect. Ciocana mun. Chișinău în legătură cu împăcarea

părților (f.d. 57).

Din considerentele date instanța de apel a conchis că amnistia în speța dată este

inaplicabilă, or în privința inculpatului exista restricții stipulate de art. 10 alin. (1) lit. m)

al Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia.

Capbătut Alexei în numele inculpatului Bivol Veaceslav, depus la data de 03 mai 2017,

prin care a solicitat casarea acestora, a rejudeca cauza cu emiterea unei hotărâri prin care

inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă non privativă de libertate.

În motivarea recursului declarat menționează că:

Hotărârile instanțelor de judecată le consideră ilegale și neîntemeiate, deoarece sunt

afectate de o eroare evidentă de drept material.

Astfel, în partea descriptivă a hotărârilor de judecată nu a identificat o motivare

logică și pertinentă care ar fi îndreptățit aplicarea pedepsei celei mai aspre din cele

prevăzute la sancțiunea normei penale prevăzute la art. 186 alin. (2) Cod penal, aceasta în

circumstanțele în care legea penală prevede pe lângă pedeapsa închisorii alte două

pedepse mai ușoare precum ar fi amenda și munca neremunerată în folosul comunității.

Instanțele de judecată deși au descris în textul sentinței relativ autentic probele

administrate în instanță, însă le-a dat o interpretare eronată și o sentință defavorabilă

inculpatului. La materialele cauzei penale date sunt anexate și fapte prin care se

demonstrează cu certitudine că antecedentele penale ale inculpatului sunt stinse.

În prezent comunică că rudele lui Bivol Veaceslav au restituit paguba materială față

de partea vătămată, chiar dacă în instanța de fond nu a solicitat despăgubiri, mai mult ca

atât a întocmit o confirmare prin care declară că nu are pretenții materiale nici morale față

de inculpat.

În circumstanțele respective consideră că deținerea inculpatului în instituțiile

penitenciare ar contribui doar la degradarea personalității lui, ori, este unanim recunoscut

faptul că instituțiile penitenciare nu oferă premise reale pentru corectarea și reeducarea

persoanelor, mai mult, persoanele care dau dovadă că s-au corectat sunt stigmatizate de

către alți deținuți care nu doresc să mergă pe calea corijării.

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, pe care îl consideră vădit neîntemeiat.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din

următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat, dacă se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Colegiul penal constată că, argumentul recurentului vizează în exclusivitate

chestiunea individualizării pedepsei stabilite inculpatului, care acesta o consideră

individualizată contrar prevederilor legale.

Apreciind argumentele invocate de recurent, Colegiul penal îl consideră neîntemeiat,

fiind relevante constatările instanței de apel în partea supusei critici.

Astfel, Colegiul penal conchide că instanța de apel just a susținut constatările primei

instanțe, care la stabilirea pedepsei a ținut cont de circumstanțele cauzei, de prevederile

art. 61, 75, 79 Cod penal și 364/1 alin. (8) Cod de procedură penală, că infracțiunea

comisă de inculpat face parte din categoria celor mai puțin grave, vina a recunoscut-o pe

deplin, cauza penală fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 364/1

Cod de procedură penală, de scopul pedepsei penale în restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și de faptul că

în privința inculpatului anterior a fost încetat de trei ori procesul penal în temeiul

împăcării părților conform prevederilor art. 109 din Codul penal. Reieșind din

circumstanțele constatate, Colegiul penal apreciază justețea concluziilor instanțelor de

judecată în partea individualizării pedepsei stabilite inculpatului, acestea fiind în

concordanță cu circumstanțele cauzei și personalitatea inculpatului.

Din considerentele enunțate, apreciind că temeiul pentru recurs, invocat de recurent,

nu și-a găsit confirmare și nu au fost identificate alte temeiuri, care examinate din oficiu,

să impună necesitatea casării hotărârii judecătorești atacate, Colegiul penal conchide că

recursul ordinar urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece este vădit neîntemeiat, or la

emiterea hotărârilor, instanțele de judecată nu au comis nici-o eroare de fapt și de drept la

individualizarea și stabilirea pedepsei inculpatului.

penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Capbătut Alexei în numele

inculpatului Bivol Veaceslav, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 07 martie 2017, în cauza penală în privința lui Bivol Veaceslav XXX,

deoarece este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 august 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecători Vladimir Timofti

Constantin Alerguș