1ra-363/2017 — art. 187 alin. 5 CP

1ra-363/2017 — art. 187 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-363/2017

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

DECIZIE

07 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte Gordilă Nicolae

Judecători Covalenco Elena

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către avocatul

Canțer Serghei în numele inculpatului Haheu Liviu și avocatul Suduc Marian în

numele inculpatului Colac Serghei, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2016 și a sentinței Judecătoriei

Centru mun. Chișinău din 15 martie 2016, în cauza penală privindu-i pe

Haheu Liviu Xxxxxxx, născut la xxxxxxxxxx, originar din or.

Xxxxxxxxxx, domiciliat r-ul Xxxxx s. Xxxxx

și

Colac Serghei Xxxxxx, născut la xxxxxxxxxxxxxx, originar

din r-nul Xxxxxx s. Xxxxxx, domiciliat mun. Xxxxxxx str.

Xxxxxxxxxxxxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

Serghei Xxxxxx și Haheu Liviu Xxxxxxx, au fost recunoscuți vinovați și condamnați în

baza art. 187 alin. (5) Cod penal, la câte 12 ani închisoare, fiecare, cu executare în

penitenciar de tip închis.

jurul orei 03.00, aflându-se în localul „Studio”, situat pe adresa mun. Chișinău, str.

București 68, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane,

conștientizând ilegalitatea acțiunilor sale și dorind survenirea urmărilor, împreună și

1

prin înțelegere prealabilă cu Goia Radu au alcătuit un plan bine chibzuit în vederea

sustragerii deschise a lanțului cu cruciuliță din aur de la Gamureac Marin.

Ulterior, pentru a-și realiza scopul scontat, Colac S., Haheu L. și Goia R.,

urmărindu-l pe Gamureac Marin după ce a ieșit din localul nominalizat și a urcat în

taxi, cu automobilul de model „Xxxxxxxxxxxxxxx”, cu n/î XXXXXXX, condus de către

Haheu L., au mers în urma taxiului prin mun. Chișinău, în care se afla Gamureac M.

În continuare, ajungând în apropierea blocului locativ amplasat pe str. Mihai

Grecu 5, mun. Chișinău, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei

persoane, împărțind între ei rolurile conform cărora Haheu L. a rămas la pândă în

automobilul de model „Xxxxxxxxxxxxxxx”, cu n/î XXXXXXX, iar Colac S., împreună

cu Goia R., aplicând violența nepericuloasă pentru viață, l-au atacat pe Gamureac M.

și i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii în regiunea capului. Apoi, Colac S. și Goia

R., împreună în mod deschis au sustras de la Gamureac M. un fragment din lanț

combinat din aur alb și aur galben, precum și o cruce cu pietre semiprețioase, cu

greutatea totală de 107,66 gr., toate cu titlu 750°, prețul pentru un gram conform

concluziilor actului de expertiză merceologico-chimice nr. 2 din 13.02.2015,

constituind 1.000 lei pentru un gram de aur cu titlu 750°, după care cu bunurile

sustrase au părăsit locul comiterii infracțiunii. În rezultatul comiterii infracțiunii,

părții vătămate, Gamureac M., i-a fost cauzat prejudiciu material în proporții deosebit

de mari, în valoare totală de 107.660 lei.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, faptele inculpaților Colac S. și Haheu L. au

fost calificate de drept în baza art. 187 alin. (5) Cod penal și anume – jaful, adică

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit de mai multe persoane, cu aplicarea

violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune deosebit de

mari.

3.1 Avocatul Canțer Serghei, în numele inculpatului Haheu L. prin care a solicitat

casarea acesteia, cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile lui Haheu L., să fie

recalificate în baza art. 323 Cod penal și a-i stabili o pedeapsă sub formă de amendă.

În motivarea apelului a invocat că:

- instanța de judecată a examinat superficial materialele cauzei penale, fără a

corobora probele examinate în cadrul cercetării judecătorești, adoptând o sentință

ilegală;

- în cadrul cercetării judecătorești nu a fost dovedită vinovăția lui Haheu L. la

comiterea infracțiunii imputate, urmând a fi recalificate acțiunile ultimului în baza art.

323 Cod penal;

- în urma analizei probelor cercetate în instanța de judecată, în opinia

apărătorului în acțiunile lui Haheu L., lipsesc semnele componenței de infracțiune

prevăzute de art. 187 alin. (5) Cod penal, fapt ce se confirmă prin declarațiile

inculpaților, martorului Andrieș R., părții vătămate Gamureac M., ultimul

menționând că nu are careva acte ce dovedește prețul de procurare a bijuteriilor, iar

pe inculpatul Haheu L. l-a văzut prima dată în judecată, specificând că a fost atacat de

Colac S.;

2

- organul de urmărire penală nu a stabilit cu certitudine suma prejudiciului

material cauzat părții vătămate, indicând în actul de învinuire suma declarată de către

însuși partea vătămată, care nu a confirmat cu certitudine că proba bijuteriilor din aur

este de 750 sau de 585, comunicând că la momentul procurării acestui bun din Dubai

a fost informat că este proba 750, însă ulterior nu a verificat-o și nu exclude faptul că

ar putea fi și proba de 585;

- faptul că aurul sustras de la partea vătămată are proba 585 mai este confirmat și

de declarațiile martorului Andrieș R., care a primit aurul de la Colac S. și martorul

Cartîră V., care este giuvaer și a constatat că aurul primit la rândul său de la Andrieș

R., era de proba 585, verificându-l cu acid;

- valoarea prejudiciului cauzat potrivit actului de expertiză nr. 2 din 13.02.2015,

este de 37.898 lei, ceea ce nu constituie prejudiciu în proporții deosebit de mari, dar

prejudiciu considerabil, potrivit art. 126 alin. (1) Cod penal, astfel acțiunile lui Colac S.

urmau a fi calificate în baza art. 187 alin. (2) Cod penal;

- acțiunile lui Haheu L., urmează a fi recalificate în baza art. 323 Cod penal, care

este o infracțiune mai puțin gravă, circumstanțe agravante nu au fost stabilite, ultimul

nu are antecedente penale, are loc permanent de trai, fiind antrenat în câmpul muncii,

este căsătorit, are la întreținere 2 copii minori, se căiește sincer, lipsesc pretenții

materiale, astfel urmând a-i fi stabilită pedeapsă sub formă de amendă, în limitele

sancțiunii prevăzute la art. 323 Cod penal.

3.2 Avocatul, Suduc Marian, în numele inculpatului Colac S., prin care a solicitat

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunile lui Colac S., să fie recalificate în baza

art. 187 alin. (2) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă minimală, cu aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal.

În motivarea apelului a invocat că:

- învinuirea înaintată inculpatului Colac S. și starea de fapt constatată de către

instanța de judecată nu și-a găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării

judecătorești, deoarece probele administrate au fost apreciate în mod eronat, astfel în

opinia apărătorului în acțiunile ultimului lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de

art. 187 alin. (5) Cod penal, fiind prezente cele prevăzute de art. 187 alin. (2) Cod

penal, fapt confirmat prin declarațiile inculpatului Colac S., părții vătămate Gamureac

M., martorilor Andrieș R., Cartîră V.;

- conform actului de expertiză nr. 2 din 13.02.2015 de la partea vătămată a fost

sustras aur în valoare de 37.999 lei;

- organul de urmărire penală nu a stabilit cu certitudine suma prejudiciului

material cauzat părții vătămate, indicând în actul de învinuire suma declarată de către

însuși partea vătămată, care nu a confirmat cu certitudine că proba bijuteriilor din aur

este de 750 sau de 585, comunicând că la momentul procurării acestui bun din Dubai

a fost informat că este proba 750, însă ulterior nu a verificat-o și nu exclude faptul că

ar putea fi și proba de 585;

- faptul că aurul sustras de la partea vătămată are proba 585 mai este confirmată

și de declarațiile martorului Andrieș R., care a primit aurul de la Colac S. și martorul

3

Cartîră V., care este giuvaer și a constatat că aurul primit la rândul său de la Andrieș

R., era de proba 585, verificându-l cu acid;

- reieșind din probele cercetate, valoarea prejudiciului cauzat este de 37.999 lei,

ceea ce nu constituie prejudiciu în proporții deosebit de mari, dar prejudiciu

considerabil, potrivit art. 126 alin. (1) Cod penal, astfel acțiunile lui Colac S. urmau a fi

calificate în baza art. 187 alin. (2) Cod penal, deoarece valoarea bunurilor sustrase nu

depășește suma de 50.000 lei;

- la stabilirea pedepsei echitabile inculpatului Colac S., urmează să se țină cont de

faptul că acesta a comis o infracțiune gravă, prevăzută de art. 187 alin. (2) Cod penal,

unde este posibil de a fi aplicate prevederile art. 90 Cod penal, învederând faptul că

nu are antecedente penale, are o vârstă tânără, are loc permanent de trai, fiind

antrenat în câmpul muncii, este căsătorit, are la întreținere un copil minor, starea

materială este una grea, se căiește de cele săvârșite, nu sunt înaintate pretenții

materiale, respectiv scopul pedepsei poate fi atins fără aplicarea executării pedepsei

reale cu închisoare.

3.3 Avocatul, Țigănașu Elena, în numele inculpatului Colac S., prin care a

solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunile lui Colac S., să fie

recalificate în baza art. 187 alin. (2) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă minimală, cu

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

În motivarea apelului a invocat că:

- instanța de judecată nu a respectat prevederile legale și nu a făcut o analiză

obiectivă a tuturor probelor anexate la dosar, cât și a celor examinate în cadrul

cercetării judecătorești, ignorând declarațiile părții vătămate, martorilor Andrieș R.,

Cartîra V., a inculpatului și actul de expertiză nr. 2 din 13.02.2015, pe care s-a bazat

apărarea;

- prima instanță nu a făcut referire la valoarea bunurilor și dacă este sau nu

considerabilă dauna pentru partea vătămată, astfel prejudiciul considerabil nu s-a

confirmat;

- prima instanță greșit a calificat acțiunile inculpatului în baza agravantei

prevăzute de art. 187 alin. (5) Cod penal, deoarece partea vătămată nu cunoștea ce ar

presupune noțiunea de daună în proporții deosebit de mari;

- organul de urmărire penală în actul de învinuire urma să indice valoarea

prejudiciului cauzat de 37.898 lei, valoarea stabilită prin actul de expertiză, iar

instanța de judecată să ia în considerație acest raport de expertiză nr. 2 din 13.02.2015

și să verifice obiectiv încadrarea juridică a faptei;

- instanța de judecată urma să verifice probele, acuzarea formulată în

rechizitoriu, cât și încadrarea juridică a faptei comise, respectiv acțiunile lui Colac S.,

urmau a fi recalificate în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, deoarece valoarea

bunurilor sustrase nu depășește suma de 50.000 lei;

- la aprecierea modului și a măsurii de pedeapsă inculpatului Colac S., instanța

de judecată urma a ține cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, luând în vedere

4

faptul că a recunoscut vina, a restituit paguba integral, se căiește de cele comise, fiind

caracterizat pozitiv în societate și la locul de trai.

au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința.

Colac S. vina în comiterea infracțiunii a recunoscut-o parțial, iar inculpatul Haheu L.,

vina nu a recunoscut-o, faptul săvârșirii acțiunilor infracționale imputate acestora este

dovedită prin declarațiile date în cadrul ședinței de judecată de către partea vătămată

Gamureac M., martorii Andrieș R. și Cartîra V., precum și probele scrise și anume:

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 12.12.2014 (f.d. 11, v. 1); raport de

constatare medico-legală nr. 6311 din 13.12.2014 în privința lui Gasmureac M. (f.d. 29,

v. 1); raportul de expertiză medico-legală nr. 124/D din 24.01.2015 (f.d. 38-39, v. 1);

procesul-verbal de ridicare din 12.12.2014 prin care a fost ridicat un DVD-R cu

înregistrări video (f.d. 41 v. 1); procesul-verbal de ridicare din 12.12.2014 (f.d. 47 v. 1);

procesul-verbal de ridicare din 26.12.2014, prin care a fost ridicat automobilul de

model „Xxxxxxxxxxxxxxx”, cu n/î XXXXXXX(f.d. 101, v. 1); procesul-verbal de

ridicare din 26.12.2014 prin care au fost ridicate 2 vergi din aur topit de 107,67 grame

și bonul de comandă nr. 020428 din 21.12.2014 (f.d. 117, v. 1); procesul-verbal de

examinare a obiectului din 12.12.2014 prin care a fost supus examinării un DVD-R de

model „Acme” (f.d. 42, v. 1); procesul-verbal de examinare a obiectului din 26.12.2014,

prin care a fost supus examinării un fragment de lanț de culoare aurie (f.d. 188, v. 1);

procesul-verbal de examinare a obiectului din 26.12.2014, prin care au fost supuse

examinării două lingouri nestandarte de culoare aurie (f.d. 191, v. 1); procesul-verbal

de examinare a înregistrărilor video (f.d. 48, v. 1); procesul-verbal de percheziție din

26.12.2014 (f.d. 84, v. 1); ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 26.12.2014, prin

care de la giuvaierul SRL „Aur Max”, str. Xxxxxxxx, mun. Chișinău, în persoana lui

Cartîra Victor, s-au ridicat lingourile de aur (f.d. 116-118, v. 1); actul de expertiză nr. 2

din 13.02.2015, privind efectuarea expertizei merceologico-chimică, dispusă prin

ordonanța din 09.02.2015 (f.d. 176-177 v. 1).

În opinia instanței de apel, prima instanță cercetând cumulul de probe a stabilit o

situație de fapt și încadrare juridică corectă a acțiunilor săvârșite de inculpați și

anume conform art. 187 alin. (5) Cod penal.

Cu referire la apelurile declarate de către apărătorii inculpatului Colac S.,

instanța de apel a reținut, că partea apărării nu contestă faptul comiterii de către Colac

S. a laturii obiective a infracțiunii de jaf exprimată prin sustragerea deschisă a

bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe persoane și cu aplicarea violenței

nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, ci contestă sub aspectul urmărilor

prejudiciabile sub forma prejudiciului material cauzat părții vătămate, Gamureac M.,

indicând în acest sens, că prejudiciul cauzat ultimului este considerabil, fapt pentru

care acțiunile inculpatului urmează a fi recalificate la alin. (2) art. 187 Cod penal.

Prin urmare, instanța de apel rezultând din probele administrate de către

acuzatorul de stat a constatat, că valoarea bunurilor sustrase în mod deschis de către

5

inculpați constituie suma totală de 107.660 lei, echivalentul a 5.383 unități

convenționale, ceea ce se califică ca proporții deosebit de mari.

Privitor la argumentele apărătorilor inculpatului Colac S., precum că însuși

partea vătămată nu a confirmat cu certitudine că proba bijuteriilor din aur este de

750° sau 585°, iar faptul că aurul sustras de la partea vătămată are proba de 585°, mai

este dovedit și prin declarațiile martorilor Andrieș R. și Cartîra V., instanța de apel a

notat că, aceste declarații urmează a fi apreciate prin coroborare cu concluziile din

actul de expertiză nr. 2 din 13.02.2015, întocmit de Camera de Stat pentru

Supravegherea Marcării și potrivit căruia, fragmentul de lanț din metal de culoare

aurie ridicat la 12.12.2014, în cadrul cercetării la fața locului din str. Mihai Grecu nr. 5,

mun. Chișinău, prezentat spre expertizare este confecționat din aliaje de aur (galben,

alb). Titlul aurului galben în fragmentul de lanț este de 760,10, titlul aurului alb în

același fragment - 748, 6°, respectiv titlul aurului nu poate fi probat prin declarațiile

martorului.

Instanța de apel nu a reținut argumentele părții apărării a inculpatului Colac S.,

precum că valoarea bunurilor sustrase este de 37.999 lei, ceea ce constituie prejudiciu

în proporții considerabile, deoarece valoarea bunurilor sustrase s-a confirmat prin

actul de expertiză nr. 2 din 13.02.2015 și anume fragmentul de lanț din metal de

culoare aurie ridicat la 12.12.2014, în cadrul cercetării la fața locului din str. M. Grecu

5, mun. Chișinău, compoziția căreia se compune din: titlul aurului galben fiind de

760,1° și titlul aurului alb fiind de 748,6°. Totodată greutatea lingourilor nestandart,

ridicate prin procesul-verbal de ridicare din 26.12.2014 constituie în total 107,66 gr., iar

prețul de piață la data de 12.12.2014 a unui gram de aur cu titlu de 750° din care a fost

confecționat fragmentul de lanț a constituit 1.000 lei. În acest context, instanța de apel

respinge poziția părții apărării de reîncadrare a acțiunilor inculpatului, Colac S., în

baza art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, deoarece valoarea bunurilor sustrase de

inculpați constituie suma de 107.660 lei.

Cu privire la solicitarea apărării privind aplicarea în privința inculpatului, Colac

S., a prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de apel a considerat, că în speță nu sunt

întrunite condițiile de a fi aplicate aceste prevederi legale, deoarece potrivit alin. (4)

art. 90 Cod penal, persoanele care au săvârșit infracțiuni deosebit de grave,

condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei nu se aplică.

Totodată, instanța de apel nu a reținut argumentele avocatului Canțer S., precum

că neparticiparea lui Haheu L. la comiterea infracțiunii incriminate este dovedită și

prin declarațiile martorului Andrieș R., care fiind audiat a declarat că lanțul cu

cruciuliță de aur i-a fost dat acestuia pentru a-l realiza doar de către Colac S., iar

Haheu L. nu a fost acolo. La acest capitol, instanța de apel a menționat, că infracțiunea

de jaf se consideră consumată din momentul în care făptuitorul obține posibilitatea

reală de a se folosi sau a dispune de bunurile altuia la propria sa dorință, iar din

materialele cauzei penale rezultă că, atât inculpatul Colac S., cât și inculpatul Haheu

L. au intrat în posesia bunurilor părții vătămate Gamureac M. și au avut posibilitatea

reală de a se folosi de aceste bunuri, iar faptul că doar inculpatul Colac S., a realizat

ulterior aceste bunuri, nu influențează la calificarea infracțiunii ca jaf.

6

Cât privește argumentele avocatului Canțer S. în ceea ce privește recalificarea

acțiunilor inculpatului, Haheu L., de la art. 187 alin. (5) Cod penal, la art. 323 Cod

penal, ca urmare a faptului că ultimul nu a comunicat organelor de drept despre

comiterea de către Colac S. și Goia R. a unei infracțiuni, instanța de apel le-a

considerat nefondate, reieșind din totalitatea probelor administrate de acuzatorul de

stat prin care s-a constatat că, inculpatul Haheu L. a rămas la pândă în automobilul de

model „Xxxxxxxxxxxxx”, dânsul cunoștea că merge pentru a urmări partea vătămată

și a-l bate, iar Colac S. împreună cu Goia R. l-au atacat pe Gamureac M. și i-au aplicat

mai multe lovituri cu pumnii în regiunea capului, după care în mod deschis au

sustras de la Gamureac M. un fragment din lanț combinat din aur alb și galben,

precum și o cruce din aur cu pietre semiprețioase.

Referitor la pedeapsa penală aplicată inculpatului Haheu L., instanța de apel a

considerat, că prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75

Cod penal, respectiv a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, motivul acesteia,

de persoana celui vinovat, de circumstanțele ce atenuează ori agravează răspunderea

penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

6.1 Avocatul, Canțer Serghei, în numele inculpatului Haheu L., solicitând casarea

acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunile

ultimului să fie recalificate în baza art. 323 Cod penal și în baza acestei legi a-i stabili o

pedeapsă sub formă de amendă.

În motivarea recursului sânt invocate argumente identice cu cele ale apelului

declarat, subsidiar indicând că potrivit învinuirii suma prejudiciului era stabilită de

140.000 lei, însă prin decizia instanței de apel s-a reținut 107.660 lei, astfel nefiind clară

suma prejudiciului cauzat părții vătămate.

În drept, autorul și-a întemeiat recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6),

8) Cod de procedură penală.

6.2 Avocatul, Suduc Marian, în numele inculpatului Colac S., solicitând casarea

acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunile

ultimului să fie recalificate în baza art. 187 alin. (2) Cod penal și în baza acestei legi a-i

stabili o pedeapsă minimală, cu dispunerea suspendării condiționate a executării

pedepsei aplicate, în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal.

În motivarea recursului sânt invocate argumente identice cu cele ale apelului

declarat, subsidiar indicând că potrivit învinuirii suma prejudiciului era stabilită de

140.000 lei, însă prin decizia instanței de apel s-a reținut 107.660 lei, astfel nefiind clară

suma prejudiciului cauzat părții vătămate.

În drept, autorul și-a întemeiat recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6),

8) Cod de procedură penală.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate,

considerând că argumentele expuse în recursuri sunt neîntemeiate și urmează a fi

respinse, deoarece soluția criticată este una corectă ce rezultă din cumulul de probe

7

administrate la caz, fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 99-101 Cod de

procedură penală și care confirmă vina inculpaților în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (5) Cod penal. Autorii recursurilor critică aprecierea

probelor, ce ține de starea de fapt a cauzei, stabilirea căreia este de competența

instanțelor ierarhic inferioare, ceea ce nu este temei prevăzut de lege pentru a judeca

cauza la etapa actuală.

lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției prevăzute în art. 434 Cod de procedură penală, judecând

recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul lărgit al Curții

Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialului din dosar

și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța este în drept de al admite, cu casarea parțială sau totală a

hotărârilor atacate, să rejudece cauza și să pronunțe o nouă hotărâre, atunci când

eroarea judiciară poate fi corectată de către instanța de recurs la această etapă a

procedurilor, dacă nu se agravează situația inculpatului.

De asemenea, Colegiul penal consemnează că, din prevederile stipulate în art.

424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în

limitele temeiurilor prevăzute de art. 427, fiind în drept să judece și în baza

temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Respectiv, din norma

art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, urmează de a fi reținut că instanța de

recurs examinează cauza deferită judecății sub toate aspectele și are obligația de a nu

crea o situație mai gravă pentru partea care a declarat recurs.

Din textul recursurilor declarate de către apărătorii inculpaților se constată, că

autorii invocă ca temeiuri de casare pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală și anume: instanța de apel nu s-a pronunțata asupra tuturor motivelor invocate în

apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, respectiv nu au

fost întrunite elementele infracțiunii.

Totodată, din sumarul argumentelor invocate de către avocatul Canțer S. în

numele inculpatului Haheu L., rezultă de fapt că partea apărării își exprimă

dezacordul cu hotărârile adoptate de către instanțele de fond, considerând că acțiunile

ultimului urmau a fi recalificate de la art. 187 alin. (5) Cod penal, la cele prevăzute de

art. 323 Cod penal, criticând în același timp și cuantumul prejudiciului cauzat părții

vătămate, ce în opinia recurenților nu a fost cauzat în proporții deosebit de mari, dar

reprezintă un prejudiciu considerabil. La fel și din textul recursului declarat de către

avocatul Suduc M. în numele inculpatului Colac S., se atestă că apărătorul își

focusează critica prin prisma faptului, că instanțele de fond urmau a recalifica

acțiunile lui Colac S. de la art. 187 alin. (5) Cod penal, precum a fost învinuit, la cele

prevăzute de art. 187 alin. (2) Cod penal, invocând argumente, precum că nu s-a

adeverit agravanta infracțiunii imputate și anume cauzarea prejudiciului părții

vătămate în proporții deosebit de mari, ci în speță, din probele administrate, se

confirmă doar cauzarea unui prejudiciu considerabil. În situația dată, în opinia

8

Colegiului lărgit, de fapt, din conținutul recursurilor declarate la caz se desprinde

semnalarea temeiului de casare prevăzut la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală și anume faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, deoarece majoritatea

argumentelor invocate de recurenți se referă la dezacordul cu încadrarea juridică a

acțiunilor săvârșite de inculpați, care în concluzie au și solicitat recalificarea acțiunilor

comise de către aceștia. Prin urmare, instanța de recurs, va judeca recursurile

declarate în prezenta cauză penală prin prisma incidenței temeiului pentru recurs

menționat supra și nu celor menționate de recurenți, care de fapt poartă un caracter

formal.

Deci, pornind de la criticile invocate de către autorii recursurilor și verificând

lucrările dosarului în acest sens, Colegiul penal lărgit consideră că recursurile

declarate urmează a fi admise, iar hotărârile judecătorești adoptate de către instanțele

ierarhic inferioare, urmează a fi casate, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri din raționamentele ce vor fi expuse în continuare.

Potrivit rechizitoriului, inculpații au fost învinuiți de săvârșirea infracțiunii de

jaf, prevăzută de art. 187 alin. (5) Cod penal, precum că la 12.12.2014 au sustras în

mod deschis de la Gamureac M., un lanț combinat din aur alb și galben cu greutatea

de 110 gr., precum și o cruce din aur cu pietre semiprețioase cu greutatea de 30 gr.,

toate cu titlul 7500, prețul pentru un gram conform concluziilor actului de expertiză

merceologico-chimice nr. 2 din 13.02.2015, constituind 1.000 lei pentru un gram de aur

cu titlu 7500, cauzând părții vătămate prejudiciu material în proporții deosebit de mari

în valoare totală de 140.000 lei.

Prima instanță a recunoscut vinovați inculpații și i-a condamnat pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (5) Cod penal, reținând în descrierea

faptei, că împărțind rolurile între ei, Colac S. și Haheu L., la data de 12.12.2014 în mod

deschis au sustras de la Gamureac M. un fragment din lanț combinat din aur alb și

galben, precum și o cruce din aur cu pietre semiprețioase, cu greutatea totală de

107,66 gr., toate cu titlu 7500, prețul pentru un gram conform concluziilor actului de

expertiză merceologico-chimice nr. 2 din 13.02.2015, constituind 1.000 lei pentru un

gram de aur cu titlu 7500, în cele din urmă cauzând părții vătămate prejudiciul

material în proporții deosebit de mari, în valoare totală de 107.660 lei.

În urma judecării apelurilor declarate de către apărătorii inculpaților, instanța de

apel le-a respins, menținând hotărârea adoptată de către prima instanță, considerând

că a fost corect stabilită situația de fapt și just încadrate juridic acțiunile inculpaților

precum le-a fost imputat în actul de învinuire.

Din învinuirea înaintată și statuările instanțelor de fond se evidențiază că, în

acțiunile inculpaților a fost reținută ca urmări prejudiciabile cauzate părții vătămate și

agravanta săvârșirea jafului în proporții deosebit de mari.

Instanța de recurs verificând dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material, a constatat că instanțele de fond la calificarea acțiunilor

săvârșite de către inculpați, au admis eroare de drept.

9

Întru susținerea poziției sale, instanța de recurs remarcă, că în sentință prima

instanță a stabilit ca fiind sustrase bunuri din aur cu masa totală de 107,66 gr. Reieșind

din actul de expertiză nr. 2 din 13.02.2015 (f.d. 176-178 v. 1), masa totală a aurului

menționat, constă din 2 lingouri de aur nestandarde: unul cu greutatea de 40,73 gr.,

altul de 66,93 gr., ambele cu titlul aurului 5850 și care la ziua săvârșirii infracțiunii

erau evaluate la preț de piață, primul în sumă de 14.383 lei, iar cel de al doilea în

valoare de 23.616 lei, ceea ce în total constituie suma de 37.999 lei.

Reieșind din actele dosarului se atestă, că masa aurului constatată, ca fiind

sustrasă și anume de 107,66 gr., nu a fost contestată de către procuror sau partea

vătămată, precum nu au fost înaintate obiecții asupra titlului stabilit de 5850 al aurului

expertizat și din ce obiecte era constituit această masă de aur, reținută ca fiind sustrasă

de către inculpați.

Totodată, din conținutul hotărârilor judecătorești contestate se atestă, că la baza

concluziilor sale despre stabilirea vinovăției au fost reținute inclusiv declarațiile date

în cadrul ședinței de judecată de către inculpatul, Colac S., martorii Andrieș R., și

Cartîra V.

Așadar, reieșind din declarațiile inculpatului Colac S., date în prima instanță se

constată, că acesta a menționat despre faptul că a doua zi după comiterea infracțiunii,

l-a telefonat pe Andrieș R., pentru a-l ajuta să vândă aurul, care în aceiași zi a venit la

el, a luat aurul și i-a găsit cumpărător, la prețul de 35.000 lei, comunicându-i că

lănțișorul a cântărit 108 gr., având proba 585 (f.d. 71 v. 2).

Din declarațiile făcute de către martorul Andrieș R., în cadrul ședinței de

judecată în prima instanță, acesta a confirmat că a fost telefonat de către inculpatul

Colac S., care l-a invitat la el și i-a arătat un lanț din aur, întrebându-l dacă poate să-l

ajute să-l vândă, la ce a fost de acord, cumpărând aurul care avea greutatea în jur de

100 gr. și era împreună cu cruciuliță, aur alb și galben, ce l-a dus ulterior la Cartîra V.,

pentru a-i confecționa un lanț și o cruce din aur. A menționat că el a desfăcut lanțul

(f.d. 65 v. 2).

Fiind audiat în ședință de judecată martorul, Cartîra V., a declarat că este giuvaer

și Andrieș R., i-a adus câteva bucățele de lanț, care se vedeau că au fost tăiate

spunându-i că dorește să-i confecționeze un lănțișor, erau aproximativ 100 gr. Aurul

fiind verificat a fost stabilită proba 585, care în anul 2014 gramul de aur costa 320 lei.

Aurul adus de Andrieș R. a fost topit și turnat în forme, care ulterior a fost ridicat de

către poliție (f.d. 63-64 v. 2).

La fel, de către instanțele de fond a fost reținută ca probă la stabilirea vinovăției

inculpaților și procesul verbal de ridicare din 26.12.2014 (f.d. 117 v. 1), din care se

atestă că de la giuvaerul Cartîra V. au fost ridicate 2 vergi din aur topit cu greutatea

de 107,67 gr. și bonul de comandă nr. 020428, din care se confirmă că aurul la rândul

său a fost preluat de la Andrieș R.

Analizând în cumul, toate probele supra menționate, în opinia Colegiului penal

lărgit, instanțele de fond corect au stabilit greutatea aurului ce a fost sustras prin jaf de

la partea vătămată, însă din conținutul acestor probe se constată că titlul aurului a fost

de 5850 și nu 7500, precum au reținut instanțele ierarhic inferioare în hotărârile sale. În

10

acest sens, nefiind prezentate probe confirmative. Însuși partea vătămată în

declarațiile sale a declarat, că nu a verificat dacă lanțul procurat din Dubai, ce i-a fost

sustras, era de proba 7500, nefiind sigur de faptul dat. În același timp a menționat, că

este de acord cu raportul de expertiză prin care a fost evaluat aurul cu proba de 585 și

750.

Relevante fiind în acest context și prevederile alin. (3) art. 8 Cod de procedură

penală, potrivit cărora concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea

infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii

care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea

inculpatului.

Tot la acest capitol, instanța de recurs nu se va expune asupra faptului evaluării

fragmentului din lanț cu titlul de 7500, menționat în actul de expertiză nr. 2, ce a fost

nominalizat mai sus, deoarece acest fragment de lanț nu a fost reținut de către

instanțele de fond, ca fiind parte componentă a masei de aur sustrase, și respectiv

pentru a nu crea o situație mai gravă pentru inculpați în favoarea cărora au fost

declarate recursuri, ținându-se cont de prevederile art. 425 Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind greșit stabilit de către instanțele de fond

faptul, că aurul sustras cu greutatea de 107,66 gr. avea titlul de 7500 și respectiv era

evaluat la prețul de 1.000 lei pentru un gram, ceea ce contravine cumulului de probe

nominalizat mai sus în prezenta speță. Prin urmare, ținând cont de concluziile actului

de expertiză nr. 2 din 13.02.2015, se constată că masa de aur de 107,66 gr. avea titlu de

5850 și era evaluat la prețul de piață în sumă totală de 37.999 lei. În asemenea

împrejurări, învederând prevederile art. 126 Cod penal, ce stabilesc proporțiile

daunelor pricinuite în urma comiterii infracțiunilor, în vigoare la momentul comiterii

infracțiunii de către inculpați în cauza dată, Colegiul penal constată, că valoarea

daunei cauzate părții vătămate în speța dată este de 37.999 lei și se încadrează ca

prejudiciu considerabil, deoarece nu a depășit limitele daunei în proporții mari și

deosebit de mari, specificate la alin. (1) ale nomei penale nominalizate supra, ce

prevedeau limitele sumelor de 50.000 lei și respectiv 100.000 lei. Ba mai mult ca atât,

chiar și dacă ar fi fost inclus de către instanțele de fond în constatarea faptei criminale

comise de către inculpați și fragmentul de lanț din aur cu titlul de 7500, la preț de 1.000

lei pentru un gram, așa precum a fost menționat în actul de expertiză nr. 2, incluzând

și valoarea de piață al masei de aur cu titlu de 5850, nu ar fi fost depășită suma de

50.000 lei, respectiv rămânând a fi cauzat un prejudiciu considerabil părții vătămate.

Ce ține de critica invocată de către apărătorul Canțer S. în numele inculpatului

Haheu L., precum că acțiunile ultimului urmau a fi recalificate în baza art. 323 Cod

penal și anume ca favorizarea infracțiunii, deoarece acesta nu a participat la comiterea

jafului, aflând despre acest fapt ulterior, instanța de recurs o consideră neîntemeiată.

La aceste alegații, Colegiul penal menționează, că potrivit doctrinei penale latura

obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 323 Cod penal, se exprimă în fapta

prejudiciabilă ce constă în acțiunea de favorizare dinainte nepromisă a infracțiunii

grave, deosebit de grave sau excepțional de grave. Respectiv, ca condiție necesară

existenței faptei prejudiciabile menționate, presupune că favorizarea este dinainte

11

nepromisă, ceea ce înseamnă că făptuitorul nu a promis înainte de sau în timpul

săvârșirii de către cel favorizat a infracțiunii – că-l va favoriza în vre-un fel. Dacă

ajutorul a fost promis din timp, cele săvârșite reprezintă complicitatea la infracțiunea

corespunzătoare. Revenind la speța dată, din materialele cauzei se constată, că totuși

inculpatul, Haheu L., aflându-se la volanul automobilului „Xxxxxxxxxxxxxxx”, cu n/î

XXXXXXX, în ziua comiterii infracțiunii împreună cu Colac S. și Goia R., au urmărit

taxiul în care s-a deplasat partea vătămată, a văzut că au ieșit din mașină inculpatul

Colac S. împreună cu Goia R., care au revenit în scurt timp și au plecat cu viteză de la

locul comiterii infracțiunii, precum a și declarat în cadrul urmăririi penale martorul

Roșca O. (f.d. 24 v. 1). La fel, nu este credibilă versiunea, precum că l-a adus pe Colac

S. la întâlnire cu o domnișoară, deoarece din mașină împreună cu Colac S. a coborât și

Goia R., care împreună cu Haheu L., nu avea nici o atribuție la această întâlnire, însă

ultimul a rămas să-i aștepte. De asemenea, este criticabilă și incidența faptului că

domnișoara cu care trebuia să se întâlnească inculpatul, Colac S., locuia în aceiași

zonă, unde a venit și partea vătămată, cu care a avut o situație de conflict în clubul

„Studio”. Rezultând din circumstanțele cauzei, coroborate cu probele administrate la

caz, se deduce acel fapt că inculpatul, Haheu L., a fost complice la comiterea

infracțiunii de jaf.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată, că Colac S. și Haheu L., la data de

12.12.2014, în jurul orei 03.00, aflându-se în localul „Studio”, situat pe adresa mun.

Chișinău, str. București 68, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei

persoane, conștientizând ilegalitatea acțiunilor sale și dorind survenirea urmărilor,

împreună și prin înțelegere prealabilă cu Goia Radu au alcătuit un plan bine chibzuit

în vederea sustragerii deschise a lanțului cu cruciuliță din aur de la Gamureac Marin.

Ulterior, pentru a-și realiza scopul scontat, Colac S., Haheu L. și Goia R.,

urmărindu-l pe Gamureac Marin după ce a ieșit din localul nominalizat și a urcat în

taxi, cu automobilul de model „Xxxxxxxxxxxxxxx”, cu n/î XXXXXXX, condus de către

Haheu L., au mers în urma taxiului prin mun. Chișinău, în care se afla Gamureac M.

În continuare, ajungând în apropierea blocului locativ amplasat pe str. Mihai

Grecu 5, mun. Chișinău, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei

persoane, împărțind între ei rolurile conform cărora Haheu L. a rămas la pândă în

automobilul de model „Xxxxxxxxxxxxxxx”, cu n/î XXXXXXX, iar Colac S., împreună

cu Goia R., aplicând violența nepericuloasă pentru viață, l-au atacat pe Gamureac M.

și i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii în regiunea capului. Apoi, Colac S. și Goia

R., împreună în mod deschis au sustras de la Gamureac M. un fragment din lanț

combinat din aur alb și aur galben, precum și o cruce cu pietre semiprețioase, cu

greutatea totală de 107,66 gr., toate cu titlu 585°, prețul de piață al căruia conform

concluziilor actului de expertiză merceologico-chimice nr. 2 din 13.02.2015,

constituind în total suma de 37.999 lei, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul

comiterii infracțiunii. În rezultatul comiterii infracțiunii, părții vătămate, Gamureac

M., i-a fost cauzat prejudiciu material în proporții considerabile.

Reieșind din situația factologică expusă supra, în drept, faptele inculpaților Colac

S. și Haheu L. se încadrează juridic în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal și

12

anume - jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit de mai multe

persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

Prin urmare, Colegiul lărgit relevă, că la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei inculpaților, va ține cont de regulile și principiile prevăzute de

Codul penal.

Pedeapsa aplicată inculpaților trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată,

capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și

pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții

generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială.

În același rând, instanța de recurs menționează că, conform art. 75 Cod penal,

persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

echitabilă în limitele fixate în Partea specială și în strictă conformitate cu dispozițiile

Părții generale a prezentului Cod. Așadar, persoanei declarate vinovate trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana

se declară vinovată, iar după caz, instanța este în drept să aplice și prevederile Părții

generale a Codului penal, în special a dispozițiilor art. 90 Cod penal.

Reieșind din prevederile art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și se aplică

persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții

drepturilor lor, având drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și

din partea altor persoane. Totodată, executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze

suferințe fizice sau să înjosească demnitatea persoanei condamnate.

Instanța de judecată trebuie să aleagă și să aplice acel tip și acea mărime a

pedepsei care vor fi cele mai eficiente pentru atingerea scopului legii. Pedeapsa mai

aspră, în limitele prevederilor articolului, poate fi stabilită numai în cazul în care o

pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului

scontat.

Sancțiunea art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, în baza căruia inculpații sunt

recunoscuți vinovați, prevedea la momentul săvârșirii infracțiunii pedeapsa cu

închisoare de la 5 la 7 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 500 la 1.000 unități

convenționale. Această infracțiune, clasificându-se ca gravă, potrivit art. 16 Cod penal.

Conform alin. (1) art. 90 Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un

termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru

infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele

cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să

execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei

aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare

condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune, sau după caz termenul de probă.

Dat fiind faptul, că inculpații nu au antecedente penale și a fost restituit

prejudiciul cauzat părții vătămate, Colegiul penal le va stabili acestora pedeapsa

minimă cu închisoare prevăzută de sancțiunea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.

13

(2) Cod penal și anume – câte 5 ani închisoare, fiecăruia. Totodată, pentru a descuraja

pe viitor atât inculpații, precum și alte persoane de a comite infracțiuni săvârșite cu

scop de cupiditate, le va aplica inculpaților și pedeapsa cu amendă în mărime de 700

unități convenționale, fiecăruia.

Respectiv, după ce a stabilit pedeapsa potrivit tuturor criteriilor generale de

individualizare a pedepsei, continuând operațiunea de individualizare cu privire la

săvârșirea infracțiunii, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celor

vinovați, instanța de judecată poate dispune neexecutare pedepsei aplicate

vinovatului. Astfel, suspendarea condiționată, ca mijloc de individualizare a

pedepsei, conferă instanței de judecată posibilitatea ca, pe lângă stabilirea

cuantumului pedepsei, să se pronunțe și asupra modului de executare.

Condițiile privind acordarea suspendării condiționate a executării pedepsei

prevăzute de art. 90 Cod penal se referă la: pedeapsa aplicată și natura infracțiunii;

circumstanțele cauzei și persoana infractorului, aprecierea instanței că scopul poate fi

atins și fără executarea acesteia.

Derivând din condițiile ce vizează pedeapsa aplicată și natura infracțiunii

prevăzute în alin. (1) și alin. (4) art. 90 Cod penal, se atestă faptul incidenței acestora la

prezenta speță și anume că este stabilită o pedeapsă cu închisoare pentru o infracțiune

săvârșită cu intenție ce nu depășește 5 ani, și nu este una ce se atribuie la infracțiuni

deosebit de grave și excepțional de grave, precum nu este prezentă și nici recidiva.

La circumstanțele cauzei, instanța de recurs reține ca circumstanță atenuantă

conform art. 76 Cod penal, faptul că inculpații au la întreținere copii minori, iar

circumstanțe agravante conform art. 77 Cod penal, nu au fost constatate în cauza dată.

Cât privește persoana inculpaților, din materialele cauzei se atestă că aceștia la

evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, se caracterizează pozitiv, sunt

căsătoriți, au fost încadrați în câmpul muncii.

Ținând cont de toate împrejurările cauzei, având în vedere atât principiul

umanismului, prevăzut de art. 4 Cod penal, cât și prevederile art. 61 alin. (2) Cod

penal, instanța de recurs consideră că nu este rațională executarea pedepsei reale cu

închisoarea de către inculpați, aplicându-le prevederile art. 90 Cod penal, astfel

suspendându-le condiționat executarea pedepsei pe o perioadă de probațiune, de 4

ani fiecăruia, perioadă în care aceștia vor trebui să dea dovadă că se vor reeduca și nu

vor comite pe viitor alte infracțiuni, iar cele comise de ei a fost o întâmplare unică în

viața lor.

Generalizând cele expuse, instanța de recurs consideră oportun de a corecta

eroarea comisă de instanțele de fond, fără a agrava situația inculpaților, rejudecând

cauza, cu pronunțarea unei noi hotărâri în partea încadrării juridice a acțiunilor

săvârșite de inculpați și în partea stabilirii pedepselor acestora.

penală, Colegiul penal lărgit,

14

D E C I D E:

Se admit recursurile ordinare declarate de către avocatul Canțer Serghei în

numele inculpatului Haheu Liviu și avocatul Suduc Marian în numele inculpatului

Colac Serghei, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

26 octombrie 2016 și sentința Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 15 martie 2016 în

cauza penală privindu-i pe Haheu Liviu Xxxxxxx și Colac Serghei Xxxxxx, rejudecă

cauza și pronunță o hotărâre nouă, după cum urmează:

Haheu Liviu Xxxxxxx și Colac Serghei Xxxxxx se recunosc vinovați de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, cu aplicarea pedepsei

sub formă de închisoare de 5 (cinci) ani, fiecăruia, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis, cu amendă în mărime de 700 unități convenționale, fiecăruia.

Conform art. 90 Cod penal, se dispune suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicate lui Haheu Liviu și Colac Serghei pe o perioadă de probațiune de 4

(patru) ani, fiecăruia, dacă în perioada de probațiune fixată, nu vor săvârși o nouă

infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită, vor îndreptăți încrederea

ce li s-a acordat, obligându-i să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul

organului competent.

Corpurile delicte – 1 (unu) DVD-R de model „acme” cu înregistrări video din

incinta clubului de noapte „Studio” din str. București, 68 mun. Chișinău, înregistrate

la data de 12.12.2014; 1 (unu) CD-R de model „Barghes” cu înregistrări foto, ridicate

de la Centrul Unic de Monitorizare – se dispun păstrării în continuare la materialele

cauzei penale.

Haheu Liviu Xxxxxxx și Colac Serghei Xxxxxx, urmează a fi eliberați din

instituția penitenciară în care se dețin, dacă nu execută pedeapsă în baza unei alte

hotărâri judecătorești.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 04 aprilie 2017.

Președinte Gordilă Nicolae

Judecător Covalenco Elena

Judecător Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

15