1ra-839/2017 — art.324 alin.2 lit.c, art.326 alin.1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.324 alin.2 lit.c, art.326 alin.1 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6,10 CPP
1ra-839/2017 — art.324 alin.2 lit.c, art.326 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 1ra-839/2017
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
01 august 2017 mun. Chișinău
Colegiul lărgit în următoarea componență:
președinte Ursache Petru
judecători Toma Nadejda
Nicolaev Ghenadie
Timofti Vladimir
Moraru Petru
judecând, fără citarea părților la proces, recursul ordinar declarat de
procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Cojocaru Tudor, prin care
se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
16 ianuarie 2017, în cauza penală în privința lui
Ciobanu Ivan Petru, născut la XXXXXX,
originar din XXXXXX, domiciliat XXXXXX.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 21.07.2015 – 10.06.2016;
Instanța de apel: 25.06.2016 – 16.01.2017;
Instanța de recurs: 10.04.2017 – 01.08.2017.
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Cimișlia din 10 iunie 2016, Ciobanu Ivan Petru
a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal la
5 (cinci) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis,
cu amendă în mărime de 6 000 de unități convenționale, echivalentul sumei de
120 000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în instituții de stat
pe termen de 7 ani.
Prin aceiași sentință, Ciobanu Ivan Petru a fost achitat de sub învinuirea de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, deoarece nu s-a
constatat existența faptei infracțiunii.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că, Ciobanu Ivan,
exercitând funcția de ofițer de urmărire penală al Secției urmărire penală a
Inspectoratului de Poliție XXXXXX al Inspectoratului General de Poliție al MAI, în
perioada 08 iunie 2015 - 10 iunie 2015, având în procedură materialele
acumulate pe faptul încălcării regulilor de protecție a muncii soldate cu decesul
1
minorului Strogoteanu Stanislav, a extorcat personal de la Darii Maria mijloace
financiare în sumă de 600 Euro, echivalent a 12 269,88 lei conform ratei oficiale
medii de schimb a Băncii Naționale a Moldovei, în scopul de a nu porni o urmărire
penală în privința ultimei și a lui Iacoban Gheorghe și a nu-i atrage pe aceștia la
răspundere penală, conform prevederilor art.183 Cod penal.
Ulterior, la 11.06.2015, Darii Maria după o înțelegere prealabilă avută cu
Ciobanu Ivan, s-a deplasat la serviciu acestuia în sediul IP XXXXXX al Ministerului
Afacerilor Interne, amplasat în XXXXXX, unde în cadrul discuțiilor în biroul de
serviciu a lui Ciobanu Ivan, la indicația ultimului i-a transmis mijloace financiare
extorcate anterior în sumă de 600 Euro, echivalent a 12 269,88 lei conform ratei
oficiale medii de schimb a Băncii Naționale a Moldovei.
Imediat după ce a acceptat și a primit mijloacele financiare extorcate,
Ciobanu Ivan a fost reținut în flagrant delict, iar mijloacele financiare au fost
ridicate în cadrul efectuării percheziției biroului de serviciu al ultimului.
Acțiunile inculpatului Ciobanu Ivan Petru au fost încadrate în baza art. 324
alin. (2) lit. c) Cod penal după indicii calificativi: coruperea pasivă, caracterizată
prin extorcarea, acceptarea și primirea personal, de către o persoană publică a
bunurilor ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea
funcției sale.
Ciobanu Ivan este învinuit în aceia că, activând în funcția de ofițer de
urmărire penală al IP Cimișlia, aflându-se în XXXXXX, susținând că are influență
asupra procurorului în procuratura raionului XXXXXX, în gestiunea căruia se află
cauza penală XXXXXX, pe faptul vătămării intenționate grave a sănătății lui Lupan
Gheorghe, care au provocat decesul acestuia și pe faptul huliganismului comis de
Fisticanu Mihail și Furtună Ilie, în perioada 25.02.2015-20.03.2015, a pretins de
la Mocanu Vitalie mijloace financiare în sumă de 500 Euro, echivalent a 10 461,90
lei conform ratei oficiale medii de schimb a Băncii Naționale a Moldovei, în
vederea influențării persoanei cu funcție de demnitate publică indicată, să emită o
hotărâre favorabilă, în vederea eliberării de răspundere penală a minorului
Țurcanu Dumitru, pe cauza penală indicată.
Acțiunile inculpatului Ciobanu Ivan Petru au fost încadrate de către organul
de urmărire penală în baza art. 326 alin. (1) Cod penal – traficul de influență,
caracterizat prin pretinderea personal de bani, pentru sine, de către o persoană
care susține că are influență asupra unei persoane cu funcție de demnitate publică,
pentru a-l face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă
asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite.
Sentința a fost atacată cu apeluri de procuror, de inculpatul Ciobanu Ivan
și de avocatul Tampei Tatiana în numele inculpatului, care au solicitat:
Procurorul, casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, prin care, lui Ciobanu Ivan pentru
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin.(2) lit. c) Cod penal, să-i fie
stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu amendă în
mărime de 6 000 unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa
2
funcții publice pe un termen de 10 ani. Totodată, Ciobanu Ivan să fie recunoscut
vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin.(1) Cod penal, cu
aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, iar
conform prevederilor art. 84 Cod penal, prin cumul total al pedepselor, de aplicat
lui Ciobanu Ivan pedeapsă definitivă de 11 ani închisoare, cu executarea pedepsei
în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 6 000 unități
convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen
de 10 ani.
În motivarea cererii de apel, a invocat blândețea pedepsei principale
stabilite de prima instanță pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.324
alin.(2) lit. c) Cod penal, însă este de acord în partea ce ține de aplicarea pedepsei
complimentare sub formă de 6 000 unități convenționale.
De asemenea, apelantul a considerat ilegală sentința în partea ce ține de
achitarea lui Ciobanu Ivan de comiterea infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(1)
Cod penal, menționând că, în cadrul cercetării judecătorești au fost prezentate
probe plauzibile, care denotă că, inculpatul Ciobanu Ivan a pretins mijloace
financiare de la Mocanu Vitalie, iar acest fapt este probat prin declarațiile
ultimului, precum și prin rezultatele măsurii speciale de investigație efectuate,
sub formă de interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice purtate de
Ciobanu Ivan cu Mocanu Vitalie.
La fel, partea acuzării a considerat neîntemeiate obiecțiile părții apărării
precum că, după reluarea urmăririi penale în cauza penală pornită în privința lui
Ciobanu Ivan pe faptul traficului de influență nu au fost efectuate careva acțiuni
de urmărire penală, deoarece urmărirea penală în cauza penală XXXXXX a fost
reluată la 19.06.2015, din motivul că, era necesară ridicarea descifrărilor
comunicărilor telefonice ale lui Mocanu Vitalie în vederea stabilirii faptului dacă
acesta a purtat sau nu careva convorbiri telefonice cu părinții lui Țurcanu
Dumitru, care se află peste hotarele Republicii Moldova în perioada în care
Ciobanu Ivan a pretins mijloacele financiare în sumă de 500 Euro, iar ridicarea
descifrărilor comunicărilor telefonice a fost efectuată la 29.06.2010;
Inculpatul Ciobanu Ivan și avocatul Tampei Tatiana în numele
acestuia, casarea sentinței primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri,
potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Ciobanu Ivan să fie
achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin.(2)
lit. c) Cod penal.
În argumentarea cererii de apel au invocat că, prima instanță nu a respectat
principiul contradictorialității procesului de judecată și a respins cererea prin
care apelanții au solicitat numirea expertizei fonoscopice - judiciare, pentru
stabilirea conținutului verbal integral al discuției din înregistrările audio-video
din 11.06.2015, dacă sunt careva indici de modificare în procesul înregistrărilor
sau după efectuarea înregistrărilor discuției din 11.06.2015; au fost făcute
înregistrările audio-video din 11.06.2015 cu audio-video recorder RS51, dictofon
Edic Tiny, audio-video recorder MSI; este în înregistrare vocea apelantului.
3
În acest sens, apelanții au invocat că, sunt nedeslușite fraze pe care le-au
rostit părțile, se creează aparența că, sensul real al convorbirii este denaturat și
lasă loc de interpretări, astfel că, pentru o cercetare obiectivă și sub toate
aspectele a acestei probe, este necesară numirea unei expertize fonoscopică -
judiciară pentru excluderea dubiilor în privința pertinenței probei administrate -
înregistrarea audio-video a comunicărilor dintre inculpat și Darii Maria din
11.06.2015.
De asemenea, apelanții au menționat că, o altă probă a acuzării sunt
corpurile delicte - banii în sumă de 600 de euro ridicați în urma percheziției din
biroul adiacent biroului de serviciu al inculpatului Ciobanu Ivan, rezultatele
percheziției au fost declarate legale și confirmate prin încheierea Judecătoriei
Buiucani, mun. Chișinău din 12.06.2015. Însă în opinia apelanților, aceste
rezultate nu au fost legalizate și astfel, instanța de fond a pus la baza condamnării
inculpatului probe care nu sunt pertinente și nici legale.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 ianuarie
2017 a fost respins ca nefondat apelul declarat de procuror și admis apelul
declarat de inculpatul Ciobanu Ivan și avocatul Tampei Tatiana în numele
acestuia, casată sentința Judecătoriei Cimișlia din 10 iunie 2016 în partea
stabilirii pedepsei în privința lui Ciobanu Ivan și pronunțată în această parte o
nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, după cum
urmează:
Lui Ciobanu Ivan, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 324 alin.(2) lit. c) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare,
cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 6 000
(șase mii) de unități convenționale, echivalentul sumei de 120 000 lei (una sută
douăzeci de mii de lei), cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în
instituții de stat pe un termen de 7 (șapte) ani.
În temeiul prevederilor art. 90 alin.(1) Cod penal s-a dispus suspendarea
condiționată a executării pedepsei cu închisoarea stabilită inculpatului Ciobanu
Ivan pe o perioadă de probațiune de 3 (trei) ani, dacă în perioada respectivă,
acesta nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin comportare exemplară și muncă
cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.
În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, prima
instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv
cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală din punct de
vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect
concluzionând asupra nevinovăției inculpatului Ciobanu Ivan de săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal – traficul de influență, după
semnele calificative pretinderea personal de bani, pentru sine, de către o persoană
care susține că are influență asupra unei persoane cu funcție de demnitate publică,
pentru a-l face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă
asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite.
4
În această ordine de idei, instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia
hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform
materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței
de apel, a considerat că, prima instanță a conchis corect că, în acțiunile
inculpatului Ciobanu Ivan nu se întrunesc semnele componenței de infracțiune
prevăzute de art. 326 alin.(1) Cod penal, traficul de influență, culpabilitatea
inculpatului în acest sens nefiind cert demonstrată.
Astfel, reieșind din conținutul stenogramelor anexate la materialele cauzei
nu rezultă existența laturii obiective a infracțiunii de trafic de influență,
menționând în acest sens, stenograma convorbirilor care au avut loc între
Ciobanu Ivan și Mocanu Vitalii la 20.03.2015 în perioada 19:00 - 20:00, din care
rezultă că, Mocanu Vitalii îi comunică lui Ciobanu Ivan că, ceia ce are de transmis
îi va transmite a doua zi, deoarece mama lui Țurcanu Dumitru nu a reușit să-i
transmită (f.d.149 Vol. I) și stenograma convorbirilor dintre Ciobanu Ivan și
Mocanu Vitalii purtate la 21.03.2015, din care rezultă că, Mocanu Vitalii
intenționează să-i transmit ceva, or acesta a spus: „să-ți dau niște, iar Ciobanu
Ivan i-a spus să se liniștească, altfel o să se autosesizeze.”
Instanța de apel a subliniat că, în cadrul ședinței judiciare inculpatul a
declarat că, a solicitat de la Mocanu Vitalii careva acte ce ar confirma calitatea lui
de reprezentant legal al minorului Țurcanu Dumitru, care se afla în grija sa și care
figura în cadrul dosarului penal aflat în procedură, iar Mocanu Vitalii i-a promis
că, mama copilului, care se afla peste hotare, le va transmite, circumstanțe care nu
demonstrează cu certitudine că, Ciobanu Ivan a pretins de la Mocanu Vitalii sau a
acceptat bunuri, avantaje sau ar fi susținut că, are careva influență asupra
procurorului de caz.
În afară de aceasta, din materialele cauzei rezultă că, în cadrul cauzei penale
intentate pe faptul maltratării lui Lupan Gheorghe, minorul XXXXXX, protejatul lui
Mocanu Vitalii, are doar calitatea de martor. Nici înregistrările audio-video nu
dovedesc intenția inculpatului de a pretinde sau accepta bunuri, mijloace bănești,
de a influența asupra procurorului de caz, nici nu rezultă că, acesta ar fi susținut
că, are influență asupra acestuia pentru a-l determina să nu-l atragă la
răspundere penală pe XXXXXX.
Deși reieșind din materialele dosarului rezultă că, au existat mai multe
apeluri telefonice între Ciobanu Ivan și Mocanu Vitalii, acest fapt nu
demonstrează existența vinovăției inculpatului privind comiterea infracțiunii de
trafic de influență.
În acest sens, martorul XXXXXX a indicat că, împreună cu unchiul său
Mocanu Vitalii au fost chemați de mai multe ori la Inspectoratul de Poliție inclusiv
și prin telefon, pentru îndeplinirea acțiunilor procesuale pe cauza penală
intentată pe faptul vătămării intenționate grave a sănătății lui Lupan Gheorghe,
care au provocat decesul acestuia.
Cu referire la faptul că, Mocanu Vitalii a telefonat de mai multe ori un număr
de telefon italian, acest fapt nu-l incriminează în vreun fel pe inculpat or, minorul
5
XXXXXX se afla în grija lui Mocanu Vitalii, părinții primului fiind peste hotarele
țării.
În afară de aceasta, pe lângă faptul că, învinuirea adusă inculpatului privind
traficul de influență este bazată pe presupuneri, instanța de apel a reiterat că,
organul de urmărire penală nu a audiat părinții minorului XXXXXX pentru a
elucida dacă inculpatul a pretins de la aceștia bani, iar toate dubiile în probarea
învinuirii, care nu pot fi înlăturate, urmează a fi tratate în folosul inculpatului,
considerente pentru care, prima instanță a conchis legitim și întemeiat că,
inculpatul Ciobanu Ivan urmează a fi achitat pe capătul de învinuire privind
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin.(1) Cod penal, din lipsa existenței
faptei infracțiunii.
În ce privește învinuirea înaintată inculpatului Ciobanu Ivan privind
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin.(2) lit. c) Cod penal - coruperea
pasivă, după semnele calificative extorcarea, acceptarea și primirea personal, de
către o persoană publică a bunurilor ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a îndeplini
acțiuni în exercitarea funcției sale, instanța de apel a considerat că, prima instanță
corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de
probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând
asupra vinovăției inculpatului Ciobanu Ivan de săvârșirea infracțiunii imputate.
Deși inculpatul inițial nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii
prevăzute la art. 324 alin.(2) lit. c) Cod penal, în ședința instanței de apel, în faza
dezbaterilor judiciare și-a recunoscut-o și s-a căit sincer, vinovăția acestuia, fiind
demonstrată pe deplin prin cumulul de probe administrate de către organul de
urmărire penală, cercetate de instanța de fond și verificate de instanța de apel,
cărora le-a fost dată o apreciere legală sub toate aspectele, complet și obiectiv.
În acest sens, instanța de apel a menționat că, latura obiectivă se realizează
prin modalitatea de extorcare, acceptare și primire de bunuri. Extorcarea ca
modalitate a coruperii pasive în contextul variantei agravante de la lit. c) alin.(2)
art. 324 Cod penal s-a realizat prin modalitatea de punere a lui Darii Maria într-o
situație care a determinat-o să-i transmită lui Ciobanu Ivan remunerația ilicită, în
vederea prevenirii producerii efectelor nefaste pentru interesele sale.
Reieșind din materialele dosarului, extorcarea - se confirmă prin discuțiile
inculpatului personal cu Darii Maria, precum și cele purtate prin intermediul
telefonului, cu scopul de a o determina pe Darii Maria de a-i transmite suma de
600 Euro. Potrivit declarațiilor lui Darii Maria, inculpatul a avut inițiativa și a
pretins suma de bani, acesta propunând transmiterea sumei de 600 Euro. În acest
context, prima instanță a conchis corect că, infracțiunile de corupere nu se comit
în public, fapt ce determină lipsa martorilor ce ar putea confirma declarațiile lui
Darii Maria, dar totodată, adresarea nemijlocită a acesteia la Centrul Național
Anticorupție denotă temeinicia celor relatate de ea.
Ținând cont de cele menționate, instanța de apel a respins ca neîntemeiate
argumentele invocate de partea apărării privind nevinovăția inculpatului în ce
6
privește infracțiunea prevăzută de art. 324 alin.(2) lit. c) Cod penal, or, în
acțiunile întreprinse de către inculpatul Ciobanu Ivan se întrunesc cu certitudine
elementele infracțiunii respective, dat fiind că, s-a stabilit cert că, inculpatul,
acționând în limita obligațiilor funcționale și punând-o pe Darii Maria în situația
ce a determinat-o să-i transmită inculpatului remunerarea ilicită în vederea
neatragerii acesteia și a lui Iacoban Gheorghe la răspundere penală conform
prevederilor art. 183 Cod penal, Ciobanu Ivan și-a realizat scopul urmărit, ce se
include la componența de infracțiune imputată.
Cu referire la argumentele invocate de către partea apărării privind
necesitatea efectuării unei expertize fonoscopice judiciare a înregistrării
convorbirii purtate de către Ciobanu Ivan și Darii Maria, instanța de apel le-a
considerat neîntemeiate, deoarece conform art.142 alin.(1) Cod de procedură
penală, expertiza se dispune în cazurile în care pentru constatarea, clarificarea
sau evaluarea circumstanțelor ce pot avea importanță probatorie pentru cauza
penală sunt necesare cunoștințe specializate în domeniul științei, tehnicii, artei,
meșteșugului sau în alte domenii.
Astfel, în speță, nu sunt necesare cunoștințe speciale pentru examinarea
înregistrărilor, or, cele câteva cuvinte nedeslușite nu decid temeinicia probei
respective. În afară de aceasta, concluzia instanței că, Ciobanu Ivan a extorcat
bani de la Darii Maria rezultă inclusiv și din faptul că, aceasta s-a adresat
Centrului Național Anticorupție și faptul că banii au fost găsiți în cuantumul cerut
de inculpat și în locul în care inculpatul i-a spus lui Darii Maria să-i pună.
De asemenea, a fost considerat neîntemeiat și argumentul apelantului
precum că, percheziția biroului a fost înfăptuită cu încălcarea procedurii și că,
percheziția de fapt a avut loc în altă încăpere decât cea autorizată, or, reieșind din
materialele dosarului, rezultă că, percheziția a avut loc în camera adiacentă
biroului inculpatului, care au o intrare comună și pentru a pătrunde și a ieși din
biroul inculpatului, trebuie să treci prin camera respectivă. În afară de aceasta,
legalitatea acțiunilor respective au fost confirmate de către judecătorul de
instrucție.
În concluzie, cu referire la capătul de învinuire de comitere a infracțiunii
prevăzute de art. 324 alin.(2) lit. c) Cod penal, instanța de apel a considerat că,
prima instanță a conchis legitim și întemeiat că, inculpatul Ciobanu Ivan este
vinovat de comiterea infracțiunii respective și este pasibil de răspundere penală,
În ceea ce privește aplicarea pedepsei inculpatului pentru comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 324 alin.(2) lit. c) Cod penal, instanța de apel a
concluzionat că prima instanță a individualizat corect pedeapsa aplicată
inculpatului Ciobanu Ivan, ținând cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, de
gravitatea infracțiunii săvârșite, care potrivit art.16 alin.(4) Cod penal este una
gravă, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, care nu se află la evidență la
medicul narcolog și la medicul psihiatru, nu a fost atras la răspundere penală
(f.d.62, vol. II), are studii superioare, se caracterizează pozitiv (f.d.54,102, vol. II),
este tânăr, căsătorit, circumstanțe atenuante sau agravante nu au fost stabilite, de
7
influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, dar eronat
a conchis referitor la necesitatea executării pedepsei cu închisoarea.
Totodată, dat fiind că, la săvârșirea infracțiunii inculpatul s-a folosit de
funcția sa de polițist - angajat al Inspectoratului de Poliție Cimișlia pentru a
săvârși infracțiunea, prima instanță a conchis corect de a stabili în privința
inculpatului Ciobanu Ivan și pedeapsa complementară - privarea de dreptul de a
ocupa funcții publice în instituții de stat.
Aceste împrejurări au convins instanța de apel că, reeducarea și corectarea
inculpatului Ciobanu Ivan este posibilă fără izolarea lui de societate și cu
aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de apel a conchis că, executarea
pedepsei cu închisoarea stabilită în privința acestuia urmează a fi suspendată
condiționat pe perioadă de probațiune, dacă în termenul de probă fixat acesta nu
va comite o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită, va
îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.
În acest context, instanța de apel a reiterat că, raționamentul de aplicare a
prevederilor art. 90 Cod penal față de inculpat, are la origine persoana și
comportamentul acesteia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de
manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de examinare a cauzei
față de cele comise (în speță - recunoașterea vinovăției în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 324 alin.(2) lit. c) Cod penal la etapa examinării cauzei în ordine
de apel), cum vinovatul își apreciază fapta socialmente periculoasă și
comportarea sinceră pe parcursul procesului.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de procuror, care,
invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală - instanța
de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea
atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, solicită casarea
acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, considerând că
concluzia instanței de apel privind corectitudinea achitării inculpatului Ciobanu
Ivan de sub învinuirea imputată în baza art. 326 alin. (1) Cod penal de către prima
instanță, este una ilegală și neîntemeiată, deoarece instanțele de fond au dat o
apreciere incorectă probelor administrate, care dovedesc incontestabil vinovăția
inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal.
Concomitent, recurentul consideră că, instanța de apel la stabilirea pedepsei
inculpatului Ciobanu Ivan pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324
alin. (2) Cod penal nu a ținut cont de prevederile art. 75 Cod penal și greșit a
adoptata soluția privind suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o
perioadă de probațiune, aplicând prevederile art. 90 Cod penal.
În opinia acuzatorului de stat această pedeapsă nu este echitabilă în raport
cu fapta săvârșită de către inculpat, menționând că acesta nu a recunoscut vina sa
nici în cadrul urmăririi penale nici pe parcursul examinării cauzei în instanța de
fond.
8
Judecând recursul ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul lărgit
concluzionează, că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele
considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Potrivit art. 435 alin. (1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul
instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii
atacate.
Colegiul lărgit consideră nefondate alegațiile acuzatorului de stat sub
aspectul temeiului de drept prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură
penală, precum și sub aspectul aplicării pedepsei individualizate contrar
prevederilor legale inculpatului Ciobanu Ivan pentru săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 324 alin. (2) Cod penal, temeiul de drept prescris în pct. 10) Cod
de procedură penală al normei indicate supra, care nu a fost indicat de către
acuzatorul de stat în recursul declarat.
Astfel, Colegiul penal, analizând decizia atacată, conchide că temeiurile
prevăzute de norma menționată supra, nu și-au găsit confirmare la examinarea
recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a
respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală,
și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în
apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția
pronunțată.
În această ordine de idei, Colegiul remarcă că potrivit normelor art. 414
alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică
legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima
instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi
prezentate instanței de apel.
Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța
de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia
instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,
după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării
soluției date.
Colegiul lărgit consideră, că instanța de apel legal și întemeiat a menținut
hotărârea primei instanțe, constatând, că concluzia instanței de fond privind
nevinovăția inculpatului Ciobanu Ivan de săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 326 alin.(1) Cod penal – traficul de influență, după semnele calificative
pretinderea personal de bani, pentru sine, de către o persoană care susține că are
influență asupra unei persoane cu funcție de demnitate publică, pentru a-l face să
îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni
au fost sau nu săvârșite, precum și vinovăția acestuia de săvârșirea infracțiunii
imputate în baza art. 324 alin.(2) lit. c) Cod penal - coruperea pasivă, după semnele
9
calificative extorcarea, acceptarea și primirea personal, de către o persoană publică
a bunurilor ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea
funcției sale, este legală și întemeiată, deoarece corect a stabilit circumstanțele de
fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de
procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și
coroborării lor.
Însă, verificând legitatea pedepsei stabilite inculpatului pentru comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 324 alin.(2) lit. c) Cod penal, instanța de apel a
concluzionat că prima instanță a individualizat corect pedeapsa aplicată
inculpatului Ciobanu Ivan, ținând cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, dar
eronat a conchis referitor la necesitatea executării pedepsei cu închisoarea,
deoarece, analizând totalitatea circumstanțelor în speța dată, instanța de apel a
considerat că, educarea și reeducarea inculpatului este posibilă fără izolarea
acestuia de societate, fiind aplicate prevederile art. 90 Cod penal, adică
executarea pedepsei cu închisoarea stabilită în privința acestuia a fost suspendată
condiționat pe o perioadă de probațiune.
Colegiul lărgit reține faptul că, instanța de apel, la judecarea apelurilor
declarate de procuror, de inculpatul Ciobanu Ivan și de avocatul Tampei Tatiana
în numele inculpatului, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în
baza probelor examinate de prima instanță, și în hotărârea adoptată s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, atât sub
aspectul legalității achitării lui Ciobanu Ivan Petru de sub învinuirea de săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, precum și asupra legalității
pedepsei aplicate inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art.324 alin.(2)
lit. c) Cod penal.
Mai mult ca atât, instanța de recurs reține și faptul, că argumentele invocate
de recurent, au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în instanța de
apel, și asupra acestora instanța judecătorească s-a expus argumentat în
hotărârea pronunțată, așa cum este indicat în pct. 5 din prezenta decizie, soluție
pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră
necesară.
Subsidiar, Colegiul lărgit subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se
mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea
demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în
care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările,
care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze
eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se
mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărîrea CtEDO
Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.Finlandei).
Reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit consideră neîntemeiate
argumentele procurorului și în ce privește stabilirea pedepsei inculpatului cu
aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal și în acest sens se relevă că, suspendarea
condiționată a executării pedepsei, nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă,
10
ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă de
ea este un incident în viața acesteia, or, instituția suspendării condiționate a
pedepsei nu trebuie privită ca un avantaj acordat de lege infractorilor, ci trebuie
apreciată ca un mijloc preventiv de apărare socială care derivă din organizarea
unei politici penale adaptate la realitatea socială concretă. Acest fapt fiind
susținut și de către acuzatorul de stat prin recursul declarat (f.d.145, vol. IV).
Totodată, Colegiul menționează faptul că, suspendarea condiționată a
executării pedepsei nu poate fi dispusă în cazul săvârșirii infracțiunilor deosebit
de grave și excepțional de grave, precum și în cazul recidivei (alin. (4) art. 90 Cod
penal), iar în speța dată, potrivit art. 16 Cod penal infracțiunea săvârșită de
inculpatul Ciobanu Ivan nu fac parte din categoria celor indicate în norma
menționată mai sus, astfel, se constată că, aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal
este posibilă.
Instanța de recurs ordinar ține să sublinieze, că potrivit practicii judiciare
constante referitoare la individualizarea pedepsei penale în cauzele de corupție,
pedepsele stabilite de instanța de judecată trebuie să fie nu numai legale, în
sensul de respectare a cadrului legal de individualizare judiciară, dar în același
timp, trebuie să fie și juste, adică să respecte criteriul proporționalității, care
presupune stabilirea cuantumului pedepsei în funcție de gravitatea infracțiunii și
vinovăția autorului. În același timp, trebuie să fie respectată prevederea art. 61
Cod penal, conform căruia, pedeapsa care se aplică urmează să își atingă scopul
de restabilire a echității sociale și prevenire a săvârșirii noilor infracțiuni de către
alte persoane, iar aplicarea unei pedepse prea aspre poate să genereze la
condamnat apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și neîncredere
în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit.
Astfel, Colegiul lărgit conchide că pedeapsa stabilită inculpatului de către
instanța de apel este una echitabilă pentru infracțiunea săvârșită, deoarece ținând
cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, instanța corect a ajuns
la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită efectiv,
fiind dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea pe
un termen de probațiune.
În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată
prezența în speța examinată a unei erori de drept, care ar servi drept temei de
implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece
instanța de apel n-a admis o eroare gravă de fapt, care ar afecta soluția acesteia.
Din considerentele expuse, Colegiul lărgit conchide că, la judecarea cauzei în
ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de
art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursul ordinar declarat de
procuror urmează a fi respins, ca inadmisibil.
În temeiul art. 434, art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,
Colegiul lărgit,
11
D E C I D E :
Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de procurorul în
Procuratura de circumscripție Chișinău, Cojocaru Tudor, cu menținerea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 ianuarie 2017, în cauza penală
în privința lui Ciobanu Ivan Petru.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la data de 25 august 2017.
Președinte Ursache Petru
Judecător Toma Nadejda
Judecător Nicolaev Ghenadie
Judecător Timofti Vladimir
Judecător Moraru Petru
12