ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 02.08.2017

1ra-1145/2017 — art.192-1 alin. 1 CP

HOTĂRÂRE
02.08.2017
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.192-1 alin. 1 CP
Temei legal
art. 427 al. 1 pct. 8, 12 CPP
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2017
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
1ra-1145/2017 — art.192-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1145/2017

Curtea Supremă de Justiție

02 august 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

judecători - Timofti Vladimir și Toma Nadejda,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Spînu Ludmila în numele inculpatului Colei Leonid, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 septembrie

2016, în cauza penală privindu-l pe

Colei Leonid Vsevolod, născut la xxxx, originar și

domiciliat în mun. xxxx, bd. xxxx, ap. xxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

Colei Leonid a fost achitat pe art. 192¹ alin. (1) Cod penal, întrucât fapta nu

întrunește elementele infracțiunii.

învinuiește în aceia că la 21 septembrie 2012, a răpit automobilul de model BMW

X5 cu n/î K AR 738, care-i aparține părții vătămate Nicolaev Roman, care se afla

la auto serviciul SRL „Carmarc” cu sediul pe bd. Decebal, 72/2, mun. Chișinău,

care ulterior a fost implicat într-un accident rutier, în urma căruia automobilul în

cauză a fost deteriorat, cauzând astfel părții vătămate o daună materială în sumă de

200 000 lei, procurorul încadrând faptele în prevederile art. 192¹ alin. (1) Cod

penal – „răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire”.

1

3.1. Procurorul în Procuratura sect. Botanica mun. Chișinău, Barbalat

Nadejda, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Colei

Leonid să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 192¹

alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un

termen de 2 ani invocând că în cadrul examinării cauzei vinovăția lui Colei Leonid

a fost dovedită integral prin totalitatea probelor administrate, care au fost eronat

apreciate și altele ignorate de către prima instanță.

Mai mult, prima instanță a acceptat versiunea părții apărării, punând la baza

sentinței exclusiv declarațiile inculpatului Colei Leonid.

La fel, prima instanță a dedus o concluzie paradoxală, constatând că „în

acest caz, la momentul săvârșirii infracțiunii, mijlocul de transport se afla în

posesia legitimă a făptuitorului” fără să i-a în calcul că în cadrul cercetării

judecătorești s-a constatat că Colei Leonid nu avea nici o atribuție în domeniul

prestării serviciilor de reparare a automobilelor, nu îl repara, nu îl testa, acesta fiind

doar un manager, fapt ce confirmă acțiunea de răpire a mijlocului de transport.

3.2. Partea vătămată Nicolaev Roman, prin care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Colei Leonid să fie

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 192¹ alin. (1) Cod

penal, invocând că sentința este ilegală, neîntemeiată și nefondată, prima instanță a

interpretat eronat legea, cât și circumstanțele, dând o apreciere incorectă probelor

anexate la dosar care dovedesc vinovăția inculpatului.

La fel, a menționat că din declarațiile martorilor rezultă că inculpatul Colei

Leonid nu avea dreptul de a poseda automobilul, în speță Colei Leonid, având

calitatea de manager, nu avea nici un drept asupra mijlocului de transport, mai mult

decât atât, inculpatul singur a declarat că nu avea în obligațiunile sale de serviciu

acest drept, nici măcar nu i-a fost încredințat în legătură cu munca prestată, prin

urmare a luat cheile de la automobilul părții vătămate în afara auto serviciului,

unde a fost comis accidentul rutier din vina acestuia, astfel s-au violat grav

prevederile normative care reglementează regimul posesiei asupra mijloacelor de

transport, în acest sens prin acțiunea de deposedare ce se caracterizează prin

scoaterea mijlocului de transport din posesia victimei, a trecut folosința mijlocului

de transport în posesia sa, adică urcându-se, și conducând automobilul dat, în

scopuri personale. Reieșind din aceste circumstanțe rezultă clar faptul că latura

obiectivă este îndeplinită, adică, deposedarea și imposedarea era prezentă în cazul

dat.

Mai mult, partea vătămată a considerat că instanța a dat o apreciere greșită,

prin faptul că cazul dat se raportează la un litigiu de muncă, dat fiind faptul că

inculpatul nu și-a onorat obligațiile din contractul de muncă, însă reieșind din

circumstanțele pricinii și din probele anexate la dosar, această fapta nu numai că

este doar o încălcare si o neonorare corespunzătoare a obligațiilor de muncă, dar în

2

mod clar și neîndoielnic se încadra în normele Codului penal al Republicii

Moldova, astfel, prima instanță eronat a apreciat faptul că infracțiunea nu

întrunește elementele infracțiunii.

2016, au fost admise apelurile declarate de către procuror și de către partea

vătămată, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit,

pentru prima instanță prin care condamnatul Colei Leonid a fost recunoscut

vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de articolul 192¹, alin. (1) Cod penal și

stabilită o pedeapsă cu amendă în mărime 600 unități convenționale, cu

echivalentul a 12 000 lei. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Nicolaev

Roman a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului desbăgubirilor

cuvenite să hotărască instanța civilă.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la 21 septembrie

2012, de către inculpatul Colei Leonid a fost răpit automobilul de model BMW X5

cu numărul de înmatriculare K AR 738, care-i aparține părții vătămate Nicolaev

Roman, care se afla în autoservice-ul S.R.L. „Carmarc” cu sediul pe bulevardul

Decebal 72/2, mun. Chișinău, care ulterior a fost implicat într-un accident rutier în

urma căruia automobilul a fost deteriorat, cauzând astfel părții vătămate o daună

materială în sumă de 200 000 lei.

Astfel, instanța de apel a constatat că probele prezentate în sprijinul

învinuirii, au confirmat faptul, că inculpatul Colei Leonid, fiind manager -

specialist la SRL „Carmarc”, ducea evidența automobilelor și nu avea nici o

atribuție în domeniul prestării serviciilor de reparare și testare a automobilelor.

Totodată, inculpatul Colei Leonid, fiind în stare de ebrietate provocată de substanțe

narcotice, fără permisiunea proprietarului automobilului, sau al persoanei

responsabile - directorul întreprinderii, ilegal a luat automobilul, ce-i aparținea

părții vătămate de pe teritoriul întreprinderii și s-a deplasat în oraș, astfel violând

prevederile normative care reglementează regimul posesiei asupra mijlocului de

transport, deoarece automobilul nu i-a fost încredințat în legătură cu atribuțiile

exercitate; responsabil de soarta automobilului victimei fiind directorul SRL

„Carmarc”, acesta fiind persoana căreia i-a fost încredințat automobilul, de rând cu

mecanicul care a efectuat reparația automobilului.

În atare situație, instanța de apel a constatat vinovăția inculpatului în răpirea

mijlocului de transport, fără scop de însușire, calificând fapta condamnatului în

prevederile art. 192¹ alin. (1) Cod penal – răpirea mijlocului de transport, fără scop

de însușire.

Mai mult, instanța de apel a constatat că la urmărire penală partea vătămată

Nicolaev Roman a solicitat recunoașterea sa în calitate de parte civilă (vol. I, f. d.

66) și prin ordonanța din 20 februarie 2013 a fost recunoscută în calitate de parte

civilă (vol. I, f. d. 67).

3

Astfel, din probatoriul cauzei, s-a constatat, că prin infracțiunea săvârșită de

inculpat, părții vătămate Nicolaev Roman i-a fost cauzat prejudiciul material.

La fel, instanța de apel a conchis că prima instanță a emis o sentință care nu

cuprinde analiza și evaluarea completă, obiectivă și sub toate aspectele a

mijloacelor de probe administrate, sub aspectul aprecierii probelor și calificării

faptei, în vederea stabilirii adevărului cu privire la săvârșirea infracțiunii de către

inculpat, astfel, la darea soluției de achitare a inculpatului, prima instanță n-a

acordat deplină eficiență dispozițiilor articolelor 7, 101, 384 Cod de procedură

penală.

În consecință, instanța de apel a menționat că prima instanță greșit a apreciat

probele administrate în pofida faptului, că probatoriul administrat în cauză

dovedește cu certitudine vinovăția inculpatului Colei Leonid în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de articolul 192¹, alin. (1) Cod penal.

Spînu Ludmila în numele inculpatului Colei Leonid, indicând temeiurile de recurs

din art.427 alin. (1) pct. 8) și 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea totală

a deciziei cu menținerea sentinței de achitare, invocând că:

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- instanța de apel a pus accent pe faptul că inculpatul Colei Leonid, fiind

manager-specialist la SRL „Carmarc”, ducea evidența automobilelor și nu avea

nici o atribuție în domeniul prestării serviciilor de reparare și testare a

automobilelor. Astfel, mijlocul de transport nu i-a fost încredințat în legătură cu

atribuțiile exercitate. Însă instanța de apel nu a ținut cont de declarațiile martorilor,

a inculpatului date în cadrul ședinței de judecată;

- recurentul nu este de acord cu calificarea faptei imputate inculpatului Colei

Leonid, or instanța de apel nu a ținut cont de probele cercetate în ședința de

judecată, și anume declarațiile martorilor Jeleascov V. și Barbuța I., care au

declarat că toți cunoșteau ca Colei Leonid ducea automobilul părții vătămate cu

consimțământul lui Ganea G., și nu o făcea pentru prima dată. Anterior a mai dus

automobile la sediul părții vătămate;

- ilegalitatea acțiunii de răpire derivă din aspectul juridic al obiectului

material al infracțiunii specificate la art. 192¹ Cod penal: mijlocul de transport este

străin făptuitorului, iar răpirea are un caracter ilegal, dacă mijlocul de transport

nu aparține făptuitorului, nu i-a fost încredințat acestuia în legătură cu munca

prestată, nu-l reține în alt mod etc. și, în același rând făptuitorul nici nu presupune

un asemenea drept;

- lipsește cu desăvârșire latura obiectivă a acestei fapte prejudiciabile,

făptuitorul cu consimțământul lui Ganea G. și la rugămintea părții vătămată

Nicolaev Roman a luat mijlocul de transport de model BMW X5 cu n/î K AR 738

ce aparține părții vătămate. Astfel, luarea mijlocului de transport de către

4

inculpatul Colei Leonid a avut loc în prezența consimțământului și nu în absența

acestuia așa după cum solicită norma materială;

- instanța de apel 1-a recunoscut vinovat pe Colei Leonid în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.192¹ alin. (l) Cod penal, necătând la faptul că partea

acuzării nu a prezentat probe suficient de doveditoare pentru a condamna pe Colei

Leonid pentru o infracțiune mai puțin gravă, or, alin. (1) al art. 192¹ se aliniază la

această categorie de infracțiune, iar în lumina CEDO instanța în lipsa unor probe

suficiente urmează să achite sau să recalifice acțiunile persoanei în cauză. Fapt ce

nu s-a întâmplat;

- în ceea ce privește motivul infracțiunii, nu poate fi reținut motivul declarat

de martorul Ganea G., inculpatul a luat mijlocul de transport și îl ducea părții

vătămate pentru a-i oferi un serviciu și a demonstra că este un bun angajat, acesta

vine în contradicție cu declarațiile inculpatului care a declarat că de mai multe ori a

dus automobilele la sediul părții vătămate după reparație, la cererea lui Ganea G. și

însuși părții vătămate. Or, martorul Jeleascov V., a declarat că de obicei nu duc

automobilele la clienți, însă partea vătămată a reparat mai multe automobile și la

solicitarea lui Nicolaev R, după reparație le ducea la sediul acestuia sau a mai

declarat că test - draiver se realizau de Colei L., Ganea Gh. și masterul Barbuța

Igor. De aici deduce că în atribuțiile lui Colei L., intrau și alte acțiuni decât cele

menționate în fișa de post. Astfel, după cum a declarat și inculpatul la cererea lui

Ganea G. îndeplinea alte atribuții puse în sarcină de către Ganea G. care este

administrator la SRL „Carmac”;

- recurentul remarcă că de fapt lipsesc semnele și elementele componenței de

infracțiune incriminate, mai mult se aseamănă cu o răfuială a părții vătămate cu

inculpatul Colei Leonid, care după cum declară partea vătămată se eschiva de la

achitarea pagubei. Inculpatul a recunoscut contravenția săvârșită, și paguba are de

gând să o restituie, doar că la moment nu dispune de suma respectivă, solicitând în

acest sens să fie întocmit un grafic privind achitarea pagubei;

- partea vătămată Nicolaev Roman, urmărește drept scop doar recuperarea

daunelor materiale suportate în rezultatul implicării în accidentul rutier a

mijlocului de transport ce îi aparține - automobilul de model BMW X5 cu n/î K

AR 738 la volanul căruia se afla inculpatul Colei Leonid, or, această cale de

recuperare a prejudiciului material suportat în accidentul rutier de către Nicolaev

Roman o consideră cea mai reală, prin prezentarea către Compania de asigurare a

sentinței de condamnare pe numele lui Colei Leonid privind recunoașterea

vinovăției în răpirea mijlocului dat de transport, astfel de situație presupune

încasarea primei de la companie a prejudiciului suportat. Astfel, partea vătămată cu

rea voință declară că inculpatul Colei Leonid, a luat mijlocul de transport fără

consimțământul lui, fapt care vine în contradictoriu cu declarațiile inculpatului și a

martorilor date în ședința de judecată.

5

inculpatului Colei Leonid în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹)

Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat

dezacordul cu recursul ordinar, a solicitat respingerea recursului ca vădit

neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale motivând prin faptul că instanța de apel, just

a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și corect a încadrat

acțiunile făptuitorului.

cu materialele cauzei și motivele invocate, ținînd cont de opinia procurorului

expusă în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva

deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la

data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recurs ordinar în termen.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Autorul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) și 12) Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd

nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită.

Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține

că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor

cauzei, invocînd în acest context următoarele.

Autorul recursului consideră că „nu s-a dovedit faptul comiterii infracțiunii

imputate, nefiind întrunite elementele infracțiunii”.

La acest capitol, Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de

„neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs

condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește

latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acțiuni și prejudiciu).

Colegiul penal constată că instanța de apel corect a respectat prevederile

art.414 Cod de procedură penală și a audiat martorul Cervinschi Vadim, martorul

6

Ganea Ghenadie, a supus verificării declarațiile date în prima instanță de către

inculpatul Colei Leonid și partea vătămată Nicolaev Roman, și probele materiale

scrise administrate, în urma la ce corect a adoptat soluția pronunțată referitor la

vinovăția inculpatului, expusă în pct. 4.1. a prezentei decizii, considerînd că

argumentele apărării cu privire la nevinovăția acestuia nu și-au găsit confirmare în

cadrul cercetării judecătorești.

Probele indicate sînt amănunțit și detaliat descrise în decizia instanței de apel

(f. d. 119-122, vol. II), care sînt pertinente și concludente, coroborează între ele și

nu prezintă careva dubii.

Prezența în acțiunile inculpatului atît a elementelor care caracterizează

latura obiectivă a infracțiunii imputate, cît și a celor care caracterizează latura

subiectivă a acestei infracțiuni, au fost demonstrate prin probele descrise în

decizia instanței de apel, acumulate la faza urmăririi penale și examinate în

cadrul ședințelor de judecată a instanței de fond.

Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel, pe care

și-o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide asupra

legalității și temeiniciei concluziilor instanței de fond, care a constatat existența

faptei și vinovăției inculpatului Colei Leonid în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 1921 alin. (1) Cod penal, fiind stabilite în cauză toate elementele constitutive

ale răpirii mijlocului de transport fără scop de însușire.

Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de

drept relevante și și-a motivat concluziile prin cumulul de probe administrate în

cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității,

veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt

și de drept, ceea ce contrazic argumentele aduse de recurent precum că „lipsesc

semnele și elementele componenței de infracțiune incriminate, mai mult se

aseamănă cu o răfuială a părții vătămate cu inculpatul Colei Leonid și lipsește cu

desăvîrșire latura obiectivă a acestei fapte prejudiciabile”. Prin urmare, se

constată că au fost respectate prevederile art.101 Cod de procedură penală.

La fel, în recursul depus de către avocatul Spînu Ludmila în numele

inculpatului Colei Leonid, se mai invocă ca temei de casare a hotărîrilor

judecătorești și art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală - faptei săvîrșite

i s-a dat o încadrare juridică greșită, însă Colegiul penal conchide că temeiul dat nu

persistă în cauza dată.

Toate probele prezentate și cercetate în mod legal în instanța de apel au

indicat la confirmarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii ce i se

impută.

Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de

drept relevante și și-a motivat concluziile în baza cumulului de probe administrate

în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de

7

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității,

veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt

și de drept.

Colegiul penal menționează că instanța de apel corect a stabilit că

nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Colei Leonid, nu echivalează cu

achitarea acestuia, deoarece există probe pertinente și concludente, care, în

ansamblu cu circumstanțele cauzei, dovedesc cu certitudine existența răpirii

mijlocului de transport, fără scop de însușire și vinovăția inculpatului în săvîrșirea

infracțiunii incriminate. Astfel, vinovăția inculpatului Colei Leonid fiind cu

certitudine dovedită prin următoarele probe, descrise în decizia atacată (f. d. 119-

122, vol. II), cum sunt : declarațiile părții vătămate Nicolaev Roman, care a

menționat că :„automobilul de model „BMW X5”, n. î. KAR 738, regulat se

deservea la autoserviciul indicat, dar niciodată n-a rugat pe cineva din

colaboratorii de aici să îl aducă după deservire, inclusiv și în ziua accidentului”

(f. d. 25-27, vol. II), martorului Ganea Ghenadie, care a menționat că : „după

reparația automobilelor la serviciul său, proprietarii singuri veneau după

automobile și n-au fost cazuri, cînd ultimii au rugat colaboratorii săi să le aducă

automobilele. A mai precizat că, în cazul dat, inculpatul Colei Leonid singur, fără

a spune cuiva, a luat automobilul de model „BMW X5”, n. î. KAR 738 și s-a

pornit, din spusele lui spre oficiul părții vătămate Nicolaev Roman” (f. d. 28-30,

103, vol. II), martorului Cervinschi Vadim, care a menționat că : „de către

inculpatul Colei Leonid, pe viaductul din bd. Dacia, mun. Chișinău, la 21

septembrie 2012 a fost comis un accident rutier în timp ce conducea automobilul

de model „BMW X5”, n. î. K AR 738, despre care a auzit din convorbirea

telefonică a lui Ganea Ghenadie cu o persoană, după ce ultimul, împreună cu

Bărbuță Igor, s-au dus la fața locului. A precizat că nici personal, nici de la colegi

n-a auzit să fi primit inculpatul Colei Leonid indicații de la Ganea Ghenadie

pentru a duce automobilul de model „BMW X5”, n. î. K AR 738, la oficiul părții

vătămate Nicolaev Roman” (f. d. 31-33, 101-102, vol. II), cît și prin probele scrise

cercetate de instanța de apel și anume:

- procesul-verbal de sesizare a cetățeanului Nicolaev Roman despre săvârșirea

infracțiunii din 19 februarie 2013 ( vol. I, f. d. 7);

- plîngerea cetățeanului Nicolaev Roman din 19 februarie 2013 (vol. I, f. d. 8);

- procesul-verbal de confruntare din 02 aprilie 2013, efectuat între partea

vătămată Nicolaev Roman și bănuitul Colei Leonid, prin care părțile au rămas pe

pozițiile inițiale (vol. I, f. d. 92-93);

- procesul-verbal de confruntare din 08 aprilie 2013, efectuat între martorul

Ganea Ghenadie și bănuitul Colei Leonid, prin care părțile au rămas pe pozițiile

inițiale (vol. I, f. d. 94-96);

- materialele accidentului rutier nr. 11741, care a avut loc la 21 septembrie

2012 în municipiul Chișinău;

8

- procesul-verbal de examinare medicală (f. d. 139-140, vol. I), prin care s-a

stabilit că inculpatul Colei Leonid a comis accidentul rutier fiind în stare de

ebrietate provocată de stupefiante.

Colegiul penal nu acceptă nici motivele invocate în recursul ordinar cu privire

la ignorarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și anume că „în

lumina CEDO instanța în lipsa unor probe suficiente urmează să achite sau să

recalifice acțiunile persoanei în cauză, fapt ce nu s-a întâmplat”, considerîndu-le

declarative și nerelevante pentru speța dată, decizia instanței de apel fiind corect

motivată.

La fel, instanța de recurs menționează, că recurentul își motivează solicitările

prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de

reapreciere a probelor nu se conțin între temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, astfel că criticele formulate împotriva hotărîrilor

judecătorești atacate nu sunt motivate sub aspectul casării acestora, ca fiind ilegale.

Astfel spus, reaprecierea probelor, în modul propus de către apărătorul

inculpatului, nu se încadrează în prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, deoarece reaprecierea probelor nu poate fi efectuată de instanța de recurs,

deoarece în recurs se verifică numai chestiunile de drept.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile invocate

de recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 8) și 12) Cod de procedură penală,

nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului depus de către avocatul Spînu

Ludmila în numele inculpatului Colei Leonid. Astfel de erori de drept în speța

examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată,

iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Spînu Ludmila

în numele inculpatului Colei Leonid, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 30 septembrie 2016, în cauza penală privindu-l pe Colei

Leonid Xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 25 august 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecătorii Timofti Vladimir

Toma Nadejda

9

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2017-06-23
0,93
1ra-679/2017 — Art.349 alin. 1 1 CP
Dosarul nr. 1ra-679/2017 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 24 mai 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte: Ursache Petru, judecători: Toma Nadejda şi Alerguş Constantin, examinând admisibilitatea în pri
CSJ 2015-12-02
0,93
1ra-1221/15 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1221/2015 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 02 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte – Petru Moraru, judecătorii – Iuliana Oprea şi Ion Druţă, examinînd admisibilitatea în pr
CSJ 2020-11-12
0,92
1ra-1374/20 — art. 27, 187 al. 2 lit. d, 264-1 al. 1 CP
confirmă că la etapa finalizării urmăririi penale nu s-au înaintat careva cereri sau demersuri; cererea părţii vătămate Arapan D. prin care solicită examinarea cauzei în lipsa 6 sa; revendicare forma 246; copia de pe sentinţa Judecătoriei B
CSJ 2017-10-25
0,92
1ra-986/2017 — art.264 alin.1 CP
Dosarul nr. 1ra-986/2017 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 25 octombrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte Nicolaev Ghenadie judecători Toma Nadejda Timofti Vladimir examinând admisibilitatea în pr
CSJ 2018-03-29
0,92
1ra-275/2018 — art. 309/1 al. 3 lit. a, c, 328 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-275/2018 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 27 februarie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte - Anatolie Ţurcan, Judecători - Galina Stratulat, Dumitru Vister
Sursă