1ra-1374/20 — Art. 27, 187 al. 2 lit. d, 264-1 al. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 14.10.2019, Alexa Sergiu a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 27, 187 alin. (2) lit. d) și art. 2641 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de: - în baza art. 27, 187 alin. (2) lit. d) Cod penal, închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 200 ore, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani. Conform art. 87 alin. (1) Cod penal, lui Alexa Sergiu i-a fost stabilită pedeapsa 1 definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani 1 (o lună) 20 (douăzeci) zile, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, fără amendă, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani. În privința lui Alexa Sergiu a fost aplicată măsura preventivă obligarea de a nu părăsi țara, care se va menține până la rămânerea definitivă a sentinței de condamnare.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Alexa Sergiu la data de 05.11.2018, în jurul orelor 1 1:30, aflându-se în or. Călărași și urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, s-a apropiat la atelierul de reparații auto ce aparține SRL”Nixelux” situat pe str. Xxxxx nr. xxx, unde în acel moment se afla parcat autoturismul de model ,,Toyota Rav4” cu n/î xxxxx, ce constituie conform certificatului de înmatriculare proprietatea lui Nicolae Arapan și profitând că cheile se aflau în dispozitivul de pornire a motorului și că nimeni nu era în preajmă, fără permisiune a urcat la volanul acesteia, a pornit motorul și a orientat-o în direcția or. Ungheni. În timpul dat, Denis Arapan feciorul proprietarului, urmărind scopul curmării acțiunilor ilegale ale lui Alexa Segiu s-a pornit în fugă în direcția autoturismului tatălui sau, strigând către ultimul să stopeze și chiar deschizând portiera din față a pasagerului, intenționând să intre în salon. Însă, Alexa Sergiu nu a reacționat la cererea acestuia și accelerând cu viteză sporită a pornit în direcția or. Ungheni. Însă, el nu a reușit să-și ducă intenția până la capăt, deoarece ajungând în sectorul traseului național R1 Chișinău- Ungheni, 53+700m, din cauza conducerii inadecvate a deteriorat pneul roții din față- dreapta al autoturismului respectiv, totodată a fost ajuns și stopat de Denis Arapan. Tot el, la data de 05.11.2018, în jurul orelor 11:30 min., deținând permis de conducere de categoriile ”B,C,D,E”, după ce a consumat băuturi alcoolice și sustras în mod deschis autoturismul de model ’Toyota Rav4” cu n/î xxxxx, care conform certificatului de înmatriculare constituie proprietatea lui Nicolae Arapan, intenționat încălcând prevederile pct. 14 lit. a) al Regulamentului circulației rutiere, care prevede că conducătorului de autovehicul îi este interzis, să conducă vehiculul în stare de ebrietate sau sub influența altor substanțe contraindicate de natură să-i afecteze capacitatea, intenționat a urcat la volanul acesteia și se deplasa pe traseul R1 Chișinău-Ungheni. Însă, din cauza conducerii inadecvate a deteriorat pneul roții din față-dreapta al autoturismului respectiv comițând un accident rutier neînsemnat. În procesul cercetării la fața locului, colaboratorii de poliție simțind miros puternic de alcool din cavitatea bucală a lui Alexa Sergiu și acționând în baza pct. 6.5.5 al Regulamentului cu privire la serviciul de patrulare rutieră al poliției rutiere a MAI al R. 2 Moldova, aprobat prin Ordinul MAI nr. 45 din 19.02.2002, conform căruia colaboratorii poliției rutiere sunt obligați să înlăture de la conducere, conducătorii mijloacelor de transport, față de care există temei de a presupune că se află în stare de ebrietate și să-i supună în modul stabilit de lege examinării medicale, l-au supus testării alcoolcopice cu aparatul ”Drager 8510 RO”, fiindu-i atestată concentrația de 1,11 mg/l alcool în aerul expirat, ceea ce conform art. 13412 alin. (3) Cod penal, constituie stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.”. Faptele constatate de prima instanță sunt calificate în baza art. art. 27, 187 alin. (2) lit. d) Cod penal - tentativa de jaf, după indicii, sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în încăpere, care din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul și art. 2641 alin. (1) Cod penal, după indicii conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Ivastiuc Mariana, în numele inculpatului, care a solicitat casarea parțială a sentinței, în partea în care Alexa Sergiu a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 27,187 alin. (2) lit. d) Cod penal și a emite o nouă hotărâre în această parte potrivit modului stabilit pentru prima instanță. 3.1. În susținerea apelului avocatul a invocat că instanța de fond eronat a dat apreciere circumstanțelor de fapt și de drept, eronat a aplicat prevederile legislației materiale și procedurale penale și a admis în cadrul sentinței judecătorești pronunțate disconcordanțe, iar învinuirea formulată nu s-a confirmat în componența indusă de către organul de învinuire, având un caracter incert și lipsit de un suport probatoriu concludent, în condițiile expuse se impune recalificarea acțiunilor inculpatului Alexa Sergiu din art. art. 27, 187 alin. (2) lit. d) Cod penal în art. 1921 alin. (1) Cod penal, răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire (...). Obiectul juridic - atât în cazul componenței art. 187 CP, cât și în cazul componenței prevăzute la art. 1921 alin. (l) CP, îl constituie relațiile sociale a căror existență și defășurare normală sunt condiționate de ocrotirea relațiilor patrimoniale. În cazul componenței de infracțiune prevăzute la art. 1921 alin. (1) CP putem evidența și obiectul juridic complex - care îl constituie relațiile sociale a căror existență și desfășurare normală sunt condiționate de activitatea normală a transporturilor. Latura obiectivă - a jafului se realizează prin sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane iar latura obiectivă a răpirii mijlocului de transport se realizează nemijlocit prin răpirea mijlocului de transport tară scop de însușire. 3 Potrivit ultimilor modificări legiuitorul a încadrat componența prevăzută la art. 1921 alin. (1) CP - răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire, în cadrul capitolului VI al Codului Penal al RM -Infracțiuni contra patrimoniului, încât se atestă același obiect juridic general organul de urmărire penală urma la calificare acțiunilor inculpatului să ia în calcul obiectul juridic complex și latura obiectivă a componenței de infracțiune, răpirea mijlocului de transport. Deoarece anume obiectul juridic complex, latura obiectivă, care este realizătă prin răpirea mijlocului de transport și scopul - “fără scop de însușire”, definesc și caracterizează indicii de calificare a infracțiunii art. 1921 alin. (1) CP. În susținerea poziției apărării pot fi punctate inclusiv declarațiile părții vătămate Arapan Denis, martorului Arapan Nicolae care audiați în cadrul ședinței de judecată și-au expus poziția că inculpatul Alexa Sergiu nu ar fi avut scopul de acaparare a mijlocului de transport, ceea ce reiese si din metoda de răpire a mijlocului de transport si din acțiunile ulterioare ale făptuitorului încât acesta a initiat o deplasare spre acasa bunicii sale. Acțiunea de răpire a mijlocului de transport a fost recunoscută de către Alexa Sergiu pe tot parcursul cercetării judecătorești. Inculpatul a conștientizat fapta infracțională comisă și a confirmat că într-adevăr a răpit a automobilul cet. Arapan Dionisie pe care nu îl cunoștea la momentul săvârșirii infracțiunii având intenția de a ajunge în satul bunicii sale deoarece mai mult timp fiind în stradă a încercat să plece cu mașini de ocazie dar nu i-a reușit. Subsecvent, acuzarea nu a prezentat instanței de judecată probe pertinente, concludente care ar indica univoc asupra faptului că inculpatul urmărea anume scopul acaparării mijlocului de transport, nu a indicat exact din care acțiuni ale inculpatului reiese anume scopul de acapărare. Astfel, folosința temporară a bunurilor o va aprecia instanța ținând seama că făptuitorul nu urmărește scopul de cupiditate, deoarece nu dorește să treacă bunurile în stăpânirea lui definitivă. În funcție de circumstanțele cauzei, asemenea fapte pot fi calificate conform art. 196, 238, 1921 , 1922 etc. ale CP - citat pct. 2 din Hotărârea Plenului CSJ nr. 23 din 28.02.2004 cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor. Cât privește argumentul acuzării că fapta a avut loc în mod deschis și aceasta ar fi indicile care stă la baza calificării acțiunilor potrivit art. art. 27, 187 CP - tentativă de jaf, menționăm următoarele: Potrivit art. 1921 alin. (2) Cod penal, legiuitorul a prevăzut în calitate de agravantă răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire însoțită de violență nepericuloasă pentru viață sau sănătatea victimei sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea 4 violențe. Urmare, legiutorul clar califică și admite că acțiunea de răpire a mijlocului de transport fără scop de însușire poate avea loc și inclusiv în prezenta victimei, ceea ce nu implică necesitatea calificării în temeiul art. 187 Cod penal - jaf. Doar la calificare se va ține cont de circumstanța agravantă. Potrivit declarațiilor părții vătămate Arapan Denis, martorului Arapan Nicolae, martorului Maimescu Natalia care audiați în cadrul ședinței de judecată au confirmat că automobilul de model Toyota RAV4 era parcat în fata atelierului de reparație auto care este situat pe una din străzile principale ale orașului Călărași, anume pe str. Alexandru cel Bun. Martorii deasemenea au confirmat că inculpatul nu a intrat nici într-o încăpere, nici în atelier nici în magazinul adiacent atelierului. Pe tot parcursul examinării cauzei atât la faza de urmărire penală cât și în faza de instanței de judecată, ultimul a fost receptiv la toate acțiunile organului de urmărire penală, a recunoscut faptele comise, a declarat că conștientizează consecințele acțiunilor sale, și-a cerut iertare de la partea vătămată, a recuperat integral părții vătămate prejudiciul material pricinuit iar partea vătămată Arapan Denis în instanța de judecată s- a expus că dorește ca inculpatului să îi fie aplicată o pedeapsă mai blândă prevăzută de legea penală. Cât privește personalitatea lui Alexa Sergiu, acesta și-a restabilit relațiile de familie cu soția sa, crește și educă un copil minor, este angajat oficial în câmpul muncii, are un comportament adecvat, social nepericulos, s-a reîncadrat în societate, regretă cele comise și a conștientizat pericolul social al faptelor sale.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2020, a fost admis apelul declarat de către avocatul Ivastiuc Mariana în numele inculpatului, sentința casată parțial, în partea condamnării în baza art. 27, 187 alin. (2) lit. d) Cod penal și în partea stabilirii pedepsei definitive și pronunțată în această parte o hotărâre nouă potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Alexa Sergiu a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 1921 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani și 11 (unsprezece) luni. În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) și art. 87 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial, lui Alexa Sergiu i-a fost stabilită pedepsa definitive sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani. 5 În rest dispozițiile sentinței au fost menținute. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și probelor administrate de prima instanță, a constatat că: Inculpatul Alexa Sergiu la data de 05 noiembrie 2018, în jurul orei 11:30 min., aflându-se în orașul Călărași, urmărind scopul răpirii unui mijloc de transport, s-a apropiat la atelierul de reparații auto ce aparține SRL ,,NixeIux”, situată pe strada Xxxxx nr. xx, unde în acel moment se afla parcat autoturismul de model ”Toyota Rav4” cu n/î xxxxx, ce constituie conform certificatului de înmatriculare proprietatea lui Arapan Nicolae și profitând că cheile se aflau în dispozitivul de pornire a motorului, fără permisiune a urcat la volanul acesteia, a pornit motorul și s-a deplasat în direcția orașului Ungheni. Între timp, Arapan Denis, feciorul proprietarului, urmărind scopul curmării acțiunilor ilegale ale lui Alexa Segiu, s-a pornit în fugă în direcția autoturismului tatălui său, strigând către ultimul să stopeze și, deschizând portiera din față, a încercat să intre în salon. Însă, Alexa Sergiu nu a reacționat la cererea acestuia și, accelerând cu viteză sporită, a pornit în direcția orașului Ungheni. Inculpatul, în sectorul traseului național R1 Chișinău - Ungheni, 53+700m, din cauza conducerii inadecvate, a deteriorat pneul roții din față - dreapta al autoturismului, astfel a fost ajuns și stopat de Arapan Denis. În ședința de judecată în apel au fost supuse cercetării declarațiile inculpatului Alexa S.; declarațiile părții vătămate Arapan D.; declarațiile martorilor Arapan N.; Bînzari N.; Marinescu N.; înștiințarea nr. 20181604834 din 05.11.2018; plângerea cetățeanului Arapan Dionis; procesul - verbal de cercetare la fața locului și tabelul fotografic din 05.11.2018; recipisa conform căreia partea vătămată Arapan D. confirmă că nu are pretenții materiale față de inculpatul Alexa S.; bonul aparatului „Drager 8510 RO” ce confirmă concentrația de 1,11 mg/l alcool depistată în aerul expirat de Alexa S. la 05 noiembrie 2018, ora 12:17 minute; procesul - verbal de constatare a faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică din 05.11.2018; procesul-verbal de confruntare din 10.12.2018, între partea vătămată Arapan D. și bănuitul Alexa S.; procesele-verbale de informare a părții vătămate și a învinuitului despre terminarea urmăririi penale, precum, și procesele - verbale de prezentare a materialelor de urmărire penală din 15.12.2018, prin care se confirmă că la etapa finalizării urmăririi penale nu s-au înaintat careva cereri sau demersuri; cererea părții vătămate Arapan D. prin care solicită examinarea cauzei în lipsa 6 sa; revendicare forma 246; copia de pe sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 19.11.2010; copia de pe decizia Colegiului penal al Curții de apel Bălți din 20 iunie 2013; copia de pe decizia Colegiului penal al Curții de apel Chișinău din 08 noiembrie 2016; copia de pe sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 16 martie 2017; cazierul contravențional eliberat cetățeanului Alexa S. la 12 decembrie 2018. Analizând și apreciind probele administrate în cauză și enumerate supra, instanța de apel a considerat ca fiind dovedită vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de răpire a mijlocului de transport. Analizând declarațiile inculpatului în raport cu cele ale părții vătămate și martorilor în coroborare cu întreg probatoriul administrat în cauză, s-a constantat că inculpatul nu a avut intenția de a sustrage automobilul, or, după răpirea mijlocului de transport, acesta fiind stopat de Arapan D. nu a continuat acțiunile criminale, nu a opus rezistență. Totodată, nu s-a constatat scopul de cupiditate, or, nu este demonstrat faptul că inculpatul a avut scopul stăpânirii definitive asupra automobilului luat. Probatoriul administrat în cauză a constatat cu certitudine că inculpatul Alexa S., fiind în stare de ebrietate, a răpit mijlocul de transport de model ,,Toyota Rav4” cu n/î STS 140, care se afla pe teritoriul atelierului de reparații auto ce aparține SRL „Nixelux”, situat pe strada Alexandru cel Bun nr. 169, ce constituie conform certificatului de înmatriculare proprietatea lui Arapan Nicolae și profitând că cheile se aflau în dispozitivul de pornire a motorului tară permisiune a urcat la volanul acestuia, a pornit motorul și a orientat-o în direcția orașului Ungheni. Deci, cu certitudine s-a constatat că inculpatul, în împrejurările stabilite, nu a acționat cu intenția de a sustrage, dat fiind că mobilul apărut ca un element psihic, ce a contribuit la luarea hotărârii de a acționa, confirmă la inculpat scopul folosinței temporare a automobilului. Din declarațiile inculpatului susținute pe întregul proces penal, a rezultat că acesta a răpit mijlocul de transport, urmărind scopul de a se deplasa și nu de a-l sustrage. În atare situație, în cadrul cercetării judecătorești nu și-a găsit confirmare fapta incriminată prin rechizitoriu inculpatului Alexa S. și constatată prin sentința atacată, prevăzută la articolul 27, 187 alin. (2), lit. d) Cod penal, astfel, în speță lipsind etapele, semnele și împrejurările activității infracționale a tentativei de sustragere. Pe această linie de considerente cu privire la vinovăția inculpatului în săvârșirea faptei criminale constatate, prin determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii 7 prevăzute de norma penală, instanța de apel a calificat fapta reținută în sarcina inculpatului în componența de infracțiune prevăzută de art. 1921 alin. (1) Cod penal: răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire. Soluționând chestiunea cu privire la pedeapsa penală pentru săvârșirea infracțiunii în baza art. 1921 alin. (1) Cod penal, instanța de apel i-a în considerație prevederile din articolele 7, 61, 70, 75, 85 și 87 Cod penal. Potrivit articolului 16 alin. (3) Cod penal, inculpatul a săvârșit o infracțiune mai puțin gravă, anterior a fost judecat, antecedentele penale stinse, circumstanțe atenuante sau agravante nu s-au constatat. Ținând cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, de scopul de prevenire a fenomenului infracțional - răpire, instanța a considerat că este rațional și rezonabil să fie aplicată pedeapsa cu închisoare, în limitele prevăzute de sancțiunea art. 1921 alin. (1) Cod penal. Temei pentru aplicarea unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de lege nu s-a constatat deoarece în cauză nu sânt întrunite condițiile prevăzute de lege, care justifică aplicarea prevederilor respective. Prin sentința atacată, inculpatul Alexa S. este condamnat și în baza articolului 2641 alin. (1) Cod penal în privința cărui episod, sentința nu a fost atacată, astfel, în speță este prezent cazul unui concurs de infracțiuni, or inculpatul Alexa S. a săvârșit două infracțiuni fără să fi fost condamnat pentru vreuna dintre ele. În atare situație sunt aplicabile prevederile articolului 84 alin. (1) Cod penal, care reglementează aplicarea pedepsei în cazul unui concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor și, respectiv, inculpatul se pedepsește cu închisoare cu executare. În această ordine de idei, în conformitate cu prevederile art. 87 alin. (1) Cod penal, s-a cumulat parțial, pedeapsa principală - închisoare prevăzută de sancțiunea art. 1921 alin. (1) Cod penal și pedeapsa principală și cea complementară stabilită în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal - muncă neremunerată în folosul comunității, conform principiului statuat: unei zile de închisoare îi corespund două ore de muncă neremunerată în folosul comunității, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termenul fixat. Urmare a considerentelor expuse, sentința atacată în partea condamnării inculpatului în baza articolele 27, 187 alin. (2) lit. d) Cod penal, nu cuprinde analiza și evaluarea completă, obiectivă și sub toate aspectele a mijloacelor de probe administrate, sub aspectul aprecierii probelor și calificării faptei, în vederea stabilirii adevărului cu privire la săvârșirea infracțiunii imputate inculpatului. 8 Prima instanță greșit a constatat starea de fapt și de drept în cauză, dat fiind că n-a acordat deplină eficiență dispozițiilor articolelor 7, 101 și 384 CPP, motiv pentru care sentința dată este lovită de nulitate în partea condamnării inculpatului în baza articolele 27, 187 alin. (2) lit. d) Cod penal. Starea de fapt și de drept constatată de prima instanță cu privire la episodul din 05 noiembrie 2018 în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate, relevate în cuprinsul sentinței.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1. Procuror, care, indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea condamnării inculpatului Alexa S. de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1921 alin. (1) Cod penal și în partea aplicării prevederilor art. 84 și art. 87 Cod penal, cu dispunerea rejudecării de către instanța de apel, a cauzei penale în partea solicitată. În argumentarea recursului invocă următoarele: - nu este de acord cu poziția instanței de apel privind soluția de recalificare a faptei imputate inculpatului, or această soluție este contrară normelor procesuale, iar motivarea invocată de către instanță nu poate fi acceptată ca o motivare justificativă a concluziei adoptate; - instanța de apel la examinarea cauzei a considerat că ”acuzarea nu a prezentat instanței de judecată probe pertinente, concludente care ar indica univoc asupra faptului că inculpatul urmărea anume scopul acaparării mijlocului de transport, nu a indicat exact din care acțiuni ale inculpatului reiese anume scopul de acaparare. Astfel, folosința temporară a bunurilor o va aprecia instanța ținând seama că făptuitorul nu urmărește scopul de cupiditate, deoarece nu dorește să treacă bunurile în stăpânirea lui definitivă...”. Acuzarea nu este de acord cu o asemenea abordare a instanței de apel, or, prin probele cercetate în ședința de judecată rezultă cu certitudine că Alexa Sergiu a comis o tentativă de jaf a bunurilor ce aparțin cet. Arapan Denis și a condus unitatea de transport fiind în stare de ebrietate avansată. Astfel, instanța de fond corect a considerat starea de fapt stabilită precum și dovedit faptul că inculpatul a săvârșit infracțiunea incriminată; - faptul dat se mai dovedește atât prin declarațiile părții vătămate Arapan Denis, cât și prin declarațiile martorului Maimescu Natalia, care au menționat că Alexa Sergiu a sustras deschis automobilul de model ’Toyota Rav4” cu n/î STS 140 ce aparține lui Nicolae 9 Arapan, pe care l-a condus pe traseul Ungheni-Chișinău fiind în stare de ebrietate cu grad avansat; - instanța de apel în mod greșit și-a întemeiat poziția din versiunea și declarațiile date de inculpatul Alexa Sergiu, care a negat intenția sa de a comite infracțiunea de jaf, or, consideră că aceasta este o poziție de apărare a acestuia luată cu scopul de a evita răspunderea penală pentru fapta comisă; - deși inculpatul neagă faptul că nu a avut intenția de a sustrage deschis automobilul, ci doar l-a luat cu intenția să se deplaseze cu el în sat. Cornești, r-nul Ungheni unde se afla mama sa, afirmațiile acestuia sunt dezmințite prin declarațiile părții vătămate Arapan Denis care confirmat în ședința de judecată că la momentul când Alexa Sergiu a pornit deplasarea cu automobilul, el a reușit să deschidă ușa din partea pasagerului din dreapta și să-i strige persoanei de la volan să oprească, însă acesta a accelerat și s-a deplasat mai departe. Declarații similare a depus și martorul Maimescu Natalia, care la fel a confirmat că în moment ce persoana necunoscută a pornit deplasarea cu automobilul, partea vătămată Arapan Denis i-a strigat să oprească și acesta a reușit chiar să deschidă și ușa automobilului încercând să urce în automobil. Reieșind din cele expuse și în conformitate cu prevederile art. 100 alin. (1) Cod de procedură penală, acuzarea consideră că instanța de fond în mod corect a ajuns la concluzia că fapta imputată lui Alexa Sergiu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal, corect a fost calificată ca tentativă de jaf, care nu s-a produs din cauze independente de voința făptuitorului; - instanța de apel nu a ținut cont de modul și metoda de comitere a infracțiunii de către Alexa Sergiu și de acele circumstanțe care vin să o delimiteze de fapta prevăzută de art. 1921 alin. (1) Cod penal, precum și nici nu a ținut cont de violența exprimată de inculpat la momentul intrării în posesia unității de transport, violență exprimată în raport cu partea vătămată care a deschis ușa pentru a stopa acțiunile inculpatului, iar ultimul fără a ține cont de pericolul în care este pusă partea vătămată a accelerat și a părăsit locul faptei în scopul intrării în posesia mijlocului de transport, or cel puțin instanța urma să analizeze fapta imputată lui Alexa Sergiu prin prisma elementelor infracțiunii prevăzute la art. 1921 alin. (2) lit. b) Cod penal; - toate aceste motive au fost aduse spre cunoștință instanței de apel și propuse de acuzare de a fi puse la baza deciziei pronunțate, motive însă de care nu a ținut cont instanța și în mod nejustificat a admis apelul declarat în interesele inculpatului Alexa 10 Sergiu și a făcut o oncluzie greșită cu privire la circumstanțele în care a fost comisă fapta infracțională, precum și vinovăția inculpatului. 5.2. Avocatul Corolevschi Gabriela în numele inculpatului, care, indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea stabilirii pedepsei cu remiterea cauzei la rejudecare, în această parte, în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată. În argumentarea recursului invocă următoarele: - instanța de apel, soluționând chestiunea privind aplicarea pedepsei inculpatului, nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75, 76, 90, 901 Cod penal. Recunoscându-l pe Alexa Sergiu vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 1921 alin. (1) și art. 2641 alin. (1) Cod penal, nu a dat o apreciere obiectivă declarațiilor inculpatului care a declarat că își recunoaște vina parțial, se căiește de cele comise, că partea vătămată nu are pretenții materiale si morale față de el, are la întreținere un copil minor, la evidența medicului psihiatru și narcolog nu se află, se caracterizează pozitiv și este angajat în câmpul muncii; - instanța de apel nu s-a expus în nici o formă la posibilitatea aplicării prevederilor art. 90 și art. 901 Cod penal în privința inculpatului. Această prevedere a fost cerută de partea apărării în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel. Partea vătămată a solicitat o pedeapsă mai blândă iar instanța de apel nu s-a expus nici intr-un fel. 5.3. Inculpatul Alexa Sergiu, care solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel, în latura stabilirii pedepsei, solicitând aplicarea unei pedepse mai blânde, pe motiv că se căiește sincer de cele comise și că își conștientizează greșeala, fapt ce nu a fost luat în considerație de către instanța de apel, aplicându-i neîntemeiat o pedeapsă prea aspră.

Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către procuror urmează a fi admis, iar cele declarate de către avocatul Corolevschi Gabriela în numele inculpatului Alexa Sergiu și de către inculpat, urmează a fi respinse, din considerentele ce urmează. 6.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către procuror Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze total hotărârea atacată și să mențină hotărârea primei instanțe, când apelul a fost greșit admis. Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au dus la 11 adoptarea unei hotărâri nemotivate și contradictorii, totodată, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. În sensul prevederilor art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea superficială sau motivarea în termeni vagi- evazivi, reprezintă motiv de casare. Colegiul penal lărgit mai menționează că procurorul în recurs, drept temeiuri pentru declararea recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, și anume cazurile când „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii și acesta este expus neclar; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că temeiurile pentru recurs invocate și-au găsit confirmarea în cauza dată. Colegiul penal lărgit notează că din analiza materialelor cauzei, rezultă cert că prima instanță a apreciat obiectiv prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, cumulul de probe administrat la urmărirea penală și examinat în ședința de judecată a primei instanțe, descrise și în sentință (f.d. 156 – 159 verso), corect a adoptat soluția de condamnare a lui Alexa Sergiu, în baza art. 27, 187 alin. (2) lit. d) Cod penal, cu indicii de calificare tentativa de jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în încăpere, care din cauze independente de voința fătuitorului, aceasta nu și-a produs efectul, și în baza art. 2641 alin. 12 (1) Cod penal cu indicii de calificare conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel greșit a admis apelul declarat de către avocatul Ivastiuc Mariana în numele inculpatului, a casat parțial sentința, în partea condamnării inculpatului Alexa S. în baza art. 27, 187 alin. (2) lit. d) Cod penal și stabilirii definitive a pedepsei, recalificând acțiunile acestuia în baza art. 1921 alin. (1) Cod penal, interpretând eronat normele materiale, în speța dată. Reieșind însă din conținutul deciziei atacate cu recurs, Colegiul penal atestă că instanța de apel a pronunțat o hotărâre motivată greșit și cu conținut ambiguu, din al cărei descriptiv nu rezultă motivele pe care se întemeiază soluția adoptată, fără a fi cercetate amănunțit și multiaspectual probele care au conturat convingerea instanței pentru a hotărî în sensul celor indicate în dispozitiv. În acest sens se evidențiază, că în situația în care instanța de apel a ajuns la concluzia reîncadrării acțiunilor inculpatului din prevederile art. 27, 187 alin. (2) lit. d) Cod penal, în baza art. 1921 alin. (1) Cod penal, și nu a fost de acord cu aprecierea probelor prezentate de către procuror, aceasta urma să dezvăluie concluzia privind reîncadrarea faptelor imputate inculpatului, expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii și puse la baza deciziei de recalificare, fapt care pe caz nu a avut loc, fiind efectuată o apreciere eronată și formală de ordin general a probelor și circumstanțelor cauzei penale. După pronunțarea unei sentințe de condamnare pe capătul de învinuire privind săvârșirea infracțiunii de tentativă de jaf, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelurilor, și totodată ca instanță de rejudecare, a ajuns la concluzia că Alexa Sergiu de rând cu infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal, a comis și infracțiunea prevăzută la art. 1921 alin. (1) Cod penal (răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire) și nu infracțiunea prevăzută de art. 27, 187 alin. (2) lit. d) Cod penal (tentativa de jaf). Cu referire la această concluzie, instanța de recurs statuează că instanța de apel, în mod greșit și pripit a conchis că ,,acuzarea nu a prezentat instanței de judecată probe pertinente, concludente care ar indica univoc asupra faptului că inculpatul urmărea anume scopul acaparării mijlocului de transport, nu a indicat exact din care acțiuni ale inculpatului reiese anume scopul de acaparare. Astfel, folosința temporară a bunurilor o va aprecia instanța ținând seama că făptuitorul nu urmărește scopul de cupiditate, deoarece nu dorește să treacă bunurile în stăpânirea lui definitivă…” (f.d. 186). 13 Or, prin probele acumulate la dosar și cercetate în ședințele de judecată rezultă cu certitudine că Alexa Sergiu a comis o tentativă de jaf a bunurilor ce aparțin cet. Arapan Denis și a condus unitatea de transport fiind în stare de ebrietate avansată. Analizând decizia recurată, Colegiul penal lărgit statuează că, instanța de apel nu a ținut cont de modul și metoda de comitere a infracțiunii de tentativă de jaf de către Alexa Sergiu, și de acele circumstanțe care vin să o delimiteze de fapta prevăzută de art. 1921 alin. (1) Cod penal, precum și nici nu a ținut cont de violența exprimată de inculpat la momentul intrării în posesia unității de transport, violență exprimată în raport cu partea vătămată care a deschis ușa pentru a stopa acțiunile inculpatului, iar ultimul fără a ține cont de pericolul în care este pusă partea vătămată a accelerat și a părăsit locul faptei în scopul intrării în posesia mijlocului de transport. Afirmațiile inculpatului precum că nu a avut intenția de a sustrage automobilul, ci doar l-a luat cu intenția să se deplaseze cu el în sat. Cornești, r-nul Ungheni, sunt dizmințite prin declarațiile părții vătămate Arapan Denis care a declarat în ședința de judecată că la momentul când Alexa Sergiu a pornit deplasarea cu automobilul, el a reușit să deschidă ușa din partea pasagerului din partea dreaptă și să-i strige persoanei de la volan să oprească, însă aceasta a accelerat și s-a deplasat mai departe. Declarații similare a depus și martorul Maimescu Natalia, care la fel a confirmat că în moment ce persoana necunoscută a pornit deplasarea cu automobilul, partea vătămată Arapan Denis i-a strigat să oprească și acesta chiar a reușit să deschidă ușa automobilului încercând să urce în automobil. Astfel, reieșind din cumulul de probe administrate în cauza penală în coraport cu circumstanțele cauzei, Colegiul penal lărgit reține ca fiind eronată concluzia instanței de apel privind recalificarea acțiunilor inculpatului Alexa Sergiu în baza art. 1921 alin. (1) Cod penal, or, împrejurările enunțate relevă, în mod evident că, instanța de apel nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, analizând superficial circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei și nu a pătruns în esență, formulând niște concluzii neîntemeiate cu privire la lipsa semnelor și împrejurărilor activității infracționale a tentativei de sustragere. În atare situație, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că, soluția instanței de fond prin care Alexa Sergiu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 27, 178 alin. (4) lit. d) și art. 2641 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită inculpatului pedeapsa prevăzută de sancțiunea incriminată, în cuantumul nominalizat în dispozitivul sentinței, este 14 întemeiată. Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că, temeiurile invocate de procuror, și-au găsit confirmare la judecarea recursului, prin urmare, recursul urmează a fi admis, hotărârea atacată casată total ca fiind neîntemeiată, cu menținerea sentinței primei instanțe. 6.2. Cu referire la recursurile ordinare declarate de către avocatul Corolevschi Gabriela în numele inculpatului și de către ultimul Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța respinge recursul ca inadmisibil. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz, se reține că recurenții contestă decizia instanței de apel, indicând temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, în sensul că: „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale”. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că temeiurile și motivele invocate de recurenți în susținerea acestor temeiuri nu s-au confirmat, iar instanța de apel la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința inculpatului și-a motivat just soluția adoptată, ținând cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal. Pedeapsa stabilită inculpatului este echitabilă, legală și bine individualizată, aplicată în limitele fixate în partea specială a Codului penal și în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale ale aceluiași Cod, ținându-se cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acestora, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând cont de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei și cuantumului pedepsei. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor 15 elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul și prin urmare, prima instanță corect a ajuns la concluzia că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în privința lui Alexa Sergiu poate fi atins doar prin stabilirea pedepsei sub formă de închisoare reală. În ce privește argumentele cu privire la posibilitatea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, Colegiul le consideră neîntemeiate, deoarece analizând atât sentința, cât și decizia instanței de apel, se constată că acestea și-au motivat soluția în ce privește stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă în privința inculpatului, concluzionând că nu este posibilă aplicarea pedepsei condiționate. Astfel, instanța de recurs apreciază că modalitatea de executare aleasă și cuantumul pedepsei aplicate pentru infracțiunile incriminate, este în acord cu principiul proporționalității având în vedere faptele comise și urmările produse, iar temeiurile invocate de recurenți nu persistă în cauză, astfel, instanța de recurs concluzionează asupra inadmisibilității recursurilor declarate, pe motiv că acesta este vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) și pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE: Se resping ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocatul Corolevschi Gabriela în numele inculpatului Alexa Sergiu și de către inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2020, în cauza penală privindu-l pe Alexa Sergiu Xxxxx. Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2020, în cauza penală privindu-l pe Alexa Sergiu Xxxxx, cu menținerea sentinței Judecătoriei Strășeni din 14 octombrie 2019, conform căreia: Alexa Sergiu Xxxxx a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 27, 187 alin. (2) lit. d) și art. 2641 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă: - în baza art. 27, 187 alin. (2) lit. d) Cod penal, închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 200 ore, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un 16 termen de 5 ani. Conform art. 87 alin. (1) Cod penal, lui Alexa Sergiu i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani 1 (o lună) 20 (douăzeci) zile, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, fără amendă, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 12 noiembrie 2020. Președinte: Diaconu Iurie Judecători: Guzun Ion Catan Liliana Burduh Victor Craiu Nicolae 17