1ra-1374/20 — art. 27, 187 al. 2 lit. d, 264-1 al. 1 CP

1ra-1374/20 — art. 27, 187 al. 2 lit. d, 264-1 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1374/2020

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

13 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Burduh Victor și Craiu Nicolae,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, de către

avocatul Corolevschi Gabriela în numele inculpatului Alexa Sergiu și de către inculpat,

prin care se solicită casarea parțială a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 28 ianuarie 2020, în cauza penală privindu-l pe

Alexa Sergiu Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în mun. Xxxxx,

str. Xxxxx, nr. xx, ap. xx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 27, 187 alin. (2) lit.

d) și art. 2641 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de:

- în baza art. 27, 187 alin. (2) lit. d) Cod penal, închisoare pe un termen de 5 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

- în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, muncă neremunerată în folosul comunității în

mărime de 200 ore, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un

termen de 5 ani.

Conform art. 87 alin. (1) Cod penal, lui Alexa Sergiu i-a fost stabilită pedeapsa

1

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani 1 (o lună) 20 (douăzeci)

zile, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, fără amendă, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani.

În privința lui Alexa Sergiu a fost aplicată măsura preventivă obligarea de a nu

părăsi țara, care se va menține până la rămânerea definitivă a sentinței de condamnare.

05.11.2018, în jurul orelor 1 1:30, aflându-se în or. Călărași și urmărind scopul sustragerii

deschise a bunurilor altei persoane, s-a apropiat la atelierul de reparații auto ce aparține

SRL”Nixelux” situat pe str. Xxxxx nr. xxx, unde în acel moment se afla parcat

autoturismul de model ,,Toyota Rav4” cu n/î xxxxx, ce constituie conform certificatului

de înmatriculare proprietatea lui Nicolae Arapan și profitând că cheile se aflau în

dispozitivul de pornire a motorului și că nimeni nu era în preajmă, fără permisiune a urcat

la volanul acesteia, a pornit motorul și a orientat-o în direcția or. Ungheni.

În timpul dat, Denis Arapan feciorul proprietarului, urmărind scopul curmării

acțiunilor ilegale ale lui Alexa Segiu s-a pornit în fugă în direcția autoturismului tatălui

sau, strigând către ultimul să stopeze și chiar deschizând portiera din față a pasagerului,

intenționând să intre în salon. Însă, Alexa Sergiu nu a reacționat la cererea acestuia și

accelerând cu viteză sporită a pornit în direcția or. Ungheni. Însă, el nu a reușit să-și ducă

intenția până la capăt, deoarece ajungând în sectorul traseului național R1 Chișinău-

Ungheni, 53+700m, din cauza conducerii inadecvate a deteriorat pneul roții din față-

dreapta al autoturismului respectiv, totodată a fost ajuns și stopat de Denis Arapan.

Tot el, la data de 05.11.2018, în jurul orelor 11:30 min., deținând permis de conducere

de categoriile ”B,C,D,E”, după ce a consumat băuturi alcoolice și sustras în mod deschis

autoturismul de model ’Toyota Rav4” cu n/î xxxxx, care conform certificatului de

înmatriculare constituie proprietatea lui Nicolae Arapan, intenționat încălcând

prevederile pct. 14 lit. a) al Regulamentului circulației rutiere, care prevede că

conducătorului de autovehicul îi este interzis, să conducă vehiculul în stare de ebrietate

sau sub influența altor substanțe contraindicate de natură să-i afecteze capacitatea,

intenționat a urcat la volanul acesteia și se deplasa pe traseul R1 Chișinău-Ungheni. Însă,

din cauza conducerii inadecvate a deteriorat pneul roții din față-dreapta al autoturismului

respectiv comițând un accident rutier neînsemnat.

În procesul cercetării la fața locului, colaboratorii de poliție simțind miros puternic

de alcool din cavitatea bucală a lui Alexa Sergiu și acționând în baza pct. 6.5.5 al

Regulamentului cu privire la serviciul de patrulare rutieră al poliției rutiere a MAI al R.

2

Moldova, aprobat prin Ordinul MAI nr. 45 din 19.02.2002, conform căruia colaboratorii

poliției rutiere sunt obligați să înlăture de la conducere, conducătorii mijloacelor de

transport, față de care există temei de a presupune că se află în stare de ebrietate și să-i

supună în modul stabilit de lege examinării medicale, l-au supus testării alcoolcopice cu

aparatul ”Drager 8510 RO”, fiindu-i atestată concentrația de 1,11 mg/l alcool în aerul

expirat, ceea ce conform art. 13412 alin. (3) Cod penal, constituie stare de ebrietate alcoolică

cu grad avansat.”.

Faptele constatate de prima instanță sunt calificate în baza art. art. 27, 187 alin. (2)

lit. d) Cod penal - tentativa de jaf, după indicii, sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane,

prin pătrundere în încăpere, care din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a

produs efectul și art. 2641 alin. (1) Cod penal, după indicii conducerea mijlocului de transport

de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

inculpatului, care a solicitat casarea parțială a sentinței, în partea în care Alexa Sergiu a

fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 27,187 alin. (2) lit.

d) Cod penal și a emite o nouă hotărâre în această parte potrivit modului stabilit pentru

prima instanță.

3.1. În susținerea apelului avocatul a invocat că instanța de fond eronat a dat

apreciere circumstanțelor de fapt și de drept, eronat a aplicat prevederile legislației

materiale și procedurale penale și a admis în cadrul sentinței judecătorești pronunțate

disconcordanțe, iar învinuirea formulată nu s-a confirmat în componența indusă de către

organul de învinuire, având un caracter incert și lipsit de un suport probatoriu

concludent, în condițiile expuse se impune recalificarea acțiunilor inculpatului Alexa

Sergiu din art. art. 27, 187 alin. (2) lit. d) Cod penal în art. 1921 alin. (1) Cod penal, răpirea

mijlocului de transport fără scop de însușire (...). Obiectul juridic - atât în cazul

componenței art. 187 CP, cât și în cazul componenței prevăzute la art. 1921 alin. (l) CP, îl

constituie relațiile sociale a căror existență și defășurare normală sunt condiționate de

ocrotirea relațiilor patrimoniale.

În cazul componenței de infracțiune prevăzute la art. 1921 alin. (1) CP putem

evidența și obiectul juridic complex - care îl constituie relațiile sociale a căror existență și

desfășurare normală sunt condiționate de activitatea normală a transporturilor.

Latura obiectivă - a jafului se realizează prin sustragerea deschisă a bunurilor altei

persoane iar latura obiectivă a răpirii mijlocului de transport se realizează nemijlocit prin

răpirea mijlocului de transport tară scop de însușire.

3

Potrivit ultimilor modificări legiuitorul a încadrat componența prevăzută la art. 1921

alin. (1) CP - răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire, în cadrul capitolului VI

al Codului Penal al RM -Infracțiuni contra patrimoniului, încât se atestă același obiect

juridic general organul de urmărire penală urma la calificare acțiunilor inculpatului să ia

în calcul obiectul juridic complex și latura obiectivă a componenței de infracțiune, răpirea

mijlocului de transport. Deoarece anume obiectul juridic complex, latura obiectivă, care

este realizătă prin răpirea mijlocului de transport și scopul - “fără scop de însușire”,

definesc și caracterizează indicii de calificare a infracțiunii art. 1921 alin. (1) CP. În

susținerea poziției apărării pot fi punctate inclusiv declarațiile părții vătămate Arapan

Denis, martorului Arapan Nicolae care audiați în cadrul ședinței de judecată și-au expus

poziția că inculpatul Alexa Sergiu nu ar fi avut scopul de acaparare a mijlocului de

transport, ceea ce reiese si din metoda de răpire a mijlocului de transport si din acțiunile

ulterioare ale făptuitorului încât acesta a initiat o deplasare spre acasa bunicii sale.

Acțiunea de răpire a mijlocului de transport a fost recunoscută de către Alexa Sergiu

pe tot parcursul cercetării judecătorești. Inculpatul a conștientizat fapta infracțională

comisă și a confirmat că într-adevăr a răpit a automobilul cet. Arapan Dionisie pe care nu

îl cunoștea la momentul săvârșirii infracțiunii având intenția de a ajunge în satul bunicii

sale deoarece mai mult timp fiind în stradă a încercat să plece cu mașini de ocazie dar nu

i-a reușit.

Subsecvent, acuzarea nu a prezentat instanței de judecată probe pertinente,

concludente care ar indica univoc asupra faptului că inculpatul urmărea anume scopul

acaparării mijlocului de transport, nu a indicat exact din care acțiuni ale inculpatului

reiese anume scopul de acapărare.

Astfel, folosința temporară a bunurilor o va aprecia instanța ținând seama că

făptuitorul nu urmărește scopul de cupiditate, deoarece nu dorește să treacă bunurile în

stăpânirea lui definitivă. În funcție de circumstanțele cauzei, asemenea fapte pot fi

calificate conform art. 196, 238, 1921 , 1922 etc. ale CP - citat pct. 2 din Hotărârea Plenului

CSJ nr. 23 din 28.02.2004 cu privire la practica judiciară în procesele penale despre

sustragerea bunurilor. Cât privește argumentul acuzării că fapta a avut loc în mod deschis

și aceasta ar fi indicile care stă la baza calificării acțiunilor potrivit art. art. 27, 187 CP -

tentativă de jaf, menționăm următoarele:

Potrivit art. 1921 alin. (2) Cod penal, legiuitorul a prevăzut în calitate de agravantă

răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire însoțită de violență nepericuloasă

pentru viață sau sănătatea victimei sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

4

violențe. Urmare, legiutorul clar califică și admite că acțiunea de răpire a mijlocului de

transport fără scop de însușire poate avea loc și inclusiv în prezenta victimei, ceea ce nu

implică necesitatea calificării în temeiul art. 187 Cod penal - jaf. Doar la calificare se va

ține cont de circumstanța agravantă.

Potrivit declarațiilor părții vătămate Arapan Denis, martorului Arapan Nicolae,

martorului Maimescu Natalia care audiați în cadrul ședinței de judecată au confirmat că

automobilul de model Toyota RAV4 era parcat în fata atelierului de reparație auto care

este situat pe una din străzile principale ale orașului Călărași, anume pe str. Alexandru

cel Bun. Martorii deasemenea au confirmat că inculpatul nu a intrat nici într-o încăpere,

nici în atelier nici în magazinul adiacent atelierului.

Pe tot parcursul examinării cauzei atât la faza de urmărire penală cât și în faza de

instanței de judecată, ultimul a fost receptiv la toate acțiunile organului de urmărire

penală, a recunoscut faptele comise, a declarat că conștientizează consecințele acțiunilor

sale, și-a cerut iertare de la partea vătămată, a recuperat integral părții vătămate

prejudiciul material pricinuit iar partea vătămată Arapan Denis în instanța de judecată s-

a expus că dorește ca inculpatului să îi fie aplicată o pedeapsă mai blândă prevăzută de

legea penală.

Cât privește personalitatea lui Alexa Sergiu, acesta și-a restabilit relațiile de familie

cu soția sa, crește și educă un copil minor, este angajat oficial în câmpul muncii, are un

comportament adecvat, social nepericulos, s-a reîncadrat în societate, regretă cele comise

și a conștientizat pericolul social al faptelor sale.

fost admis apelul declarat de către avocatul Ivastiuc Mariana în numele inculpatului,

sentința casată parțial, în partea condamnării în baza art. 27, 187 alin. (2) lit. d) Cod penal

și în partea stabilirii pedepsei definitive și pronunțată în această parte o hotărâre nouă

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

Alexa Sergiu a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.

1921 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen

de 2 (doi) ani și 11 (unsprezece) luni.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) și art. 87 alin. (1) Cod penal, pentru

concurs de infracțiuni, prin cumul parțial, lui Alexa Sergiu i-a fost stabilită pedepsa

definitive sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport

pe un termen de 5 ani.

5

În rest dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, verificând

legalitatea și temeinicia sentinței atacate, pe baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din dosar și probelor administrate de prima instanță, a constatat că:

Inculpatul Alexa Sergiu la data de 05 noiembrie 2018, în jurul orei 11:30 min.,

aflându-se în orașul Călărași, urmărind scopul răpirii unui mijloc de transport, s-a

apropiat la atelierul de reparații auto ce aparține SRL ,,NixeIux”, situată pe strada Xxxxx

nr. xx, unde în acel moment se afla parcat autoturismul de model ”Toyota Rav4” cu n/î

xxxxx, ce constituie conform certificatului de înmatriculare proprietatea lui Arapan

Nicolae și profitând că cheile se aflau în dispozitivul de pornire a motorului, fără

permisiune a urcat la volanul acesteia, a pornit motorul și s-a deplasat în direcția orașului

Ungheni.

Între timp, Arapan Denis, feciorul proprietarului, urmărind scopul curmării

acțiunilor ilegale ale lui Alexa Segiu, s-a pornit în fugă în direcția autoturismului tatălui

său, strigând către ultimul să stopeze și, deschizând portiera din față, a încercat să intre

în salon. Însă, Alexa Sergiu nu a reacționat la cererea acestuia și, accelerând cu viteză

sporită, a pornit în direcția orașului Ungheni.

Inculpatul, în sectorul traseului național R1 Chișinău - Ungheni, 53+700m, din cauza

conducerii inadecvate, a deteriorat pneul roții din față - dreapta al autoturismului, astfel

a fost ajuns și stopat de Arapan Denis.

În ședința de judecată în apel au fost supuse cercetării declarațiile inculpatului Alexa

S.; declarațiile părții vătămate Arapan D.; declarațiile martorilor Arapan N.; Bînzari N.;

Marinescu N.; înștiințarea nr. 20181604834 din 05.11.2018; plângerea cetățeanului Arapan

Dionis; procesul - verbal de cercetare la fața locului și tabelul fotografic din 05.11.2018;

recipisa conform căreia partea vătămată Arapan D. confirmă că nu are pretenții materiale

față de inculpatul Alexa S.; bonul aparatului „Drager 8510 RO” ce confirmă concentrația

de 1,11 mg/l alcool depistată în aerul expirat de Alexa S. la 05 noiembrie 2018, ora 12:17

minute; procesul - verbal de constatare a faptei de conducere a mijlocului de transport în

stare de ebrietate alcoolică din 05.11.2018; procesul-verbal de confruntare din 10.12.2018,

între partea vătămată Arapan D. și bănuitul Alexa S.; procesele-verbale de informare a

părții vătămate și a învinuitului despre terminarea urmăririi penale, precum, și procesele

- verbale de prezentare a materialelor de urmărire penală din 15.12.2018, prin care se

confirmă că la etapa finalizării urmăririi penale nu s-au înaintat careva cereri sau

demersuri; cererea părții vătămate Arapan D. prin care solicită examinarea cauzei în lipsa

6

sa; revendicare forma 246; copia de pe sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din

19.11.2010; copia de pe decizia Colegiului penal al Curții de apel Bălți din 20 iunie 2013;

copia de pe decizia Colegiului penal al Curții de apel Chișinău din 08 noiembrie 2016;

copia de pe sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 16 martie 2017; cazierul

contravențional eliberat cetățeanului Alexa S. la 12 decembrie 2018.

Analizând și apreciind probele administrate în cauză și enumerate supra, instanța

de apel a considerat ca fiind dovedită vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de

răpire a mijlocului de transport.

Analizând declarațiile inculpatului în raport cu cele ale părții vătămate și martorilor

în coroborare cu întreg probatoriul administrat în cauză, s-a constantat că inculpatul nu a

avut intenția de a sustrage automobilul, or, după răpirea mijlocului de transport, acesta

fiind stopat de Arapan D. nu a continuat acțiunile criminale, nu a opus rezistență.

Totodată, nu s-a constatat scopul de cupiditate, or, nu este demonstrat faptul că

inculpatul a avut scopul stăpânirii definitive asupra automobilului luat.

Probatoriul administrat în cauză a constatat cu certitudine că inculpatul Alexa S.,

fiind în stare de ebrietate, a răpit mijlocul de transport de model ,,Toyota Rav4” cu n/î STS

140, care se afla pe teritoriul atelierului de reparații auto ce aparține SRL „Nixelux”, situat

pe strada Alexandru cel Bun nr. 169, ce constituie conform certificatului de înmatriculare

proprietatea lui Arapan Nicolae și profitând că cheile se aflau în dispozitivul de pornire a

motorului tară permisiune a urcat la volanul acestuia, a pornit motorul și a orientat-o în

direcția orașului Ungheni.

Deci, cu certitudine s-a constatat că inculpatul, în împrejurările stabilite, nu a

acționat cu intenția de a sustrage, dat fiind că mobilul apărut ca un element psihic, ce a

contribuit la luarea hotărârii de a acționa, confirmă la inculpat scopul folosinței temporare

a automobilului.

Din declarațiile inculpatului susținute pe întregul proces penal, a rezultat că acesta

a răpit mijlocul de transport, urmărind scopul de a se deplasa și nu de a-l sustrage.

În atare situație, în cadrul cercetării judecătorești nu și-a găsit confirmare fapta

incriminată prin rechizitoriu inculpatului Alexa S. și constatată prin sentința atacată,

prevăzută la articolul 27, 187 alin. (2), lit. d) Cod penal, astfel, în speță lipsind etapele,

semnele și împrejurările activității infracționale a tentativei de sustragere.

Pe această linie de considerente cu privire la vinovăția inculpatului în săvârșirea

faptei criminale constatate, prin determinarea și constatarea juridică a corespunderii

exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii

7

prevăzute de norma penală, instanța de apel a calificat fapta reținută în sarcina

inculpatului în componența de infracțiune prevăzută de art. 1921 alin. (1) Cod penal:

răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire.

Soluționând chestiunea cu privire la pedeapsa penală pentru săvârșirea infracțiunii

în baza art. 1921 alin. (1) Cod penal, instanța de apel i-a în considerație prevederile din

articolele 7, 61, 70, 75, 85 și 87 Cod penal.

Potrivit articolului 16 alin. (3) Cod penal, inculpatul a săvârșit o infracțiune mai

puțin gravă, anterior a fost judecat, antecedentele penale stinse, circumstanțe atenuante

sau agravante nu s-au constatat.

Ținând cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

inculpatului, de scopul de prevenire a fenomenului infracțional - răpire, instanța a

considerat că este rațional și rezonabil să fie aplicată pedeapsa cu închisoare, în limitele

prevăzute de sancțiunea art. 1921 alin. (1) Cod penal.

Temei pentru aplicarea unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de lege nu s-a

constatat deoarece în cauză nu sânt întrunite condițiile prevăzute de lege, care justifică

aplicarea prevederilor respective.

Prin sentința atacată, inculpatul Alexa S. este condamnat și în baza articolului 2641

alin. (1) Cod penal în privința cărui episod, sentința nu a fost atacată, astfel, în speță este

prezent cazul unui concurs de infracțiuni, or inculpatul Alexa S. a săvârșit două

infracțiuni fără să fi fost condamnat pentru vreuna dintre ele.

În atare situație sunt aplicabile prevederile articolului 84 alin. (1) Cod penal, care

reglementează aplicarea pedepsei în cazul unui concurs de infracțiuni, prin cumul parțial

al pedepselor și, respectiv, inculpatul se pedepsește cu închisoare cu executare.

În această ordine de idei, în conformitate cu prevederile art. 87 alin. (1) Cod penal,

s-a cumulat parțial, pedeapsa principală - închisoare prevăzută de sancțiunea art. 1921

alin. (1) Cod penal și pedeapsa principală și cea complementară stabilită în baza art. 2641

alin. (1) Cod penal - muncă neremunerată în folosul comunității, conform principiului

statuat: unei zile de închisoare îi corespund două ore de muncă neremunerată în folosul

comunității, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termenul fixat.

Urmare a considerentelor expuse, sentința atacată în partea condamnării

inculpatului în baza articolele 27, 187 alin. (2) lit. d) Cod penal, nu cuprinde analiza și

evaluarea completă, obiectivă și sub toate aspectele a mijloacelor de probe administrate,

sub aspectul aprecierii probelor și calificării faptei, în vederea stabilirii adevărului cu

privire la săvârșirea infracțiunii imputate inculpatului.

8

Prima instanță greșit a constatat starea de fapt și de drept în cauză, dat fiind că n-a

acordat deplină eficiență dispozițiilor articolelor 7, 101 și 384 CPP, motiv pentru care

sentința dată este lovită de nulitate în partea condamnării inculpatului în baza articolele

27, 187 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Starea de fapt și de drept constatată de prima instanță cu privire la episodul din 05

noiembrie 2018 în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, concordă cu circumstanțele stabilite

și probele administrate, relevate în cuprinsul sentinței.

5.1. Procuror, care, indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12)

Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea

condamnării inculpatului Alexa S. de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1921 alin. (1)

Cod penal și în partea aplicării prevederilor art. 84 și art. 87 Cod penal, cu dispunerea

rejudecării de către instanța de apel, a cauzei penale în partea solicitată.

În argumentarea recursului invocă următoarele:

- nu este de acord cu poziția instanței de apel privind soluția de recalificare a faptei

imputate inculpatului, or această soluție este contrară normelor procesuale, iar motivarea

invocată de către instanță nu poate fi acceptată ca o motivare justificativă a concluziei

adoptate;

- instanța de apel la examinarea cauzei a considerat că ”acuzarea nu a prezentat

instanței de judecată probe pertinente, concludente care ar indica univoc asupra faptului că

inculpatul urmărea anume scopul acaparării mijlocului de transport, nu a indicat exact din care

acțiuni ale inculpatului reiese anume scopul de acaparare.

Astfel, folosința temporară a bunurilor o va aprecia instanța ținând seama că făptuitorul nu

urmărește scopul de cupiditate, deoarece nu dorește să treacă bunurile în stăpânirea lui

definitivă...”.

Acuzarea nu este de acord cu o asemenea abordare a instanței de apel, or, prin

probele cercetate în ședința de judecată rezultă cu certitudine că Alexa Sergiu a comis o

tentativă de jaf a bunurilor ce aparțin cet. Arapan Denis și a condus unitatea de transport

fiind în stare de ebrietate avansată.

Astfel, instanța de fond corect a considerat starea de fapt stabilită precum și dovedit

faptul că inculpatul a săvârșit infracțiunea incriminată;

- faptul dat se mai dovedește atât prin declarațiile părții vătămate Arapan Denis, cât

și prin declarațiile martorului Maimescu Natalia, care au menționat că Alexa Sergiu a

sustras deschis automobilul de model ’Toyota Rav4” cu n/î STS 140 ce aparține lui Nicolae

9

Arapan, pe care l-a condus pe traseul Ungheni-Chișinău fiind în stare de ebrietate cu grad

avansat;

- instanța de apel în mod greșit și-a întemeiat poziția din versiunea și declarațiile

date de inculpatul Alexa Sergiu, care a negat intenția sa de a comite infracțiunea de jaf, or,

consideră că aceasta este o poziție de apărare a acestuia luată cu scopul de a evita

răspunderea penală pentru fapta comisă;

- deși inculpatul neagă faptul că nu a avut intenția de a sustrage deschis automobilul,

ci doar l-a luat cu intenția să se deplaseze cu el în sat. Cornești, r-nul Ungheni unde se afla

mama sa, afirmațiile acestuia sunt dezmințite prin declarațiile părții vătămate Arapan

Denis care confirmat în ședința de judecată că la momentul când Alexa Sergiu a pornit

deplasarea cu automobilul, el a reușit să deschidă ușa din partea pasagerului din dreapta

și să-i strige persoanei de la volan să oprească, însă acesta a accelerat și s-a deplasat mai

departe.

Declarații similare a depus și martorul Maimescu Natalia, care la fel a confirmat că

în moment ce persoana necunoscută a pornit deplasarea cu automobilul, partea vătămată

Arapan Denis i-a strigat să oprească și acesta a reușit chiar să deschidă și ușa

automobilului încercând să urce în automobil.

Reieșind din cele expuse și în conformitate cu prevederile art. 100 alin. (1) Cod de

procedură penală, acuzarea consideră că instanța de fond în mod corect a ajuns la

concluzia că fapta imputată lui Alexa Sergiu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27,

art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal, corect a fost calificată ca tentativă de jaf, care nu s-a

produs din cauze independente de voința făptuitorului;

- instanța de apel nu a ținut cont de modul și metoda de comitere a infracțiunii de

către Alexa Sergiu și de acele circumstanțe care vin să o delimiteze de fapta prevăzută de

art. 1921 alin. (1) Cod penal, precum și nici nu a ținut cont de violența exprimată de

inculpat la momentul intrării în posesia unității de transport, violență exprimată în raport

cu partea vătămată care a deschis ușa pentru a stopa acțiunile inculpatului, iar ultimul

fără a ține cont de pericolul în care este pusă partea vătămată a accelerat și a părăsit locul

faptei în scopul intrării în posesia mijlocului de transport, or cel puțin instanța urma să

analizeze fapta imputată lui Alexa Sergiu prin prisma elementelor infracțiunii prevăzute

la art. 1921 alin. (2) lit. b) Cod penal;

- toate aceste motive au fost aduse spre cunoștință instanței de apel și propuse de

acuzare de a fi puse la baza deciziei pronunțate, motive însă de care nu a ținut cont

instanța și în mod nejustificat a admis apelul declarat în interesele inculpatului Alexa

10

Sergiu și a făcut o oncluzie greșită cu privire la circumstanțele în care a fost comisă fapta

infracțională, precum și vinovăția inculpatului.

5.2. Avocatul Corolevschi Gabriela în numele inculpatului, care, indicând temeiurile

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită casarea

parțială a deciziei instanței de apel, în partea stabilirii pedepsei cu remiterea cauzei la

rejudecare, în această parte, în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului invocă următoarele:

- instanța de apel, soluționând chestiunea privind aplicarea pedepsei inculpatului,

nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75, 76, 90, 901 Cod penal.

Recunoscându-l pe Alexa Sergiu vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.

1921 alin. (1) și art. 2641 alin. (1) Cod penal, nu a dat o apreciere obiectivă declarațiilor

inculpatului care a declarat că își recunoaște vina parțial, se căiește de cele comise, că

partea vătămată nu are pretenții materiale si morale față de el, are la întreținere un copil

minor, la evidența medicului psihiatru și narcolog nu se află, se caracterizează pozitiv și

este angajat în câmpul muncii;

- instanța de apel nu s-a expus în nici o formă la posibilitatea aplicării prevederilor

art. 90 și art. 901 Cod penal în privința inculpatului. Această prevedere a fost cerută de

partea apărării în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel. Partea vătămată a

solicitat o pedeapsă mai blândă iar instanța de apel nu s-a expus nici intr-un fel.

5.3. Inculpatul Alexa Sergiu, care solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel,

în latura stabilirii pedepsei, solicitând aplicarea unei pedepse mai blânde, pe motiv că se

căiește sincer de cele comise și că își conștientizează greșeala, fapt ce nu a fost luat în

considerație de către instanța de apel, aplicându-i neîntemeiat o pedeapsă prea aspră.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către

procuror urmează a fi admis, iar cele declarate de către avocatul Corolevschi Gabriela în

numele inculpatului Alexa Sergiu și de către inculpat, urmează a fi respinse, din

considerentele ce urmează.

6.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către procuror

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze total

hotărârea atacată și să mențină hotărârea primei instanțe, când apelul a fost greșit admis.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au dus la

11

adoptarea unei hotărâri nemotivate și contradictorii, totodată, verificându-se dacă s-a

aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu

recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la

judecarea cauzei.

În sensul prevederilor art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală

și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de

instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea în vedere că nu

numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea superficială sau motivarea în termeni vagi-

evazivi, reprezintă motiv de casare.

Colegiul penal lărgit mai menționează că procurorul în recurs, drept temeiuri pentru

declararea recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură

penală, și anume cazurile când „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii și acesta este expus neclar; faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține

că temeiurile pentru recurs invocate și-au găsit confirmarea în cauza dată.

Colegiul penal lărgit notează că din analiza materialelor cauzei, rezultă cert că prima

instanță a apreciat obiectiv prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, cumulul de probe

administrat la urmărirea penală și examinat în ședința de judecată a primei instanțe,

descrise și în sentință (f.d. 156 – 159 verso), corect a adoptat soluția de condamnare a lui

Alexa Sergiu, în baza art. 27, 187 alin. (2) lit. d) Cod penal, cu indicii de calificare tentativa

de jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în încăpere, care din

cauze independente de voința fătuitorului, aceasta nu și-a produs efectul, și în baza art. 2641 alin.

12

(1) Cod penal cu indicii de calificare conducerea mijlocului de transport de către o persoană care

se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel greșit a admis apelul

declarat de către avocatul Ivastiuc Mariana în numele inculpatului, a casat parțial sentința,

în partea condamnării inculpatului Alexa S. în baza art. 27, 187 alin. (2) lit. d) Cod penal

și stabilirii definitive a pedepsei, recalificând acțiunile acestuia în baza art. 1921 alin. (1)

Cod penal, interpretând eronat normele materiale, în speța dată.

Reieșind însă din conținutul deciziei atacate cu recurs, Colegiul penal atestă că

instanța de apel a pronunțat o hotărâre motivată greșit și cu conținut ambiguu, din al cărei

descriptiv nu rezultă motivele pe care se întemeiază soluția adoptată, fără a fi cercetate

amănunțit și multiaspectual probele care au conturat convingerea instanței pentru a

hotărî în sensul celor indicate în dispozitiv.

În acest sens se evidențiază, că în situația în care instanța de apel a ajuns la concluzia

reîncadrării acțiunilor inculpatului din prevederile art. 27, 187 alin. (2) lit. d) Cod penal,

în baza art. 1921 alin. (1) Cod penal, și nu a fost de acord cu aprecierea probelor prezentate

de către procuror, aceasta urma să dezvăluie concluzia privind reîncadrarea faptelor

imputate inculpatului, expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse

în sprijinul învinuirii și puse la baza deciziei de recalificare, fapt care pe caz nu a avut loc,

fiind efectuată o apreciere eronată și formală de ordin general a probelor și

circumstanțelor cauzei penale.

După pronunțarea unei sentințe de condamnare pe capătul de învinuire privind

săvârșirea infracțiunii de tentativă de jaf, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea

apelurilor, și totodată ca instanță de rejudecare, a ajuns la concluzia că Alexa Sergiu de

rând cu infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal, a comis și infracțiunea

prevăzută la art. 1921 alin. (1) Cod penal (răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire)

și nu infracțiunea prevăzută de art. 27, 187 alin. (2) lit. d) Cod penal (tentativa de jaf).

Cu referire la această concluzie, instanța de recurs statuează că instanța de apel, în

mod greșit și pripit a conchis că ,,acuzarea nu a prezentat instanței de judecată probe pertinente,

concludente care ar indica univoc asupra faptului că inculpatul urmărea anume scopul acaparării

mijlocului de transport, nu a indicat exact din care acțiuni ale inculpatului reiese anume scopul de

acaparare.

Astfel, folosința temporară a bunurilor o va aprecia instanța ținând seama că făptuitorul nu

urmărește scopul de cupiditate, deoarece nu dorește să treacă bunurile în stăpânirea lui

definitivă…” (f.d. 186).

13

Or, prin probele acumulate la dosar și cercetate în ședințele de judecată rezultă cu

certitudine că Alexa Sergiu a comis o tentativă de jaf a bunurilor ce aparțin cet. Arapan

Denis și a condus unitatea de transport fiind în stare de ebrietate avansată.

Analizând decizia recurată, Colegiul penal lărgit statuează că, instanța de apel nu a

ținut cont de modul și metoda de comitere a infracțiunii de tentativă de jaf de către Alexa

Sergiu, și de acele circumstanțe care vin să o delimiteze de fapta prevăzută de art. 1921

alin. (1) Cod penal, precum și nici nu a ținut cont de violența exprimată de inculpat la

momentul intrării în posesia unității de transport, violență exprimată în raport cu partea

vătămată care a deschis ușa pentru a stopa acțiunile inculpatului, iar ultimul fără a ține

cont de pericolul în care este pusă partea vătămată a accelerat și a părăsit locul faptei în

scopul intrării în posesia mijlocului de transport.

Afirmațiile inculpatului precum că nu a avut intenția de a sustrage automobilul, ci

doar l-a luat cu intenția să se deplaseze cu el în sat. Cornești, r-nul Ungheni, sunt

dizmințite prin declarațiile părții vătămate Arapan Denis care a declarat în ședința de

judecată că la momentul când Alexa Sergiu a pornit deplasarea cu automobilul, el a reușit

să deschidă ușa din partea pasagerului din partea dreaptă și să-i strige persoanei de la

volan să oprească, însă aceasta a accelerat și s-a deplasat mai departe.

Declarații similare a depus și martorul Maimescu Natalia, care la fel a confirmat că

în moment ce persoana necunoscută a pornit deplasarea cu automobilul, partea vătămată

Arapan Denis i-a strigat să oprească și acesta chiar a reușit să deschidă ușa automobilului

încercând să urce în automobil.

Astfel, reieșind din cumulul de probe administrate în cauza penală în coraport cu

circumstanțele cauzei, Colegiul penal lărgit reține ca fiind eronată concluzia instanței de

apel privind recalificarea acțiunilor inculpatului Alexa Sergiu în baza art. 1921 alin. (1)

Cod penal, or, împrejurările enunțate relevă, în mod evident că, instanța de apel nu a

judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre

care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, analizând superficial

circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei și nu a pătruns în esență, formulând niște

concluzii neîntemeiate cu privire la lipsa semnelor și împrejurărilor activității

infracționale a tentativei de sustragere.

În atare situație, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că, soluția instanței de fond

prin care Alexa Sergiu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 27, 178 alin.

(4) lit. d) și art. 2641 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită inculpatului pedeapsa prevăzută

de sancțiunea incriminată, în cuantumul nominalizat în dispozitivul sentinței, este

14

întemeiată.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că, temeiurile invocate de procuror, și-au găsit

confirmare la judecarea recursului, prin urmare, recursul urmează a fi admis, hotărârea

atacată casată total ca fiind neîntemeiată, cu menținerea sentinței primei instanțe.

6.2. Cu referire la recursurile ordinare declarate de către avocatul Corolevschi Gabriela în

numele inculpatului și de către ultimul

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța

respinge recursul ca inadmisibil.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu

recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la

judecarea cauzei.

La caz, se reține că recurenții contestă decizia instanței de apel, indicând temeiurile

de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, în sensul că:

„hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține

că temeiurile și motivele invocate de recurenți în susținerea acestor temeiuri nu s-au

confirmat, iar instanța de apel la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea

pedepsei în privința inculpatului și-a motivat just soluția adoptată, ținând cont de

prevederile art. 61, 75 Cod penal. Pedeapsa stabilită inculpatului este echitabilă, legală și

bine individualizată, aplicată în limitele fixate în partea specială a Codului penal și în

strictă conformitate cu dispozițiile părții generale ale aceluiași Cod, ținându-se cont de

gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acestora, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia.

Instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis o infracțiune, având deplina

libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând cont de regulile și

principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei și cuantumului pedepsei.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor

15

elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în

limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost

condamnat inculpatul și prin urmare, prima instanță corect a ajuns la concluzia că scopul

educativ și preventiv al pedepsei aplicate în privința lui Alexa Sergiu poate fi atins doar

prin stabilirea pedepsei sub formă de închisoare reală.

În ce privește argumentele cu privire la posibilitatea aplicării prevederilor art. 90

Cod penal, Colegiul le consideră neîntemeiate, deoarece analizând atât sentința, cât și

decizia instanței de apel, se constată că acestea și-au motivat soluția în ce privește

stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă în privința inculpatului, concluzionând că nu

este posibilă aplicarea pedepsei condiționate.

Astfel, instanța de recurs apreciază că modalitatea de executare aleasă și cuantumul

pedepsei aplicate pentru infracțiunile incriminate, este în acord cu principiul

proporționalității având în vedere faptele comise și urmările produse, iar temeiurile

invocate de recurenți nu persistă în cauză, astfel, instanța de recurs concluzionează asupra

inadmisibilității recursurilor declarate, pe motiv că acesta este vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Se resping ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocatul

Corolevschi Gabriela în numele inculpatului Alexa Sergiu și de către inculpat, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2020, în cauza penală

privindu-l pe Alexa Sergiu Xxxxx.

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, casează total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2020, în cauza penală privindu-l pe Alexa Sergiu Xxxxx,

cu menținerea sentinței Judecătoriei Strășeni din 14 octombrie 2019, conform căreia:

Alexa Sergiu Xxxxx a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute

de art. 27, 187 alin. (2) lit. d) și art. 2641 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub

formă:

- în baza art. 27, 187 alin. (2) lit. d) Cod penal, închisoare pe un termen de 5 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

- în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, muncă neremunerată în folosul comunității în

mărime de 200 ore, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un

16

termen de 5 ani.

Conform art. 87 alin. (1) Cod penal, lui Alexa Sergiu i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani 1 (o lună) 20 (douăzeci)

zile, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, fără amendă, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 12 noiembrie 2020.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

Burduh Victor

Craiu Nicolae

17