1ra-1221/15 — art. 264 alin. 3 lit. b CP

1ra-1221/15 — art. 264 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-1221/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 decembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Moraru,

judecătorii – Iuliana Oprea și Ion Druță,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iulie 2015,

declarate de avocatul Alexandru Luca în numele inculpatului și de avocatul Constantin

Sîrbu în numele succesorului părții vătămate, Anastasia Plămădeală (Dolinschi), în

cauza penală în privința lui

Bucalov Oleg Nicon, născut la 27 august 1987,

originar și domiciliat str. Șoimilor 40, or. Durlești,

mun. Chișinău.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 02.09.2011 - 03.01.2013;

Instanța de apel: 31.01.2013 - 23.05.2013;

27.02.2014 - 17.11.2014;

02.06.2015 - 02.07.2015;

Instanța de recurs: 24.09.2013 - 28.01.2014;

03.02.2015 - 28.04.2015;

11.08.2015 - 02.12.2015.

A C O N S T A T A T :

Oleg Bucalov a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de

art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

că, la 07 mai 2011, aproximativ la ora 23.15, conducînd automobilul model

„Ford Tranzit”, cu n/î C LT 822, deplasîndu-se pe str. Ștefan Vodă din direcția

str. Caucaz în direcția str. Tudor Vladimirescu, or. Durlești și ajungînd în regiunea

blocului locativ nr. 51 din str. Ștefan Vodă, nu a manifestat prudență sporită la trafic în

timp ce se deplasa pe timp de noapte și ploaie, prin ce a ignorat cerințele pct. pct. 10

alin. (1) lit. b), 45 alin. (1), (2), 46 lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, a

tamponat pietonul Ecaterina Dolinschi, care traversa carosabilul de la dreapta spre

stînga relativ deplasării unității de transport.

În urma accidentului rutier, Ecaterinei Dolinschi, conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 921 din 23 iunie 2011, i-au fost cauzate vătămări corporale

grave periculoase pentru viață, în urma cărora aceasta a decedat.

1

pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

inculpatul să fie recunoscut vinovat și condamnat pentru săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe

termen de 3 ani și admiterea acțiunii civile înaintate de succesorul părții vătămate

Ecaterina Dolinschi, Anastasia Dolinschi.

În motivare a invocat că, la baza hotărîrii de achitare a inculpatului, instanța a

pus doar declarațiile ultimului, pe care le-a considerat veridice, fără a da o apreciere

obiectivă probelor prezentate de acuzare, care confirmă vinovăția inculpatului în

ignorarea cerințelor Regulamentului circulației rutiere și tamponarea pietonului.

fost respins apelul procurorului, ca nefondat, cu menținerea sentinței.

La adoptarea soluției, instanța de apel a statuat că, prima instanță, în baza

probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința

de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a

dat o apreciere justă, în sensul art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungînd la concluzia corectă cu

privire la achitarea inculpatului Oleg Bucalov de sub învinuirea de săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal.

contestat cu recurs decizia solicitînd casarea acesteia și dispunerea rejudecării cauzei,

în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivare a invocat că, instanța de apel a dat o apreciere greșită probelor

administrate pe dosar, fapt ce a dus la achitarea nefondată a inculpatului Oleg Bucalov,

pe cînd vina acestuia a fost dovedită prin probele acumulate și prezentate de acuzare,

care nu au fost apreciate de către instanțele judecătorești din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, și anume declarațiile

martorilor Vladimir Frija și Vitalie Frija, schema și procesul-verbal de cercetare a

locului accidentului rutier, raportul de expertiză medico-legală nr. 921 din 23.06.2011,

procesele-verbale de examinare și verificare a stării tehnice a unității de transport,

raportul de expertiză auto-tehnică nr. 1921 din 28.09.2012.

28 ianuarie 2014, a fost admis recursul procurorului, casată decizia și dispusă

rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea soluției, instanța de recurs a reținut că, instanța de apel la adoptarea

deciziei nu a ținut seama de cerințele art. 414 Cod de procedură penală, nu a verificat

legalitatea hotărîrii atacate și, menținînd sentința de achitare, nu s-a pronunțat asupra

tuturor probelor administrate și motivelor invocate în apel de procuror, și anume

asupra declarațiilor martorilor Vladimir Frija și Vitalie Frija, care nu au fost apreciate

la modul cuvenit, precum și probele materiale - raportul de expertiză auto-tehnică

nr. 1921 din 28.09.2012, procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier și

schema acestuia, semnat de către inculpat, prin care s-a constatat că lipsesc careva

urme de frînare pe carosabil, iar după tamponarea pietonului microbuzul a continuat

deplasarea, oprindu-se la o distanță de 74,9 metri, nu au fost verificate circumstanțele,

cum era posibil la o viteză de 50 km/h, partea vătămată să fie proiectată la o distanță

de 26,2 metri, care a fost motivul că Oleg Bucalov nu a întreprins careva acțiuni în

2

vederea opririi mijlocului de transport, dar din contra, a schimbat direcția de deplasare

a automobilului fără a reduce viteza, lovindu-se în bordură, ulterior tamponînd partea

vătămată și deplasîndu-se în continuare, la o distanță de 74,9 m de la locul tamponării

pietonului.

2014, a fost admis apelul procurorului, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Oleg Bucalov a fost

condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, iar în temeiul

art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei

închisorii pe un termen de probă de 1 an.

7.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat că, Oleg Bucalov, la

07 mai 2011, aproximativ la ora 23.15, conducînd automobilul model „Ford Tranzit”,

cu n/î C LT 822, deplasîndu-se pe str. Ștefan Vodă din direcția str. Caucaz în direcția

str. Tudor Vladimirescu și ajungînd în regiunea blocului locativ nr. 51 din str. Ștefan

Vodă, or. Durlești, nu a manifestat prudență sporită la trafic în timp ce se deplasa pe

timp de noapte și ploaie, ignorînd cerințele pct. pct. 45 alin. (1), (2), 46 lit. a), 10

alin. (1) lit. b) din Regulamentul circulației rutiere, a tamponat pietonul Ecaterina

Dolinschi, care traversa carosabilul de la dreapta spre stînga relativ deplasării unității

de transport. În urma accidentului rutier, Ecaterinei Dolinschi, conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 921 din 23 iunie 2011, i-au fost cauzate vătămări corporale

grave periculoase pentru viață, în urma cărora aceasta a decedat.

7.2. Verificînd legalitatea și temeinicia sentinței atacate, analizînd și apreciind

probele administrate, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării reciproce, instanța

de apel a reținut că vinovăția inculpatului Oleg Bucalov în săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal și-a găsit confirmare.

Concluzia dată, instanța de apel a bazat-o pe: declarațiile inculpatului;

succesorului părții vătămate, Anastasia Dolinschi; martorilor Vitalie Frija; Vladimir

Frija, și actele cauzei: procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier și

schema acestuia din 07.05.2011, în care este indicată poziția unităților de transport,

locul tamponării pietonului, în coraport cu carosabilul, lipsa urmelor de frînare pe

carosabil, lipsa indicatoarelor și a marcajelor rutiere; procesul-verbal de examinare și

verificare a stării tehnice a unității de transport, prin care au fost stabilite deteriorările

rezultate a accidentului rutier (parbrizul, capota, farul din partea stîngă), care sunt

caracteristice tamponării pietonului; raportul de expertiză medico-legală nr. 921 din

23.06.2011, potrivit căruia Ecaterinei Dolinschi, în urma accidentului rutier i-au fost

cauzate vătămări corporale grave, iar moartea a survenit în rezultatul hemoragiei

interne, cauzate de traumatismul asociat cu fracturile coastelor bilaterale, ruptura aortei

toracale cu hemotorax bilateral, rupturi a splinei și ficatului, iar, reieșind din

localizarea leziunilor corporale depistate, caracterul și mecanismul lor de formare, s-a

stabilit că partea vătămată la momentul impactului primar era orientată cu partea

lateral stînga (ușor postero-lateral) a corpului spre unitatea de transport aflată în

mișcare, iar potrivit cercetării toxico-chimice în sîngele acesteia s-a depistat 5,8 %

alcool etilic, ceea ce la persoanele vii poate produce o intoxicație alcoolică gravă;

raportul de expertiză auto-tehnică nr. 1921 din 28.09.2012, prin care s-a constatat că

dacă pietonul Ecaterina Dolinschi de la mijlocul carosabilului ar fi parcurs spre banda

3

de deplasare în vizorul șoferului Oleg Bucalov, care conducea automobilul model

,,Ford Tranzit”, pînă la locul tamponării distanța de 1,2 metri în timp de 2,0 sec.,

acesta nu avea posibilitatea tehnică de a evita tamponarea pietonului prin frînare, iar

dacă pietonul a parcurs pînă la tamponare această distanță în timp de 3,0 sec., în

vizorul șoferului automobilului nominalizat, atunci conducătorul automobilului avea

posibilitatea tehnică de a evita tamponarea pietonului prin frînare, și dacă pietonul a

parcurs în vizorul șoferului Oleg Bucalov, pînă la tamponare distanța de 2,3 metri în

timp de 1,0 sau 2,0 sec., acesta nu avea posibilitatea tehnică de a evita tamponarea

pietonului prin frînare.

Versiunea inculpatului, precum că dînsul nu se face vinovat de comiterea

accidentului rutier, instanța de apel a respins-o ca neîntemeiată, indicînd că probele

aduse în sprijinul învinuirii, cercetate și verificate, dovedesc cu certitudine săvîrșirea

infracțiunii imputate, apreciind versiunea acestuia ca fiind o metodă de apărare.

Instanța de apel a conchis că nu pot fi reținute declarațiile inculpatului, care a

relatat că se deplasa cu o viteză de 50 km/h, deoarece acestea se combat prin raportul

de expertiză, din care rezultă că dacă autovechiculul se deplasa cu această viteză,

distanța pînă la pieton la momentul începerii deplasării constituia aproximativ 97-139

m., procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier și schema accidentului

rutier, semnată și de către inculpat, din care rezultă că lipsesc careva urme de frînare

pe carosabil, după tamponare microbuzul și-a continuat deplasarea, oprindu-se la

74,90 m., iar partea vătămată în rezultatul tamponării a fost proiectată la o distanță de

26,20 m.

Reieșind din aceste probe, instanța de apel a dedus că, inculpatul nu a manifestat

prudență sporită la trafic, deoarece nu a redus viteza pînă la limita ce i-ar fi garantat

siguranța traficului, ori chiar să oprească în cazul în care în limita vizibilității apar

obstacole care puteau fi observate de conducător, precum nu a ținut cont și de

vizibilitatea redusă, situația traficului, cît și de faptul că carosabilul era umed, și în loc

să oprească microbuzul, a manevrat în dreapta, în scopul de a evita tamponarea, astfel

ignorînd cerințele Regulamentului circulației rutiere.

7.3. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului instanța, ținînd

cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, și anume: de gravitatea infracțiunii

săvîrșite, de persoana celui vinovat, de comportamentul părții vătămate, care fiind în

stare de ebrietate avansată a traversat strada neregulamentar, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, și, apreciind aceste împrejurări a

conchis de a-i stabili pedeapsa închisorii, cu aplicarea dispozițiilor art. 90 Cod penal,

considerînd-o drept una echitabilă, deoarece inculpatul poate beneficia de posibilitatea

corijării și reeducării în condiții neprivative de libertate.

Referitor la acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate, instanța de

apel a menționat că nu se va expune deoarece aceasta nu a declarat apel, însă este în

drept de a se adresa în instanță în ordinea procedurii civile.

în numele succesorului părții vătămate, Anastasia Dolinschi și de avocatul Alexandru

Luca în numele inculpatului Oleg Bucalov, care au solicitat:

- procurorul, în temeiul pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

casarea acesteia, în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei

noi hotărîri prin care să fie exclus art. 90 Cod penal.

În motivare a invocat că, instanța de apel incorect a dispus ca pedeapsa

4

închisorii stabilită inculpatului, să fie suspendată condiționat pe termen de probă, fiind

astfel aplicată o pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale, deoarece la

stabilirea acesteia instanța nu a ținut cont de prevederile art. art. 61, 75 Cod penal,

precum și faptul că inculpatul a săvîrșit o infracțiune gravă, în urma căreia a decedat o

persoană, deci cu un impact social acut în societate, că vina în săvîrșirea infracțiunii nu

a recunoscut-o, nu a recuperat prejudiciul material cauzat succesorului părții vătămate;

- avocatul Constantin Sîrbu în numele succesorului părții vătămate,

Anastasia Dolinschi, în temeiul pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

În motivarea recursului, recurentul a invocat că, instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului și a aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale; instanța a dispus suspendarea condiționată

a executării pedepsei pe termen de probă, fără a lua în considerație gradul de pericol

social al infracțiunii săvîrșite, personalitatea inculpatului, care nu și-a cerut iertate de

la succesorul părții vătămate, nu a recuperat prejudiciul material și moral cauzat, iar

prin faptul că nu și-a recunoscut vina, rezultă că dînsul nu a conștientizat pericolul

social cauzat, prin ce au fost încălcate prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal; instanța

de apel deși a admis integral apelul procurorului, care a solicitat și admiterea acțiunii

civile a succesorului părții vătămate, Anastasia Dolinschi, a omis să se expună asupra

acestui motiv, în conformitate cu prevederile art. 416 Cod de procedură penală;

- avocatul Alexandru Luca în numele inculpatului Oleg Bucalov, în temeiul

pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, casarea acesteia, cu menținerea

sentinței, invocînd că:

- decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

deoarece, recunoscîndu-l vinovat pe inculpat de săvîrșirea faptei imputate, instanța și-a

bazat concluziile pe aceleași probe ce au stat la baza soluției de achitare;

- instanța și-a întemeiat concluziile de vinovăție pe declarațiile martorilor Vitalie

Frija și Vladimir Frija, care nu au fost audiați în instanța de apel, astfel nefiind în drept

de a reține aceste declarații;

- instanța incorect a pus la baza vinovăției inculpatului raportul de expertiză

auto-tehnică nr. 1921 din 28.09.2012, fără a respinge concluziile experților ce-l

dezvinovățesc pe inculpat;

- instanța luînd în considerație circumstanțele descrise de martorul Vitalie Frija,

la momentul începerii deplasării pietonului pe carosabil, precum că automobilul

inculpatului se afla de la locul impactului încă la distanța de 97-139 m. și atunci urma

să întreprindă măsurile corespunzătoare întru evitarea impactului, nu a ținut cont de

faptul că la o asemenea distanță, în condițiile petrecerii accidentului, Oleg Bucalov nu

putea să observe pietonul;

- instanța a ignorat concluziile experților date la întrebarea nr. 3, care vin în

coraborare cu declarațiile inculpatului, potrivit cărora el a observat pietonul cînd acesta

se deplasa pe trotuar și încă nu prezenta pericol pentru circulație, ce era insuficient

pentru a evita impactul, astfel că cumulului de probe administrat la caz nu i s-a dat o

apreciere obiectivă;

- în acțiunile inculpatului lipsește latura obiectivă a infracțiunii, și anume

legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile, deoarece nu a

încălcat nici una din cerințele Regulamentului circulației rutiere prevăzut de

5

art. art. 10, 45, 46, astfel că prima instanță corect a dedus nevinovăția inculpatului,

reieșind din probele prezentate de partea acuzării.

2015, au fost respinse ca inadmisibile recursurile declarate de procuror, de avocatul

Constantin Sîrbu în numele succesorului părții vătămate, Anastasia Dolinschi și de

avocatul Alexandru Luca în numele inculpatului Oleg Bucalov, în latura penală,

admise recursurile declarate de procuror și de avocatul Constantin Sîrbu în numele

succesorului părții vătămate, Anastasia Dolinschi, în latura civilă, casată parțial decizia

și dispusă rejudecarea cauzei în această parte, în aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

9.1. În motivarea soluției, instanța de recurs a menționat că instanța de apel

întemeiat a dat o nouă apreciere, alta decît cea făcută de prima instanță, probelor

cauzei, motivîndu-și detaliat și clar soluția adoptată, expunîndu-se argumentat din care

motive a ajuns la concluzia de vinovăție a inculpatului Oleg Bucalov în săvîrșirea

infracțiunii incriminate, iar pedeapsa a fost stabilită cu respectarea prevederilor

art. art. 7, 61, 75, 90 Cod penal, în limita sancțiunii normei penale în baza căreia acesta

a fost declarat vinovat, ținîndu-se seama de criteriile generale de individualizare a

pedepsei, de gradul de pericol social al infracțiunii săvîrșite, de persoana inculpatului,

care pentru prima dată a săvîrșit o infracțiune din imprudență, și, reieșind din scopul

pedepsei penale, a considerat posibilă corijarea și reeducarea inculpatului fără izolarea

lui de societate, dispunînd suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite pe

un termen de probă de 1 an.

9.2. Totodată, instanța de recurs a considerat necesar de a admite recursurile

procurorului și avocatului Constantin Sîrbu în numele succesorului părții vătămate,

Anastasia Dolinschi, în latura civilă, deoarece concluzia instanței de apel precum că nu

se va expune asupra acțiunii civile din motiv că succesorul părții vătămate nu a

declarat apel, fiind în drept de a se adresa cu acțiune civilă în ordinea procedurii civile

în prima instanță este neîntemeiată, ori, procurorul reprezintă învinuirea în instanță și

participă la judecarea cauzei penale avînd funcția de acuzator de stat și conform

atribuțiilor prevăzute de art. 53 alin. (1) pct. 9) Cod de procedură penală, are dreptul de

a declara apel atît privind latura penală, cît și latura civilă a cauzei, iar potrivit apelului

declarat de procuror, acesta a contestat sentința nu doar în latura penală, dar și în latura

civilă, solicitînd admiterea acțiunii civile înaintate de succesorul părții vătămate,

Anastasia Dolinschi.

Astfel, instanța de recurs reținuse că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apelul procurorului în ce priveșete latura civilă, prin ce

au fost încălcate prevederile legislației în vigoare, conform căreia, instanța de apel

este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar

nepronunțarea asupra acestora echivalează cu nerezolvarea fondului apelului.

fost admis parțial apelul declarat de procuror, în latura civilă, casată sentința în această

parte și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin

care s-a dispus încasarea de la Oleg Bucalov în beneficiul succesorului părții vătămate

Ecaterina Dolinschi, Anastasia Plămădeală (Dolinschi), prejudiciul material în sumă de

2432 lei, prejudiciul moral în sumă de 20000 lei și cheltuielile judecătorești în sumă de

5000 lei, în rest pretențiile au fost respinse ca nefondate.

10.1. În motivarea soluției date, instanța de apel a menționat că, în cadrul

6

procesului penal, succesorul părții vătămate, Anastasia Dolinschi, a înaintat acțiune

civilă, solicitînd încasarea, din contul inculpatului Oleg Bucalov, a sumei de 37000 lei

cu titlu de prejudiciu material pentru serviciile funerare, a despăgubirilor pentru

pierderea întreținătorului în mărime de 3000 lei lunar pînă la finalizarea studiilor,

prejudiciul moral în sumă de 200000 lei și a sumei de 5000 lei, cu titlu de cheltuieli

pentru asistență juridică, iar în ședința de judecată în instanța de apel, avocatul

Constantin Sîrbu în numele succesorului părții vătămate, Anastasia Plămădeală

(Dolinschi), a înaintat o cerere de micșorare a pretențiilor privind prejudiciul material,

solicitînd încasarea de la Oleg Bucalov a sumei de 12432 lei, cu titlu de prejudiciu

material pentru serviciile funerare, a sumei de 5000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare

și a sumei de 200000 lei cu titlu de prejudiciu moral, și a retras pretenția de încasare a

pensiei lunare de întreținere în sumă de 3000 lei, pînă la finisarea studiilor de către

succesorul părții vătămate.

Instanța de apel constatînd că, Oleg Bucalov posedînd și exploatînd izvorul de

pericol sporit, și anume automobilul model „Ford Tranzit” cu n/î C LT 822, încălcând

regulile circulației rutiere, a comis accident rutier, în rezultatul căruia a fost tamponat

pietonul Ecaterina Dolinschi, căruia, potrivit raportului de expertiză medico-legală

nr. 921 din 23 iunie 2011, i-au fost cauzate vătămări corporale grave periculoase

pentru viață, în urma cărora aceasta a decedat, ultima fiind înmormîntată de Anastasia

Dolinschi, care a suportat cheltuieli în suma de 12432 lei, deci, căuzîndu-i un

prejudiciu material în sumă de 12432 lei.

În acest context, instanța de apel a reținut că, în cazul dat survine răspunderea

civilă delictuală pentru prejudiciul cauzat de un izvor de pericol sporit care are ca scop

repararea integrală a prejudiciului material cauzat prin acțiune sau omisiune, totodată,

vinovăția lui Oleg Bucalov în săvîrșirea faptei ilicite - accidentului rutier și cauzarea

de daune, s-a confirmat prin condamnarea pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute de

art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiind, astfel, întrunite toate condițiile răspunderii

civile delictuale ce rezultă din conținutul art. art. 1398, 1410 Cod civil, și anume

existența prejudiciului material în sumă de 12432 lei dovedit prin probe, fapta

ilicită-accidentul rutier comis de către Oleg Bucalov, existența raportului de cauzalitate

între fapta ilicită și prejudicial cauzat.

Instanța de apel, analizînd cumulul de probe în cadrul ședinței de judecată, a

considerat necesar a admite parțial pretenția privind încasarea prejudiciului material în

cuantum de 2432 lei, ce reprezintă diferența dintre suma solicitată de 12432 lei și

10000 lei achitați de inculpat succesorului părții vătămate Ecaterina Dolinschi,

Anastasiei Dolinschi.

Referitor la prejudiciul moral solicitat de succesorul părții vătămate s-a constat

că este exagerată, ținînd cont totodată și de faptul că la stabilirea cuantumului

prejudiciului moral, urmează a se ține cont atît de gravitatea suferințelor pricinuite, dar

și de starea materială a inculpatului.

Din considerentele că, Oleg Bucalov a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea unei

infracțiuni săvîrșite din imprudență, instanța de apel, ținînd cont de gravitatea

suferințelor psihice, a considerat că suma de 20000 lei este una echitabilă pentru

recuperarea prejudiciului moral, pentru suferințele psihice suportate de succesorul

părții vătămate, Anastasia Dolinschi, respingînd în rest pretențiile înaintate, ca fiind

nefondate.

Totodată, a dispus încasarea cheltuielilor judiciare în cuantum de 5000 lei

7

suportate de succesorul părții vătămate Ecaterina Dolinschi, Anastasia Dolinschi,

pentru acordarea asistenței juridice de către avocat.

succesorului părții vătămate, Anastasia Plămădeală (Dolinschi) și de avocatul

Alexandru Luca în numele inculpatului Oleg Bucalov, care au solicitat:

- avocatul Constantin Sîrbu în numele succesorului părții vătămate, Anastasia

Plămădeală (Dolinschi), în temeiul pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

casarea parțială a acesteia, în latura civilă, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi

hotărîri prin care să fie dispusă încasarea de la Oleg Bucalov în beneficiul succesorului

părții vătămate, Anastasia Plămădeală (Dolinschi) prejudiciul moral în sumă de

200000 lei.

În motivare a invocat că, la determinarea mărimii prejudiciului moral, instanța

de apel, nu a ținut cont de urmările produse, de faptul că inculpatul nu a recuperat

prejudiciul cauzat, nu și-a cerut scuze de la succesorul părții vătămate, că la momentul

accidentului, succesorul părții vătămate, Anastasia Plămădeală (Dolinschi), era elevă,

tatăl acesteia decedase anterior și astfel, aceasta a rămas fără ambii părinți.

Susține că, urma să se țină cont și de faptul că corpul părții vătmate a fost

proiectat la o distanță de 26,2 m. de la locul accidentului, iar, inculpatul nu a

recunoscut vina, încercînd astfel să se eschiveze de la răspunderea penală;

- avocatul Alexandru Luca în numele inculpatului Oleg Bucalov, în temeiul

pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, casarea acesteia în latura civilă cu

menținerea sentinței în partea soluționării acțiunii civile.

În motivarea recursului a invocat că, succesorul părții vătămate, Anastasia

Dolinschi, nu a contestat cu apel sentința, în asemenea mod exprimîndu-și acordul său

cu aceasta, asupra soluției adoptate.

Susține că, recursul depus de avocatul Constantin Sîrbu în numele succesorului

părții vătămate, Anastasia Dolinschi este inadmisibil, deoarece, art. 420 alin. (4) Cod

de procedură penală, prevede că, nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora

persoanele indicate în art. 401 nu au folosit calea apelului, ori au retras apelul, dacă

legea prevede această cale de atac. Persoana care nu a folosit apelul poate ataca cu

recurs decizia instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația.

Astfel, instanța de apel, soluționînd acțiunea civilă, sub aspectul aprecierii

suportului legal, urma să verifice și să se expună asupra acestor circumstanțe, însă

aceasta nu a verificat pertinența și utilitatea suportului probatoriu adus în susținerea

cerințelor invocate și nici nu s-a expus pe marginea pertinenței și utilității probelor

aduse, admițînd fără a supune verificării cerințele înaintate și diminuate cu suma deja

achitată de inculpat.

Consideră recurentul că, la soluționarea acțiunii civile, și în special la încasarea

prejudiciului moral, instanța de apel nu a ținut cont și nu a apreciat la justă valoare

faptul că pericolul iminent a fost declanșat de acțiunile părții vătămate, care în mod

normal urma să-și asume responsabilitatea pentru consecințele nefavorabile ale

acțiunilor sale, iar instanța în situația dată urma să aprecieze ca o circumstanță

importantă pentru soluționarea cauzei și rolul activ al părții vătămate Ecaterina

Dolinschi la evaluarea circumstanțelor accidentului, ori, anume ultima a ieșit pe

carosabilul destinat circulației transportului și nu invers.

Menționează că, în cadrul cercetării judecătorești în acțiunile părții vătămate

Ecaterina Dolinschi au fost stabilite derogări de la prevederile Regulamentului

8

circulației rutiere și în special pct. pct. 7, 114, însă rolul părții vătămate la comiterea

accidentului rutier a rămas neexaminat, fapt care este în contradicție cu prevederile

art. 1417 Cod civil.

În asemenea circumstanțe, deja condamnarea inculpatului, constituie o

satisfacție echitabilă, fapt ce ar constitui un temei pentru respingerea pretențiilor

morale înaintate.

Potrivit practicii CEDO, cheltuielile de judecată legate de asistența juridică

urmează să fie rezonabile și utile cauzei, iar aceste circumstanțe urmează să fie probate

prin înscrisurile corespunzătoare, care ar confirma necesitatea acestor cheltuieli la

stadiul examinării cauzei în Curtea Supremă de Justiție, în condițiile cînd recursul

succesorului părții vătămate este vădit inadmisibil, iar în situația dată acuzatorul de stat

a înaintat recursul inclusiv și în interesele succesorului părții vătămate, deci instanța de

apel admițînd integral încasarea cheltuelilor de judecată, nu a supus aprecierii

rezonabilitatea acestor cheltuieli, care urmau a fi respinse ca neîntemeiate.

Susține recurentul că, instanța de apel, la judecarea cauzei a luat o poziție

favorabilă succesorului părții vătămate, selectînd numai probele nefavorabile

inculpatului, fără a-și motiva soluția sa din punct de vedere al pertinenței, utilității și

admisibilității acestor probe, acordîndu-le o prioritate nejustificată, fiind astfel

încălcate prevederile art. 26 alin. (3) Cod de procedură penală.

Mai mult, de către instanța de apel nu a fost dată o deplină apreciere

prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, cauza fiind examinată cu derogări de la

prevederile art. 19 Cod de procedură penală și art. 6 § 1 din CțEDO, ce garantează

accesul liber la justiție și la un proces echitabil, adică fără elucidarea completă și

multilaterală a circumstanțelor cauzei, în special fără a ține cont de prezența probelor

invocate în favoarea inculpatului.

succesorului părții vătămate, Anastasia Plămădeală (Dolinschi) a prezentat referință

avocatul Alexandru Luca în numele inculpatului Oleg Bucalov, care s-a expus pentru

inadmisibilitatea acestuia, invocînd că acesta contravine prevederilor art. 420 alin. (4)

Cod de procedură penală, ținînd cont de faptul că succesorul părții vătămate Ecaterina

Dolinschi, Anastasia Dolinschi nu a folosit calea apelului prin contestarea sentinței

Judecătoriei Buiucani din 03.01.2013, prin care Oleg Bucalov a fost achitat, iar decizia

recurată nu numai că nu-i înrăutățește situația, dar dimpotrivă este în favoarea

succesorului părții vătămate.

12.1. Pe marginea recursului depus de avocatul Constantin Sîrbu în numele

succesorului părții vătămate, Anastasia Plămădeală (Dolinschi), a prezentat referință

procurorul, care s-a expus pentru admiterea acestuia, deoarece, prejudiciul moral în

sumă de 20000 lei, nu va avea un efect compensatoriu, pentru suferințele provocate

succesorului părții vătămate, prin decesul unicului părinte.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide inadmisibilitatea acestora, reieșind din

următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței

de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

constată că este vădit neîntemeiat.

Recurenții, în recursurile declarate invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6)

9

Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărîrile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara o eroare de drept comisă de instanțele de fond și de apel, în

cazul în care hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Însă, acest temei pentru declararea recursului ordinar nu și-a găsit confirmare la

examinarea recursului înaintat, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de

recurent.

În pct. 18 din Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 9 din

30.10.2009 „Cu privire la judecarea recursului ordinar în cauza penală”, este

atenționat că instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și/sau material.

Sub acest aspect, Colegiul penal atestă, că instanța de apel la judecarea cauzei în

ordine de apel nu a comis careva erori de drept.

Conform art. 387 alin. (1), (3) Cod de procedură penală, odată cu sentința de

condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt dovedite temeiurile și mărimea

pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o

respinge.

Astfel, se constată că, instanța de apel, la examinarea acțiunii civile a respectat

prevederile legale și reieșind din probele prezentate de către succesorul părții vătămate

a ajuns la concluzia corectă, de a admite parțial acțiunea civilă cu încasarea din contul

inculpatului Oleg Bucalov în beneficiul succesorului părții vătămate Anastasia

Plămădeală (Dolinschi) a sumei de 2432 lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat, care

constituie diferența dintre suma de 12432 lei solicitați și suma de 10000 lei achitați

deja de inculpat, suma de 20000 lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 5000 lei

pentru asistența juridică.

Totodată, instanța de recurs menționează că, despăgubirile pentru prejudiciile

morale se disting de cele pentru prejudiciile materiale prin faptul că acestea nu se

probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.

În acest scop, pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge

la o îmbogățire fără just temei, este necesar să fie luate în considerare suferințele fizice și

morale susceptibile în mod rezonabil care au fost cauzate prin fapta săvîrșită de inculpat,

precum și de toate consecințele acesteia.

Anume, în acest context, instanța de apel a evaluat corect dauna morală în sumă de

20.000 lei, luîndu-se în considerare suferințele fizice ale succesorului părții vătămate,

statutul acesteia în societate, gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, consecințele

survenite, precum și măsura în care această compensare poate aduce satisfacție

succesorului părții vătămate.

Referitor la dezacordul apărării inculpatului cu mărimea sumei încasate pentru

cheltuielile de judecată, Colegiul penal menționează că, conform art. 63 alin. (1) și (2)

din Legea nr. 1260 din 19.07.2002, cu privire la avocatură, munca avocatului este

remunerată din contul onorariilor primite de la persoanele fizice și juridice iar mărimea

onorariului se stabilește prin acordul părților și nu poate fi schimbată de autoritățile

publice sau de instanța de judecată.

Totodată în speță, sunt relevante și explicațiile pct. 13 din Hotărîrea Plenului

Curții Supreme de Justiție nr. 9, din 30 octombrie 2009 „Cu privire la judecarea

recursului ordinar în cauza penală”, din care rezultă că, „În materia despăgubirilor,

materiale sau morale, nu există temei de casare care să îngăduie instanței de recurs să

reaprecieze cuantumul acțiunii civile. Ca atare, în recurs nu se poate solicita

10

reactualizarea despăgubirilor cuvenite, stabilite de instanța de fond”.

În baza celor constatate, Colegiul penal, conchide că instanța de apel, a adoptat o

hotărîre legală și întemeiată, astfel, se impune soluția inadmisibilității recursurilor

ordinare declarate avocatul Alexandru Luca în numele inculpatului și de avocatul

Constantin Sîrbu în numele succesorului părții vătămate, Anastasia Plămădeală

(Dolinschi).

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Alexandru Luca în

numele inculpatului și de avocatul Constantin Sîrbu în numele succesorului părții

vătămate, Anastasia Plămădeală (Dolinschi), împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 02 iulie 2015, în cauza penală în privința lui Bucalov Oleg

Nicon, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 decembrie 2015.

Președinte Petru Moraru

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță

11