1ra-971/15 — Art.264 alin.3 lit.a CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul 16 decembrie 2013, Ujacov Trifan a fost achitat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod Penal pe motiv că fapta comisă nu întrunește elementele infracțiunii.

Pentru a se pronunța instanța de fond a reținut că, Ujacov Trifan se învinuește de către organul de urmărire penală de faptul că la 05 ianuarie 2011, aproximativ la orele 17.40 min., conducînd mijlocul de transport de model „Opel Astra", cu numărul de înmatriculare CH AO 995, deplasîndu-se pe traseul național Chișinău - Leova - Cahul, în centrul s. Zîrnești, r-nul Cahul, în imediata apropierea a marcajului rutier „trecerea pentru pietoni", a încălcat prevederile Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin H.G. nr. 357 din 13 mai 2009 și anume: 1 - pct. 10 alin. (1) care prevede că, persoana care conduce un vehicul trebuie: a) să fie aptă din punct de vedere psihofiziologic și medical; b) să posede cunoștințe și să execute cerințele prezentului Regulament, precum și să posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum; - pct. 11 lit. f) stipulînd că, conducătorul de vehicul înainte de plecare și în timpul deplasării este obligat: să cedeze trecerea pietonilor la trecerile pentru pietoni cu circulație nedirijată; - pct. 45 alin. (1) care prevede că, conducătorul mijlocului de transport trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii, situația rutieră; - alin. 2) în care se menționează că, în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, nu s-a isprăvit cu conducerea și a tamponat biciclistul Gîrneț Constantin Alexei, născut la 24 iunie 2000, care traversa strada, în urma cărui fapt părții vătămate i-au fost cauzate leziuni corporale grave periculoase pentru viață.

Apeluri împotriva sentinței au declarat procurorul și avocatul Ignat Dumitran, în interesele reprezentantului părții vătămate Vasilachi Aliona. Procurorul a solicitat casarea integrală a sentinței, pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ujacov Trifan să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod Penal cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani 6 luni cu executarea pedepsei în închisoare de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 4 ani. Acțiunea civilă înaintată de admis integral după cum a fost formulată. În argumentare cererii de apel procurorul a invocat: - instanța de judecată a apreciat incorect probele administrate, analizate și examinate cît în faza urmăririi penale atît și în ședința de judecată, privind vinovăția inculpatului Ujacov Trifan în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal; - o parte din declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate Vasilachi Aliona, eronat au fost fixate și apreciate în sentința emisă de judecată, precum și nu au fost luate în calcul declarațiile martorilor oculari Gîrneț Constantin, Țurcan Vitalie, Caras Marcel și Gîrneț Tudor; - martorul Ujacov Larisa, mama inculpatului Ujacov Trifan nici nu a putut să depună declarații coerente pe margine accidentului rutier comis de fiul ei și este absurd ca aceasta să nu dea declarații în apărarea lui; 2 - analizînd probele examinate, instanța greșit a ajuns la concluzia să fapta comisă de inculpatul Ujacov Trifan nu întrunește elementele infracțiunii incriminate, iar acuzarea a prezentat dovezi referitor la existența indicatorului „trecere pentru pietoni" la locul comiterii infracțiunii, obligație de care se face vinovat conducătorul auto Ujacov Trifan și în mod special urma să reducă viteza, deoarece în acel loc se afla stația auto din s. Zîrnești, r-nul Cahul, iar inculpatul Ujacov Trifan se face vinovat , or el avea obligația să prevadă situațiile periculoase, să țină seama de condițiile nefavorabile ale timpului ori să prevadă posibilitatea conducerii mijlocului de transport în condiții climaterice nefavorabile; - refuză să dea crezare declarațiilor inculpatului precum că, înainte de producerea impactului venea un automobil cu lumina la faza lungă, declarații menținute și de martorul Ujacov Larisa, vis-a-vis de declarațiile martorilor oculari, care au declarat că a trecut un automobil dar pînă la accident, mai mult decît atît existînd probe care demonstrează că inculpatul putea să prevadă ciocnirea prin frînare. Avocatul Ignat Dumitran în interesele reprezentantului părții vătămate Vasilachi Aliona a solicitat casarea sentinței cu dispunerea rejudecării cauzei penale și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ujacov Trifan să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod Penal și admiterea acțiunii civile. În argumentarea cererii de apel depuse a fost invocat: - instanța de fond adoptînd sentința de achitare, nu a dat o analiză probelor prezentate de organul de urmărire penală, care după părerea acestora, sunt pertinente și concludente și în ansamblu dovedesc vinovăția lui Ujacov Trifan Ivan în comiterea infracțiunii incriminate; - instanța de fond a motivat soluția bazîndu-se pe declarațiile lui Ujacov L., care este mama achitatului Ujacov Trifan, însă lămuririle acesteia diferă de versiunea achitatului; - instanța a trecut cu vederea declarațiile martorului ocular Gîrneț Constantin, precum și probele anexate la dosar.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 16 martie 2013 s-au admis apelurile declarate, casată integral sentința și pronunțată o hotărîre nouă, după cum urmează: Ujacov Trifan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod Penal la 3 (trei) ani 6 (șase) luni închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 3 (trei) ani. În baza art. 90 Cod Penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei cu stabilirea termenului de probă de 4 (patru) ani. 3 S-a admis parțial acțiunea părții vătămate în capătul recuperării prejudiciului moral și încasat din contul lui Ujacov Trifan în beneficiul lui Vasilachi Aliona prejudiciul moral în mărime de 80 000 (opt zeci mii) lei, care urmeau a fi achitați în termen de 12 luni de la devenirea deciziei irevocabile. Acțiunea civilă depusă de partea vătămată Vasilachi Aliona în capătul cererii cu privire la recuperarea prejudiciului material s-a admis în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirii să se pronunțe instanța în ordinea civilă. 4.1. Pentru pronunțarea hotărîrii instanța de apel a constatat că, Ujacov Trifan la 05 ianuarie 2011, aproximativ orele 17.40 minute, conducînd mijlocul de transport de model „Opel Astra", cu numărul de înmatriculare CH AO 995, deplasîndu-se pe traseul național Chișinău - Leova -Cahul, în centrul s. Zîrnești, r- nul Cahul, în imediata apropierea a marcajului rutier „trecerea pentru pietoni", nu s-a isprăvit cu conducerea și a tamponat biciclistul Gîrneț Constantin Alexei, născut la 24 iunie 2000, care traversa strada, în urma cărui fapt părții vătămate i- au fost cauzate leziuni corporale grave periculoase pentru viață. Prin acțiunile sale Ujacov Trifan a încălcat prevederile Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 357 din 13 mai 2009 și anume: - pct. 10 alin. (1), care prevede că, persoana care conduce un vehicul trebuie: a) să fie aptă din punct de vedere psihofiziologic și medical; b) să posede cunoștințe și să execute cerințele prezentului Regulament, precum și să posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum; - pct. 11 lit. f), stipulînd că, conducătorul de vehicul înainte de plecare și în timpul deplasării este obligat: să cedeze trecerea pietonilor la trecerile pentru pietoni cu circulație nedirijată și - pct. 45 alin. (1), care prevede că, conducătorul mijlocului de transport trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii, situația rutieră și - alin. 2) în care se menționează că, în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului. Deși, inculpatul Ujacov Trifan nu a recunoscut culpa sa, instanța de apel analizînd în ansamblu probele administrate în cauză prin prisma art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, a ajuns la concluzia că, inculpatul Ujacov Trifan este culpabil de acțiunea care îi este imputată, dîndu-și perfect seama de actele pe care le-a comis, de gravitatea acestora cît și penalitatea lor. 4 Astfel,vina lui Ujacov Trifan se dovedește în întregime prin cumulul probelor administrate și verificate în cauză și anume: procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier cu schemă și tabel fotografic din 05.01.2011 (f.d.7-16 vol. I); raportul de expertiză medico-legală nr. 47d în privința lui Gîrneț Constantin din 18.02.2011 (f.d.46 vol. I); procesul-verbal de efectuare a experimentului cu schemă din 25.02.2011 (f.d. 49-52 vol. I); raportul de expertiză auto-tehnică nr. 0329 din 04.03.2011 (f.d.60-63/a vol. I); copia raportului de verificare tehnică a vehiculului de model „Opel Astra'' din data de 29.05.2009 (f.d.77 vol. I); declarațiile martorului Țurcanu Vitalie (f.d. 85 vol. II); declarațiile martorului Gîrneț Constantin (f.d.86-87 vol. II); declarațiile martorului Gîrneț Tudor (f.d.99- 100 vol. II); declarațiile succesorului victimei Vasilachi Aliona (f.d.101-102 vol. II); declarațiile martorului Vieru Octavian (f.d. 113-114 vol. II); declarațiile martorului Caras Marcel (f.d. 115-116 vol. II) și parțial prin declarațiile inculpatului Ujacov Trifan. Instanța de apel a conchis că vinovăția inculpatului se demonstrează direct prin probele sus enunțate, din care s-a dedus faptul că, automobilul de model „Opel Astra", n/î CH AO 955, la momentul apariției biciclistului în limitele vizibilității, conducătorul auto a avut posibilitatea tehnică de a evita impactul cu biciclistul, iar accidentul a avut loc în apropierea nemijlocită, în zona trecerii de pentru pietoni și în condiții meteo rutiere complicate, pe timp de iarnă, noaptea, cu ghețuș pe carosabil, anvelopele uzate, conducătorul Ujacov Trifan urma să conducă mijlocul de transport cu mai mare prudență și dexteritate, adoptînd viteza, ținînd seama de factorii menționați la alin.(l)pct. 45 Regulamentului Circulației Rutiere. Totodată, instanța de apel a considerat afirmațiile inculpatului Ujacov Trifan privind lipsa probelor de vinovăție drept metodă de apărare, fiind critic apreciate declarațiile acestuia care contravin cumulul probelor din cauză, ca de alt fel fiind critic apreciate și rezultatele raportului de expertiză auto-tehnică nr. 2149 din 19 octombrie 2012, (vol. l, f.d. 315-317) și raportului de expertiză auto-tehnică nr. 715 din 19.06.2013 (vol.2, f.d. 15-19) din care se rezultă că, conducătorul auto avînd viteza de deplasare de 40-50 km/oră nu a dispus de posibilitatea tehnică să evite tamponarea biciclistului prin frînare, deoarece expertizele sunt efectuate în baza datelor ce nu corespund circumstanțelor cauzei (privind distanța apariției obstacolului de 3-5 m). La stabilirea pedepsei s-a ținut cont de faptul că, inculpatul Ujacov Trifan a comis o infracțiune din imprudență, care se califică a fi o infracțiune gravă, consumată, de persoana inculpatului care se caracterizează pozitiv la locul de trai, a reparat parțial prejudiciul material cauzat, nu are antecedente penale, cît și lipsa circumstanțelor agravante, circumstanțe ce au dus la suspendarea condiționată a 5 executării pedepsei cu stabilirea termenului de probă conform prevederilor art. 90 Cod Penal. Privind acțiunea civilă înaintată de către Vasilachi Aliona, prin care a fost solicitat încasarea de la Ujacov Trifan paguba materială în mărime de 67 687 lei (din care 34 732 lei - pentru procurarea medicamentelor și 28 855 lei - cheltuieli de transport) și cu titlu de pagubă morală în mărime de 500 000 lei, instanța de apel, deoarece reclamanta a prezentat un set de înscrisuri în susținerea acțiunii civile (vol. l f. d. 185-270) care nu au permis verificarea calculului ce se referă la lecuire și la transport, a considerat că, acțiunea civilă depusă de partea vătămată Vasilachi Aliona în capătul cererii cu privire la recuperarea prejudiciului material urmează a fi admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirii să se pronunțe instanța în ordinea civilă, iar referitor la prejudiciul moral, a considerat că, acesta urmează a fi admis parțial acțiunea (ținînd cont de ajutorul benevol acordat anterior de inculpat părții vătămate) și a încasat din contul lui Ujacov Trifan prejudiciul moral în mărime de 80 000 (opt zeci mii) lei, care va fi un cuantum corespunzător și echitabil, reieșind din suferințele fizice și psihice cauzate părții vătămate minore, cauzate în urma infracțiunii prin cauzarea leziunilor corporale grave periculoase pentru viață.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar avocatul Ion Grecu în numele inculpatului Ujacov Trifan, care invocînd temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței fără modificări, din motiv că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii incriminate, menționîndu-se că: - instanța de apel a pus la baza condamnării inculpatului declarațiile martorilor Vieru Octavian și Țurcan Vitalie care n-au dat mărturii convingătoare în materia ce tine de culpa lui Ujacov Trifan în cele întîmplate și declarațiile martorului Gîrneț Constantin – bunelul minorului, care răspundea de supravegherea acestuia; - rapoartele de expertiză auto-tehnice nr. 2149 din 19.10.2012 și nr. 715 din 19.06.2013, apreciate critic de către instanța de apel, atestă faptul că Ujacov Trifan, deplasîndu-se regulamentar, nu a avut posibilitatea de a evita acest impact, prin urmare aprecierea critică de către instanța de apel a acestor rapoarte este lipsită de temei; - este lipsită de temei și concluzia instanței de apel referitor la nerespectare de către Ujacov Trifan a prevederilor pct. 45 al Regulamentului circulației rutiere, întrucît partea vătămată nu poate fi considerată obstacol, din motivul că conform p.109 1) din regulament conducătorul de biciclete este considerat participant la traficul rutier și în consecință potrivit art. 3 din regulament era obligat să respecte regulile circulației rutiere, iar potrivit p.40. 1) înaintea virării la stingă sau 6 întoarcerii, conducătorul de vehicul trebuie: b) să cedeze trecerea vehiculelor care vin din sens opus și urmează să se deplaseze înainte sau la dreapta, precum și pietonilor, prin urmare culpabil de încălcarea regulilor de circulației rutiere este partea vătămată, care a și provocat accidentul rutier în cauză, cît și bunelul său Gîrneț Constantin și mama părții vătămate, Vasilachi Aliona, care au permis minorului în vîrstă de 11 ani de a conduce bicicleta pe drumul public contrar dispozițiilor p.8 din regulament, potrivit cărui: pot conduce pe drumurile publice biciclete… persoanele care au împlinit vîrsta de 14 ani. Partea vătămată n-a fost vestimentată potrivit p. 109. 1) a Regulamentului ce stabilește că conducătorul de biciclete ... trebuie să circule pe drumul public ... fiind îmbrăcați în vestă de protecție-avertizare fluorescent reflectorizantă; - mama minorului în susținerea pretențiilor sale ce țin de recuperarea pagubelor materiale, a anexat bonuri de plată de procurare a berii, șampaniei, nucușoarelor pentru bere, salam și alte produse pe care copilul nu le putea consuma în timpul aflării în comă, i s-a satisfăcut acțiunea civilă prin atribuirea pagubei morale în cuantum de 80000 lei.

Asupra recursului ordinar referințe au depus procurorul și reprezentantul legal al pătimitului Vasilachi Aliona, solicitînd respingerea acestuia, pe motiv că aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond și apel care nu pot constitui temei de recurs.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza materialelor cauzei, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Raportînd aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal lecturînd textul recursului reține că, de către recurent s-a invocat ca temei de drept pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de 7 instanțele de fond ori de apel, atunci cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Colegiul remarcă că, din textul recursului declarat rezultă de fapt dezacordul cu aprecierea probelor care denotă nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate. Se reține, că eroarea gravă de fapt trebuie înțeleasă în sensul atribuit de legislator în art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală și anume stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor. Eroarea gravă de fapt trebuie să rezulte din situația dosarului, privită ca o stare de fapt. Pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte, să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decît cea pe care materialul probator o susține. Verificînd probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în sensul că inculpatul Ujacov Trifan nu se consideră vinovat de comiterea infracțiunii imputate, Colegiul o consideră ca neîntemeiată. La acest capitol se remarcă că, sub aspectul situației de “neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Colegiul penal reține, că instanțele de apel judecînd cauza și verificînd probele în ședința de judecată cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungînd la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate. Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată desfășurat și minuțios în textul deciziei invocate în pct. 4.1 al prezentei decizii. Astfel, Colegiul precizează că instanța de apel la judecarea cauzei corect a ajuns la concluzia de casare a sentinței și a pus la baza condamnării inculpatului probele administrate la materiale cauzei și anume declarațiile succesorului părții vătămate, a martorilor, precum și materialele cauzei. 8 Mai mult ca atît, motivele aduse de recurent precum că instanțele de judecată nu au dat o apreciere cuvenită probelor din dosar ține de starea de fapt și nu sunt prevăzute ca temei pentru recurs în art. 427 Cod de procedură penală. Astfel, în acord cu instanța de apel, Colegiul consideră, că vinovăția inculpatului se dovedește incontestabil prin declarațiile martorilor Gîrneț C., Gîrneț T.,Vieru O., Turcanu V., Caras M., cît și prin probele anexate la dosar și anume: procesul-verbal de cercetare la fața locului, raportul de expertiză medico-legală, raportul de expertiză auto-tehnică nr. 0329 din 04 martie 2011, din care se deduce faptul că, automobilul de model „Opel Astra", n/î CH AO 955, la momentul apariției biciclistului în limitele vizibilității de circa – 45 metri, conducătorul auto a avut posibilitatea tehnică de a evita impactul cu biciclistul, mai mult ca atît accidentul a avut loc în apropierea nemijlocită, în zona trecerii de pentru pietoni, și în condiții meteo rutiere complicate, anume timp de iarnă, noaptea, cu ghețuș pe carosabil, anvelopele uzate, conducătorul Ujacov Trifan urma să conducă mijlocul de transport cu mai mare prudență și dexteritate, adoptînd viteza ținînd seama de factorii menționați la alin.(l) pct. 45 Regulamentului Circulației Rutiere. Sunt lipsite de temei alegațiile recurentului referitor la faptul că instanța de apel a imputat inculpatului nerespectarea normei invocate supra incorect, întrucît partea vătămată nu poate fi considerată obstacol, din motivul că conform p.109 1) din regulament conducătorul de biciclete este considerat participant la traficul rutier și în consecință potrivit art. 3 din Regulament era obligat să respecte regulile circulației rutiere, iar potrivit p.40. 1) înaintea virării la stingă sau întoarcerii, conducătorul de vehicul trebuie: b) să cedeze trecerea vehiculelor care vin din sens opus și urmează să se deplaseze înainte sau la dreapta, precum și pietonilor, deoarece cele invocate nu sunt specifice speței date, or în acest caz biciclistul se deplasa pe trecerea de pietoni, respectiv se aplică alte prevederi ale Regulamentului care reglementează trecerea pietonilor la trecerea de pietoni. Referitor la motivul recurentului precum că vinovat de producerea accidentului se face partea vătămată de 11 ani, făcînd trimitere la dispozițiilor p. 8. din Regulament, potrivit cărui: pot conduce pe drumurile publice biciclete… persoanele care au împlinit vîrsta de 14 ani, deasemenea partea vătămată n-a fost vestimentară potrivit p.109. 1) a Regulamentului ce stabilește că conducătorul de biciclete ... trebuie să circule pe drumul public ... fiind îmbrăcați în vestă de protecție-avertizare fluorescent – reflectorizantă, Colegiul repetat va menționa că, minorul în vîrsta de 11 ani nu conducea bicicleta pe drumul public, el doar traversa drumul din stînga spre dreapta, pe trecerea de pietoni, fiind supravegheat de către bunelul său Gîneț Constantin, iar potrivit declarațiilor reprezentantului legal al părții vătămate, Vasilachi Aliona, bicicleta copilului avea semne de iluminare care 9 erau instalata la roți și la pedale. Din cauza că circulația nu a fost stopată peste bicicletă a trecut o mașină și nu se vedeau semnele de iluminare. Totodată, Colegiul v-a susține poziția critică a instanței de apel referitor la rapoartele de expertiză auto-tehnice nr. 2149 din 19.10.2012 și nr. 715 din 19.06.2013 din care se rezultă că, conducătorul auto avînd viteza de deplasare de 40-50 km/oră nu a dispus de posibilitatea tehnică să evite tamponarea biciclistului prin frînare, deoarece: raportul de expertiză auto-tehnic nr. 2149 din 19.10.2012, a fost efectuat reieșind din condițiile întrebării, ce nu corespund circumstanțelor cauzei prvind distanța apariției obstacolului 3-5 m, și anume în raport se menționează că: ”…determinarea distanței la care se afla a/m de model „Opel Astra” de la locul tamponării, poate avea loc în urma utilizării în calcule a datelor reale despre timpul de deplasare a biciclistului, în cîmpul de vizibilitate a conducătorului auto, din momentul creării obstacolului de deplasare pînă la momentul tamponării, precum și date reale despre distanța de vizibilitate al conducătorului auto în condițiile rutiere respective. Aceste date, mai exact și obiective, pot fi stabilite și fixate prin reconstituirea faptei la fața locului cu participarea nemijlocită a participanților și a martorilor la accidentul rutier și prin efectuarea experimentului în cadrul procesului de urmărire penală. Realizarea acestor acțiuni precum și acumularea datelor suplimentare necesare pentru efectuarea expertizei nu ține de competența expertului tehnic auto.” (f.d.315-314, v.1); potrivit raportul de expertiză auto-tehnică nr. 715 din 19.06.2013, s-a constatat că la deplasarea automobilului cu viteza reală egală cu 42 km/oră și cu viteza egală cu 50 km/oră, șoferul ultimului nu a avut posibilitatea tehnică de a evita tamponarea cu biciclistul prin frînare, însă prin încheierea judecătorului din 11.04.2013 a fost pusă și întrebarea dacă conducătorul automobilului a avut posibilitatea de evita tamponarea biciclistului atît prin frînare cît și prin ocolire, răspunsul la ultima, în expertiza menționată fiind „ Regulamentul circulației rutiere în vigoare nu prevede posibilitatea evitării tamponării prin manevra de ocolire, pe acest motiv cercetări referitor acestei părți a întrebării nu se efectuează”. Astfel, expertiza menționată nu dovedește nevinovăția inculpatului, prin prisma tuturor întrebărilor invocate în expertiză dată, or, la momentul apariției biciclistului în limitele vizibilității de circa – 45 metri conducătorul automobilului a avut și posibilitatea evitării tamponării cu ultimul prin manevra de ocolire. În concluzie, este necesar de subliniat că potrivit art. 100 alin.(1) Cod de procedură penală fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al 10 pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, iar potrivit alin. (2) aceluiași articol, judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Cît ține de alegațiile recurentului referitor la acțiunea civilă înaintată de reprezentantul legal al părții vătămate Vasilachi Aliona și anume că, ultima în susținerea pretențiilor sale ce țin de recuperarea pagubelor materiale, a anexat bonuri de plată de procurare a berii, șampaniei, nucușoarelor pentru bere, salam și alte produse pe care copilul nu le putea consuma în timpul aflării în comă, i s-a satisfăcut acțiunea civilă prin atribuirea pagubei morale în cuantum de 80 000 lei, Colegiul reține că bonurile de plată menționate, se încadrează în prejudiciul material, referitor la care instanța de apel corect s-a expus în această parte, admițînd în principiu acțiunea civilă referitor la încasarea prejudiciul material, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordine civilă, iar referitor la prejudiciul moral, instanța de apel deasemneea s-a expus estimîmd justificat suma de 80 000 lei, ținînd cont de ajutorul benevol acordat anterior de inculpat părții vătămate, sumă care va fi un cuantum corespunzător și echitabil, reieșind din suferințele fizice și psihice cauzate părții vătămate minore, cauzate în urma infracțiunii prin cauzarea leziunilor corporale grave periculoase pentru viață. Cu referire la stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod Penal, de gradul prejudiciabil și de pericolul social al faptei imputate, care a fost comisă din imprudență, fiind o infracțiune gravă, de scopul pedepsei penale, de personalitatea inculpatului, care se caracterizează pozitiv la locul de trai, a reparat prejudiciul material cauzat, lipsa circumstanțelor agravante și antecedentelor penale și ca urmare justificat a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, considerînd ca fiind posibilă corectarea și reeducarea inculpatului fără izolarea reală de societate. În urma celor expuse, Colegiul penal constată că, hotărîrea recurată corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, este legală și întemeiată, iar temeiurile invocate nu persistă în cauză. Astfel, argumentele invocate de recurent nu au suport probatoriu și contravin probelor administrate. Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat, pe motiv că acesta este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(1),(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție 11 DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Ion Grecu în numele inculpatului Ujacov Trifan, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 16 martie 2015, în cauza penală privindu-l pe ultimul, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 07 octombrie 2015. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun 12 Dosarul nr.1ra-971/15 Curtea Supremă de Justiție DECIZIE dispozitiv 30 septembrie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte : Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan și Ion Guzun examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul Ion Grecu în numele inculpatului Ujacov Trifan, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 16 martie 2015, în cauza penală privindu-l pe Ujacov Trifan Ivan, născut la 02.02.1988, originar al s. Taraclia, com. Plopi, r-nul Cantemir, cu viză de domiciliu în or. Cahul, str. M. Basarab, 28/12, Termenii de examinarea a cauzei: 1.prima instanță: 02.06.2011-16.12.2013; 2.instanța de apel: 17.02.2014-16.03.2015; 3.instanța de recurs: 02.07.2015-30.09.2015; În conformitate cu prevederile art.432 alin.(1),(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Ion Grecu în numele inculpatului Ujacov Trifan, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 16 martie 2015, în cauza penală privindu-l pe ultimul, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată va fi publicată integral la 07 octombrie 2015. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun 13