1ra-1026/2017 — art.264 alin.3 lit.a Cod penal
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.264 alin.3 lit.a Cod penal
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.8 CPP
1ra-1026/2017 — art.264 alin.3 lit.a Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul 1ra-1026/17 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e D E C I Z I E 19 iulie 2017 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: președinte – Petru Ursache, judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti, a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatei Caucovscaia Maria, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Orhei din 09 martie 2016 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2016, în cauza penală în privința lui Caucovscaia Maria XXX, născută la xxx, originară din xxx, domiciliată în xxx. Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei: 1. de la 12 august 2014 - până la 09 martie 2016 (instanța de fond); 2. de la 19 aprilie 2016 - până la 14 septembrie 2016 (instanța de apel); 3. de la 25 mai 2017 – până la 19 iulie 2017 (instanța de recurs ordinar).
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală legal executată. C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Orhei din 09 martie 2016, Caucovscaia Maria a fost condamnată în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijlocul de transport pe un termen de 2 ani. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedeapsei închisorii a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 1 an. Corpul delict automobilul de model “XXX”, cu n/î XXX, s-a dispus de a fi returnat proprietarului.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Caucovscaia Maria, la 05 mai 2014, aproximativ la ora 0330, deținând permis de conducere a vehiculelor de categoria „X” cu numărul xxx, eliberat la 19.10.2007, fiind trează și conducând automobilul de model „Xxx”, cu numărul de înmatriculare XXX, în care se aflau în calitate de pasageri cet. 1 Caucovschii M. și Tonciuc G., pe traseul M-2 Chișinău-Soroca în direcția or. Chișinău, la distanța de 140 de metri de la borna kilometrică care indică distanța de 33 km de la începutul drumului, în apropierea s. Peresecina, r-nul Orhei, intrând în curba semnalizată prin indicatoarele rutiere 1.34.1 și respectiv 1.34.2 (curbă deosebit de periculoasă) și manifestând imprudență în traficul rutier, încălcând prevederile pct. 45.1) al Regulamentului circulației rutiere conform căruia, o obligă să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; situația rutieră, pct. 45.2) care prevede că, în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, și pct. 42.4) potrivit căruia, intrarea pe banda extremă stânga destinată circulației în sens opus este interzisă, astfel, nu a adaptat viteza de deplasare a vehiculului la starea psihofiziologică proprie, la dexteritatea în conducere și a admis deraparea autovehiculului pe care îl conducea, rezultat la ce a ieșit pe contrasens și a tamponat partea laterală din dreapta a automobilului pe care îl conducea, partea frontală a camionului de model „Xxx” cu numărul de înmatriculare Xxx, condus de către Xxx, cauzându-i astfel pasagerului Xxx potrivit raportului de expertiză medico- legală nr. 143/D din 06.06.2014, vătămare corporală gravă.
Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatei care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că faptele inculpatei nu întrunesc elementele componenței de infracțiune. În argumentarea apelului a indicat că sentința de condamnare este neîntemeiată, inculpata pe parcursul procesului penal a declarat că nu este vinovată, menționând că nu a avut posibilitatea de a evita impactul. Ea a respectat prevederile indicate în Regulamentul Circulației Rutiere, precum și personal a suportat vătămări corporale. Faptul traumatizării lui Tanciuc G. a afectat-o enorm, deoarece aceasta fiind ruda sa, iar inculpata i-a fost permanent alături pe perioada tratamentului, acordându-i ajutor, inclusiv și material. Astfel, declarațiile inculpatei au fost confirmate de martorul Caucovschii Mihail, care a fost prezent în momentul comiterii accidentului și 2 a relatat că Caucovscaia Maria a respectat normele în trafic, se deplasa cu viteza regulamentară pe banda sa, neavând posibilitatea de a evita impactul. Prin probele administrate în prezenta cauză, nu se confirmă vinovăția inculpatei, iar potrivit art. 264 alin. (3) Cod penal, fapta prejudiciabilă a normei indicate constă în încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere de către persoana care conduce mijlocul de transport. Însă, în acțiunile inculpatei nu există careva încălcări, deoarece ea a respectat toate regulile prevăzute în Regulamentul circulației rutiere. În speță, lipsește fapta prejudiciabilă și vinovăția.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2016, a fost respins, ca nefondat apelul declarat de avocatul Bulbuc B. în numele inculpatei.
Instanța de apel și-a motivat soluția prin faptul că probele cercetate de prima instanță, cu respectarea prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, confirmă vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii imputate și acțiunile ei corect au fost încadrate în prevederile art. 264 alin.(3) lit.a) Cod penal. Cât privește declarațiile inculpatei precum că ea nu ar fi comis faptele imputate, nu a încălcat prevederile Regulamentului circulației rutiere, instanța le-a reținut că acestea nu corespund adevărului și sunt depuse în scopul de a se eschiva de la răspunderea penală pentru faptele comise, deoarece ele se combat prin probele analizate și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, care demonstrează vinovăția lui Caucovscaia M. în comiterea infracțiunii imputate. Totodată, instanța a menționat că declarațiile inculpatei sunt contradictorii, or, aceasta a relatat că în noaptea când a avut loc accidentul ea mergea regulamentar pe banda sa și nu a încălcat prevederile Regulamentului circulației rutiere, iar în instanță a indicat că la ultima cotitură a fost orbită de către automobilul care venea din sens opus și a ieșit pe a doua bandă a carosabilului pe care mergea, astfel celălalt șofer i-a lovit cu automobilul său și i-a împins până a revenit pe banda sa. Astfel, prin probele prezentate se confirmă că vinovată de comiterea accidentului este conducătorul automobilului de model „Xxx”, care e Caucovscaia M., ultima apropiindu-se de o curbă periculoasă nu a adaptat viteza de deplasare a vehiculului și nu a dat dovadă de dexteritate în 3 conducere și a admis deraparea autovehiculul pe carosabilul umed, ca rezultat la ce a ieșit pe contrasens și a tamponat partea laterală din dreapta de camionul de model „Xxx”, care se deplasa regulamentar pe banda sa de circulație din sens opus. În acest sens, instanța corect a reținut concluzia primei instanțe, care a respins versiunea inculpatei potrivit căreia aceasta a fost orbită de un automobil ce venea în întâmpinare și a simțit o lovitură puternică, or, după ce a fost orbită inculpata a continuat deplasarea automobilului fără a reduce viteza, lipsind urmele de frânare la fața locului. Referitor la pedeapsa aplicată, instanța de apel a menționat că aceasta a fost stabilită în conformitate cu prevederile art.7, 61 și 75 Cod penal. Astfel, Colegiul penal a constatat că instanța de fond corect a conchis că reeducarea inculpatei este posibilă prin izolarea ei de societate, cu aplicarea art. 90 Cod penal.
Împotriva hotărârilor judecătorești a declarat recurs ordinar avocatul Bulbuc B. în numele inculpatei, care, invocând temeiul prevăzut la art. 427 alin.(1) pct. 8) CPP, solicită casarea acestora și pronunțarea unei hotărâri de achitare, deoarece nu au fost întrunite elementele infracțiunii. A menționat că inculpata a pledat nevinovată, acesta fiind primul caz când se află pe banca acuzaților, explicând că nu a avut posibilitatea să evite impactul. Ea a respectat prevederile Regulamentului circulației rutiere, personal a avut de suferit, având vătămări corporale. Referitor la partea vătămată Xxx, aceasta fiind ruda sa, iar faptul traumatizării ultimei a afectat-o într-o măsură sporită, fiind alături pe perioada tratamentului, acordându-i ajutor, inclusiv și material, ultima pretenții nu are față de inculpată. Din declarațiile martorilor audiați în ședința de judecată și anume Caucovschii M., Luțișin B., Pântea V., Furtună B., reprezentantului legal al părții vătămate Leonov S., precum și probele materiale nu se confirmă vinovăția inculpatei. Astfel, fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii imputate deoarece în speță lipsesc fapta prejudiciabilă și vinovăția. În argumentarea recursului a invocat aceleași motive care anterior le-a menționat în cererea de apel.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra 4 recursului declarat de către avocat, considerându-l inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că recurentul solicită casarea hotărârilor contestate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare. Astfel, recurentul nefiind de acord cu modalitatea de apreciere a probelor, a invocat drept temei prevederile art. 427 alin.(1) pct. 8) CPP, însă motivele date nu se conțin în temeiul prevăzut de art. 427 alin.(1) CPP.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal dispune inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. În conformitate cu art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Recurentul în recurs a invocat ca temei de casare a hotărârilor judecătorești pct. 8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, considerând că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii incriminate, solicitând pronunțarea unei hotărâri de achitare. Raportând norma dată la situația în cauză, Colegiul conchide că acest temei nu și-a găsit confirmare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de avocat. Astfel, sub aspectul situației de ,,neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acestuia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Colegiul penal reține că, instanțele de fond, în baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă, potrivit art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, corect ajungând la concluzia privind vinovăția lui Caucovscaia M. în 5 comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. a) Cod penal, încadrarea juridică a acțiunilor acesteia fiind justă. Concluziile instanței de fond și de apel sunt corecte și se întemeiază pe cumulul de probe administrate, cum sunt declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate Xxx, care a relatat că Tonciuc G. este mama sa. Referitor la cazul dat cunoaște că în noaptea de 05.05.2014 mama sa, Tonciuc G. se îndrepta spre aeroport împreună cu inculpata și Caucovschii M., cu automobilul de model xxx, care aparține cu drept de proprietate lui Caucovscaia M. Aproximativ la orele 0400, a fost telefonat de către Caucovschii Mihail care, i-a comunicat că au avut un accident rutier, după or. Orhei. S-a deplasat la spitalul din or. Orhei, unde, atât mama sa Tonciuc G., cât și inculpata erau traumate, doar Caucovschii M. nu avea răni. Mama sa, se află în Federația Rusă, în spital, unde trece un curs de reabilitare după tratament. Față de inculpată, nu au careva pretenții; - declarațiile martorului Luțișin Boris, care a declarat că la data de 05 mai 2014, la orele 03 40 , se deplasa la volanul automobilului Mercedes, cu n/î AN AY 941, care aparține SRL „Ambalaj Bulboaca”. Se deplasa pe traseu în regiunea s. Peresecina, r-nul Orhei și la o distanță de 70 metri brusc a apărut o lumină puternică. Automobilul de model Audi a iluminat spre el și a frânat. Lumina la automobilul său ardea la faza scurtă. El circula cu viteza de 20-30 km/oră, iar la acel moment nu a putut să întreprindă nimic. Automobilul de model Audi l-a lovit în partea stângă a autovehicolului, în rezultatul căruia automobilul condus de inculpată s-a întors și a căzut în cuveta din partea sa. Locul tamponării a avut loc pe banda sa. Schița accidentului s-a întocmit la fața locului, care a fost semnată imediat. Din cauza că Caucovscaia M. mergea cu viteza mare a avut loc accidentul rutier; - declarațiile martorului Pîntea V., care a explicat că pe inculpată o cunoaște de la momentul accidentului. El activează în calitate de șofer la xxx și conduce automobilul de model xxx. La data de 05.05.2014 se deplasa spre Bălți de la Anenii Noi. Mergea în urma lui Luțișin B. La ieșirea din s. Peresecina, r-nul Orhei, aproape de cotitură venea un automobil, care a alunecat de pe traseu și a tamponat automobilul xxx condus de colegul său, Luțișin B. Nu poate spune cu ce fază mergea automobilul, însă totul a avut loc pe neașteptate. După accident a ieșit din camion și a sunat la poliție și ambulanță. La volanul automobilului se afla Caucovscaia Maria, iar în salon încă două persoane. În urma accidentului a avut de suferit șoferul și pasagerul din spate. Afară timpul era după ploaie și carosabilul era umed. A 6 observat că colegul Luțișin B. a frânat brusc, deoarece el mergea din urmă. Personal a văzut momentul ciocnirii, cum luminile au dispărut și a avut loc tamponarea. De la lovitură automobilul Xxx s-a întors invers și a fost răsturnat în cuvetă, iar camionul cum s-a oprit așa și a rămas; - declarațiile martorului Fortună B.; - declarațiile martorului Caucovschii Mihail, care a declarat că la data de 05.05.2014, dimineața mergea împreună cu Caucovscaia Maria și Tonciuc G. spre aeroport. La volan se afla Caucovscaia M., el lângă șofer iar soția sa în spate. La ieșirea din or. Orhei, ploaia s-a mai liniștit, însă l-a cotitura spre s. Peresecina, ploaia s-a acutizat. La ultima cotitură spre s. Peresecina, mergeau cu viteza de 55 km/h. Când a cotit, a apărut o lumină de la un automobil. Brusc a simțit o lovitură și a pierdut cunoștința. Revenindu- și a auzit cum Caucovscaia M. gemea. Întorcându-se a văzut că soția sa era dată pe spate. A dat să iasă din automobil, însă era prins cu centura de siguranță. A început a striga și de sub centură, pe geam a ieșit afară. A încercat să deschidă ușa unde se afla șoferul însă nu reușea, a mai încercat o dată și s-a deschis ușa din partea dreaptă. Lovitura a avut loc din partea dreaptă. Automobilul se afla cu partea din spate spre acostament dar partea din față era întoarsă spre traseu în direcția Bălți. Caucovscaia M. și-a revenit după care el s-a urcat în automobil să vadă cum se simte soția sa. Când s-a urcat să vadă ce este cu soția, ia ridicat capul și a înțeles că are traumă la gât, în spate, chemând ajutor. A sunat la ambulanță. Consideră că Caucovscaia M. mergea corect și nu a avut posibilitatea să evite impactul, aceasta se deplasa pe banda sa, precum și probele materiale: - procesul-verbal de cercetare la fața locului cu planșa și schița accidentului de circulație; - procesul-verbal de examinare a mijlocului de transport; - procesele-verbale al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei nr. 155 și 156 din 05.05.2014 în privința lui Luțișin B. și Caucovscaia M., potrivit cărora ambii conducători la momentul examinării fiind treji; - raportul de expertiză medico- legală nr. 143/D din 06.06.2014, potrivit căreia lui Tonciuc G. i-a fost cauzată vătămare gravă a integrității corporale. Astfel, Colegiul penal conchide că instanțele judecătorești corect au statuat că prin declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate și martorilor nominalizați mai sus este relatată realitatea celor întâmplate, întemeiat ajungând la concluzia despre vinovăția inculpatei Caucovscaia M., iar faptul nerecunoașterii vinovăției de către aceasta nu echivalează cu achitarea ei, de vreme ce există probe pertinente și concludente, care, în 7 ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția acesteia în săvârșirea infracțiunii imputate. Analizând materialele cauzei Colegiul constată că în speță sunt întrunite elementele infracțiunii în baza căreia Caucovscaia M. a fost condamnată, prin urmare argumentul recurentului precum că inculpata a respectat prevederile Regulamentului circulației rutiere și dânsa nu a comis faptele infracționale imputate, instanța de recurs conchide, că cele invocate reprezintă părerea subiectivă a recurentului, însă din materialele cauzei și din textul deciziei atacate rezultă că instanța de apel corect și-a motivat concluzia în privința acestui aspect, conducându-se de circumstanțele cauzei, stabilind că Caucovscaia Maria conducând automobilul de model xxx, apropiindu-se de o curbă periculoasă nu a adaptat viteza de deplasare a vehicolului, nu a dat dovadă de dexteritate în conducere și a admis deraparea automobilului pe carosabilul umed, astfel, ca rezultat a ieșit pe contrasens și a tamponat partea laterală din dreapta a camionului de model „xxx”, care se deplasa regulamentar pe banda sa de circulație din sens opus. Mai mult ca atât, Colegiul penal reține că instanțele de fond corect au respins versiunea de apărare a inculpatei care a indicat că ea a fost orbită de un automobil ce venea din întâmpinare, simțind o puternică lovitură, or, după ce Caucovscaia M. a fost orbită a continuat deplasarea cu automobilul, fără a reduce viteza, fapt confirmat prin lipsa urmelor de frânare la fața locului. Generalizând cele menționate, Colegiul penal conchide că argumentele invocate de recurent privind nevinovăția lui Caucovscaia M. nu au suport probatoriu și contravin probelor administrate. La fel, Colegiul statuează, că la aprecierea probelor judecătorii sunt independenți, nefiind legați de opinia altor persoane, iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare. Colegiul constată că la caz nu este prezentă nici o discordanță între cele reținute de instanțele de fond și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. Totodată, recursul înaintat repetă întocmai textul apelului declarat de avocat în numele inculpatei, argumentele expuse de recurent au fost anterior invocate în apel, iar instanța de apel, pe deplin le-a examinat, apreciind toate probele din dosar în ansamblu, și, conform art. 414 alin.(3), 417 alin. (1) pct.8) 8 Cod de procedură penală, s-a pronunțat detaliat asupra tuturor motivelor invocate în apel. Mai mult, invocarea în recursul ordinar a dezacordului cu modul de apreciere a probelor administrate în dosar nu poate servi drept temei de casare a unei hotărâri judecătorești definitive, atât timp cât alte circumstanțe nu sunt invocate. Instanța de recurs menționează că în acțiunile inculpatei sunt prezente semnele constitutive ale infracțiunii imputate, iar nerecunoașterea vinovăției de către aceasta în comiterea infracțiunii date, nu poate servi temei de achitare, de vreme ce în cursul judecării cauzei au fost administrate suficiente probe care confirmă cu certitudine vinovăția lui Caucovscaia M. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(3) lit.a) Cod penal și este apreciată de către instanța de recurs drept o modalitate de exercitare a dreptului la apărare, urmărind scopul evitării răspunderii penale. Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat pe motiv că acesta este vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatei Caucovscaia Maria, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2016, în cauza penală în privința lui Caucovscaia Maria, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 17 august 2017. Președinte Petru Ursache Judecătorii Constantin Alerguș Vladimir Timofti 9
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.