1re-85/2017 — art. 473 CPP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 473 CPP
- Temei legal
- art. 473 CPP
1re-85/2017 — art. 473 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 1re-85/2017
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
16 august 2017 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte – Petru Ursache,
judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 09 martie
2017, declarat de condamnatul Musteață Ivan Xxxxx,
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 13.06.2016 - 28.11.2016;
Instanța de recurs: 02.01.2017 - 09.03.2017.
A C O N S T A T A T :
Prin încheierea Judecătoriei Taraclia din 28 noiembrie 2016, a fost respinsă
plângerea condamnatului Musteață Ivan împotriva deciziei șefului Penitenciarului
nr. 1 - Taraclia, din 30 martie 2016, privind aplicarea sancțiunii disciplinare în mod
de suspendare a dreptului de a primi colete pe termen de 1 lună, ca neîntemeiată.
Condamnatul, a contestat cu recurs încheierea, solicitând casarea acesteia
cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie anulată încheierea judecătorului de
instrucție și decizia șefului Penitenciarului nr. 1 – Taraclia.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 09 martie 2017,
a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de condamnat.
În motivarea soluției sale, instanța de recurs a indicat că, potrivit art. art. 471,
473 Cod de procedură penală, încheierea judecătorului de instrucție, adoptată în
condițiile art. 473 Cod de procedură penală, nu este pasibilă de a fi atacată pe căile
ordinare de atac, deoarece nu este prevăzut dreptul la recurs ordinar.
Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea
procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acestora, precum și al
principiului constituțional al egalității în fața legii și al autorităților.
Condamnatul a contestat cu recurs în anulare decizia, solicitând casarea
acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în prima instanță.
În motivarea recursului a invocat că, de către administrația Penitenciarului
nr. 1 – Taraclia a fost sancționat ilegal, iar la examinarea plângerii sale nu au fost
audiați martorii care puteau confirma faptul refuzului de către condamnat să se
prezinte la solicitarea administrației, să dea explicații verbale și/sau în scris privind
faptele și circumstanțele încălcării modului de executare a pedepsei și cerințelor
regimului de deținere.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia
din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul
General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3), și în
numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea
1
Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după
epuizarea căilor ordinare de atac.
În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură
penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare
cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii
atacate.
Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se
menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul
reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu
fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când
Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova
despre depunerea cererii.
Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în
anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost
judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de
achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac,
reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură
penală – adică calea apelului și recursului ordinar.
Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată rezultă că,
atât decizia instanței de recurs, prin care s-a dispus inadmisibilitatea recursului
declarat de condamnat, deoarece încheierea primei instanțe este irevocabilă și nu se
supune căilor de atac, cât și încheierea judecătorului de instrucție adoptată în ordinea
reglementată de art. 473 Cod de procedură penală, nu cad sub incidența categoriilor
de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot
fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, iar recursul declarat
împotriva acestora este considerat inadmisibil, deoarece asemenea hotărâri nu sunt
susceptibile de a fi atacate cu recurs în anulare.
Așadar, având ca reper prevederile art. art. 455 alin. (2) pct. 7), 453 Cod de
procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat, întrucât acesta
nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art. 455 Cod de procedură
penală.
În conformitate cu prevederile art. art. 456, 432 alin. (1), (2) pct. 1), alin. (3)
Cod de procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Musteață Ivan
Xxxxx, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 09 martie
2017, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 16 august 2017.
Președinte /semnătura/ Petru Ursache
Judecătorii /semnătura/ Petru Moraru
/semnătura/ Ghenadie Nicolaev
Copia corespunde originalului,
Judecător Petru Moraru
2