1ra-918/2017 — art.145 alin.2 lit.i,j, 186 alin.5, 192-1 alin.2 lit.a Cod penal

1ra-918/2017 — art.145 alin.2 lit.i,j, 186 alin.5, 192-1 alin.2 lit.a Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul 1ra-918/17

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

11 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti, Ghenadie Nicolaev, Petru

Moraru,

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de

inculpații Dimitrov Vasile, Dragan Andrei și avocatul Cașu Iulian în numele

lui Dragan A., prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Anenii Noi

din 16 iunie 2016 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17

ianuarie 2017, în cauza penală în privința lui

Dimitrov Vasili XXX,

născut la xxx, originar și domiciliat până la reținere în

xxx,

și

Dragan Andrei XXX,

născut la xxx, originar și domiciliat până la reținere în

xxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

(instanța de apel);

de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală legal executată.

C O N S T A T Ă :

condamnați:

- Dimitrov Vasile și Dragan Andrei în baza art. 145 alin.(2) lit.i), j), Cod penal

la detențiune pe viață, în baza art. 186 alin.(5) Cod penal la 8 ani închisoare și

în baza art. 192 1alin.(2) lit.a) Cod penal la 5 ani închisoare, fiecăruia.

În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de

detențiune pe viață, cu executarea în penitenciar de tip închis.

1

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Xxx a fost admisă parțial

și s-a încasat în mod solidar de la Dimitrov V. și Dragan A. în beneficiul lui

Xxx suma de xxx cu titlul de prejudiciu material, prejudiciul moral în mărime

de xxx și cheltuieli pentru asistența juridică în sumă de xxx lei.

S-a încasat în mod solidar de la Dimitrov V. și Dragan A. cheltuielile de

judecată: - suma de xxx cheltuieli suportate pentru efectuarea expertizei

medico-legală nr. 111 din 13.11.2015; - suma de xxx pentru efectuarea

expertizei medico-legală nr. 732 din 08.10.2015, - suma de xxx pentru

efectuarea expertizei medico-legală nr. 733 din 08.10.2015, - suma de xxx

pentru efectuarea expertizei medico-legală nr. 734 din 08.10.2015, suma de xxx

lei pentru efectuarea expertizei medico-legală nr. 735 din 08.10.2015, - a câte

xxx de la fiecare inculpat pentru efectuarea expertizei psihiatrico-legală.

Vasile și Dragan Andrei, la 08 septembrie 2015, aproximativ la orele 12 00-14 00,

aflându-se în curtea gospodăriei lui xxx din s. xxx, r-nul Xxx, în rezultatul

unui conflict spontan apărut, cu scopul omorului intenționat, conștientizând

că prin acțiunile sale cauzează victimei chinuri și suferințe deosebite, cu răngi

metalice, cu pumnii și picioarele i-au aplicat lui Xxx mai multe lovituri peste

organele vitale ale corpului. Ulterior, cu scopul realizării intenției de a-l omorî

pe Xxx, împreună l-au dus în beci unde i-au legat mâinile și picioarele la

spate, iar gura i-au acoperit-o cu o cârpă. Ca rezultat al loviturilor aplicate,

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 111 din 13.11.2015, lui xxx

i-au fost cauzate, vătămări grave care au dus la decesul acestuia și au legătură

directă cu survenirea morții.

Dimitrov Vasile, la sfârșitul lunii august, începutul lunii septembrie

2015, data precisă nu a putut fi stabilită de către organul de urmărire penală,

în timp ce locuia în gospodăria lui Xxx din s. Xxx, r-nul xxx, cu scopul

sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, din locuința acestuia a sustras

o icoană veche cu chipul Sfîntului Nicolai în valoare de xxx, cauzându-i astfel

proprietarei, Xxx, daune în proporții considerabile.

Tot el, Dimitrov Vasile împreună și prin înțelegere prealabilă cu Dragan

A., acționând cu același scop, privind sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, la 08 septembrie 2015, după ce l-au omorât pe Xxx, aflându-se în

gospodăria acestuia, din s. Xxx, r-nul Xxx, continuându-și acțiunile criminale,

au sustras pe ascuns de la decedat telefonul mobil de model Xxx în valoarea

2

de xxx și bani în sumă de xxx, cauzându-i astfel lui Xxx daune în proporții

considerabile în sumă totală de xxxi.

Ulterior, inculpații continuîndu-și activitatea infracțională, acționând în

același scop de sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, după ce l-au

omorât pe Xxx, s-au deplasat în mun. Chișinău, unde, având cheile de la

apartamentul familiei Xxx ridicată de la decedat, au pătruns în apartamentul

xxx, din xxx, de unde au sustras pe ascuns bunuri materiale și lucruri din aur

în valoare totală de xxx.

Tot ei, la 08 septembrie 2015, acționând cu scopul de a răpi mijlocul de

transport fără scop de însușire, după ce l-au omorât pe xxx, aflându-se în

gospodăria decedatului din xxx, xxx, au răpit automobilul victimei de model

xxx cu n/î Xxx cu care s-au deplasat în xxx, unde l-au abandonat pe o stradă a

orașului.

avocatul acestuia Sanduleac Victor, inculpatul Dragan Andrei și avocatul

Gromovenco Vl. în numele ultimului, care au solicitat:

- inculpatul Dimitrov V. și avocatul acestuia, casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri, cu stabilirea unei pedeapse mai blânde. În

argumentarea apelurilor, apelanții au indicat că Dimitrov V. vina și-a

recunoscut, contribuind activ la elucidarea cauzei, pentru prima data fiind

atras la răspundere penală. La fel, inculpatul a menționat că victima a început

conflictul, acesta se afla în stare de ebrietate ușoară, fapt confirmat prin

raportul de expertiză medico-legală nr.111 din 10.11.2015.

- inculpatul Dragan A. și avocatul acestuia, casarea sentinței și

pronunțarea unei hotărâri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă,

totodată acțiunea civilă să fie respinsă. Inculpatul a indicat că instanța nu a

luat în considerație faptul că se află fără antecedente penale, la locul de trai

este caracterizat pozitiv, fiindu-i stabilită o pedeapsă prea aspră.

Suplimentar avocatul a menționat că sentința este neîntemeiată și

ilegală, pe motivul că necătând la faptul că Dragan A. vina și-a recunoscut-o

pe deplin, instanța greșit a apreciat că ultimul este caracterizat nesatisfăcător,

comportamentul acestuia în timpul și după săvârșirea infracțiunii fiind unul

indiferent, fără a ține cont că în ședința preliminară inculpatul a depus cerere

de a fi examinată cauza în procedura simplificată în baza art. 364-1 CPP.

Astfel, acesta a depus declarații prin care a menționat că se căiește sincer de

3

cele comise, doar nu a recunoscut faptul sustragerii anumitor bijuterii din aur,

fapt care nu influența la calificarea infracțiunii, însă care a servit temei pentru

a nu examina cauza potrivit prevederilor art.364/1 CPP. Instanța a concretizat

că Dragan A. nu are antecedente penală, însă a luat în considerație că acesta

anterior a avut conflict cu legea, unde procesele penale au fost încetate, astfel

nu și-a făcut concluzii corespunzătoare, circumstanțe care nu sunt agravante

și nu pot servi la stabilirea pedepsei.

Căința sinceră și recunoaștrea vinovăției inculpatului se constată prin

faptul că condamnatul din propria inițiativă a comunicat împrejurările

efectuării acțiunilor sale infracționale, apreciind acțiunile întrepinse ca fapte

negative, cerându-și scuze pentru faptele comise față de succesorul victimei și

instanța de judecată. Astfel, acestea pot fi considerate ca circumstanțe

atenuante, iar în cazul în care pentru infracțiunea săvârșită legea penală

prevede detențiunea pe viață, care este una excepțională, condamnatul

beneficiază de aplicarea unor circumstanțe atenuante și pedeapsa închisorii

poate fi aplicată la limitele prevăzute de norma în cauză.

ianuarie 2017, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate.

aspectele, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, a examinat și apreciat

probele administrate în cauză, care dovedesc cu certitudine vinovăția lui

Dimitrov V. și Dragan A. în săvârșirea infracțiunilor imputate, corect a stabilit

circumstanțele de fapt și vinovăția inculpaților.

De asemenea, instanța a conchis că măsura de pedeapsă a fost aplicată

legal și corect de către instanța de fond, care nu contravine legii, ținând cont

de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, precum și de gravitatea faptei penale,

urmările prejudiciabile, motivul săvârșirii infracțiunii, persoana celui vinovat,

care sunt caracterizați nesatisfăcător, cruzimea cu care a fost comisă

infracțiunea de omor față de victimă, comportamentul inculpaților în timpul

examinării cauzei care fiind distrați și fără remușcări pentru faptele comise,

anterior fiind trași la răspundere penală cu încetarea proceselor penale, însă

fără antecedente penale.

Astfel, instanța a reținut că Dimitrov V. și Dragan A. au comis

infracțiuni excepțional de grave, deosebit de grave și mai puțin grave, lipsa

circumstanțelor atenuante, iar ca circumstanțe agravante a menționat

4

provocarea prin infracțiune a unor urmări grave, săvârșirea infracțiunii prin

acte cu o deosebită cruzime sau prin botjocorirea victimei, precum și

săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație.

Prin urmare, instanța de fond just a conchis că corectarea și reeducarea

inculpaților poate avea loc cu izolarea de societate și corect a aplicat în

privința lui Dimitrov V. și Dragan A. detențiunea pe viață.

inculpații Dimitrov Vasili, Dragan Andrei și avocatul Cașu I. în numele

inculpatului Dragan A., care au solicitat:

- inculpatul Dimitrov V., care, invocând temeiul prevăzut la art. 427

alin.(1) pct.6) CPP, solicită casarea hotărârilor judecătorești, rejudecarea

cauzei cu stabilirea unei pedepse mai blânde și anume din detențiunea pe

viață să-i fie aplicată pedeapsa cu închisoare de 25 de ani.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate, în cauză penală persistă doar circumstanțe

atenuante care nu au fost luate în considerație, el și-a recunoscut integral vina,

la momentul comiterii infracțiunii împlinise vârsta de 18 ani, anterior nefiind

condamnat, s-a aflat la educația și întreținerea buneilor, astfel fiind influențat

negativ de stradă. În conformitate cu Rezoluția Cabinetului Miniștrilor EC

nr.67 (2), la pedeapsa detențiune pe viață sunt condamnate persoanele

recidiviste care au fost anterior condamnați pentru infracțiuni deosebit de

grave, însă el pentru prima dată a comis infracțiunea, pentru ce la moment se

căiește.

Astfel, potrivit art. 2 Cod penal, legea penală are drept scop prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni, considerând că el merită să-i fie acordată o nouă

șansă, să-i fie modificată pedeapsa din detențiune pe viață în închisoare pe un

termen de 25 de ani.

- inculpatul Dragan A., care, fără a invoca vre-un temei de drept

prevăzut la art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, solicită casarea

hotărârilor judecătorești și stabilirea unei pedepse mai blânde. Nu este de

acord cu hotărârile judecătorești în partea stabilirii pedepsei, menționând că a

recunoscut integral vina, căindu-se pentru cele săvârșite, a colaborat cu

organul de urmărire penală. Mai mult, la momentul comiterii infracțiunii se

afla la vârsta de 18 ani și nu conștientiza consecințele acțiunilor săvârșite.

Prin urmare solicită să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă acordându-i

5

o posibilitate de a se corecta.

- La data de 22 iunie 2017, avocatul Cașu Iulian în numele inculpatului

Dragan Andrei a declarat recurs ordinar, care, invocând temeiul de drept

prevăzut la art. 427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, solicită casarea

hotărârilor judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,

cu stabilirea unei pedepse mai blânde.

În argumentarea recursului a indicat că la materialele cauzei nu sunt

probe care să justifice aplicarea celei mai aspre pedepse penale și anume

detențiunea pe viață. Astfel, solicită instanței ca cauza să fie examinată în

ședință publică, cu citarea părților, pentru a le acorda posibilitatea părții

apărării să demonstreze ilegalitatea aplicării celei mai aspre pedepse.

procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra

recursurilor declarate, considerându-le inadmisibile, ca fiind vădit

neîntemeiate, cele depuse de inculpați, invocând că recurenții nu sunt de

acord cu pedeapsa stabilită, astfel solicită aplicarea unei pedepse mai blânde,

însă instanțele inferioare au reținut prevederile art. 6,7,61,75-77 Cod penal,

argumentându-și soluția în partea pedepsei penale, prin urmare aceasta fiind

una echitabilă.

Referitor la recursul declarat de către avocatul Cașu L. în numele lui

Dragan A., a menționat că acesta este declarat peste termen.

7.1. Asupra recursurilor declarate de inculpați și avocatul în numele lui

Dragan A., a depus referință succesorul victimei xxx, care a solicitat

respingerea acestora ca inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate, iar cel al

avocatului Cașu I., ca depus peste termen .

invocate în raport cu circumstanțele cauzei Colegiul lărgit consideră că

recursurile urmează a fi admise, însă din alte motive decât cele indicate de

recurenți.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursurile instanța este în drept să admită recursurile, cu casarea totală sau

parțială a hotărârii atacate și să rejudece cauza, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, dacă nu se agravează situația condamnatului.

Conform art.424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în

raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limita

6

temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură penală și formulate în

cererea de recurs.

Drept temei pentru declararea recursului ordinar, inculpatul Dimitrov

V. invocă prevederile art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală care

stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, avocatul

Cașu I. în numele inculpatului Dragan A. invocă prevederile art. 427 alin.(1)

pct.10) CPP, iar inculpatul Dragan A. nu invocă nici un temei de drept, însă

autorii critică hotărârile judecătorești atacate în partea stabilirii pedepsei,

solicitând o pedeapsă mai blândă, astfel se întrevede temeiul pentru recurs

prevăzut de pct. 10) al normei nominalizate - s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul

penal reține că temeiurile menționate nu și-a găsit confirmarea în speța dată.

Colegiul menționează că, potrivit prevederilor art. 75 Cod penal, prin

criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile)

stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la

aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea

penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică

a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând

cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana

celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și

individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze

scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art.61 Cod penal, în strictă

conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea

pedepsei în limitele fixate în partea specială.

Reieșind din prevederile legale enunțate, precum și din conținutul

hotărârilor contestate, instanța de recurs reține că inculpații nu sunt de acord

cu pedeapsa stabilită în baza art. 145 alin.(2) lit. i), j) Cod penal – detențiune

pe viață.

Colegiul penal atestă că, sancțiunea art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal,

7

în baza căruia au fost condamnați Dimitrov V. și Dragan A., prevede o

pedeapsă sub formă de închisoare de la 15 la 20 de ani sau cu detențiune pe

viață.

Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 16 iunie 2016, lui Dimitrov

Vasili și Dragan Andrei le-a fost stabilită pedeapsa în baza art. 145 alin.(2) lit.

i), j) Cod penal – detențiune pe viață, soluție care a fost menținută prin decizia

instanței de apel.

Astfel, instanța de recurs reține că instanțele judecătorești au ținut

seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de faptul că

infracțiunea comisă de inculpați, potrivit art. 16 Cod penal, face parte din

categoria celor excepțional de grave, de persoana inculpaților, care anterior au

fost trași la răspundere penală cu încetarea proceselor penale, care se

caracterizează nesatisfăcător, provocarea prin infracțiune a unor urmări

grave, prin acte cu o deosebită cruzime și prin batjocorirea victimei, de

comportamentul inculpaților în timpul examinării cauzei penale care erau

distrați și fără remușcări pentru faptele comise, corect concluzionând că

corijarea și reeducarea lui Dimitrov V. și Dragan A. este posibilă numai prin

izolarea lor de societate, cu stabilirea detențiunii pe viață.

Colegiul penal menționează că argumentele recurenților referitor la

faptul că instanțele de fond la stabilirea pedepsei inculpaților nu au ținut cont

de circumstanțele atenuante, nu pot fi reținute în speță, deoarece toate

motivele invocate în recursuri în susținerea acestor argumente (inculpații au

recunoscut vina, căindu-se de cele comise), deja au fost luate în considerație

de instanțele de judecată la aplicarea pedepsei închisorii.

Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizată în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea

respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de

evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca

finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.

La fel, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că, deși probele în cauza

penală nominalizată au fost legal administrate și corect apreciate, iar

instanțele de fond just au stabilit starea de fapt, corect încadrând acțiunile

inculpaților în prevederile art. 145 alin.(2) lit. i), j) Cod penal, însă, acestea

neîntemeiat au dispus încasarea, în mod solidar, din contul lui Dimitrov

8

Vasili și Dragan Andrei cheltuielile judiciare suportate pentru efectuarea

expertizelor în mărime de 2926 lei.

În această ordine de idei, Colegiul penal menționează că dispozițiile art.

143 alin.(1) Cod de procedură penală, prevăd că expertiza se dispune și se

efectuează în mod obligatoriu pentru constatarea circumstanțelor enumerate

în aliniatul nominalizat, inclusiv pentru constatarea cauzei morții; stării

psihice și fizice a bănuitului, învinuitului, inculpatului – în cazurile în care

apar îndoieli cu privire la starea de responsabilitate sau la capacitatea lor de a-

și apăra de sine stătător drepturile și interesele legitime în procesul penal; în

cazul când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză (art. 143

alin.(1) pct. 1), 3) și 6) Cod de procedură penală).

Alin.(2) al art. 143 Cod de procedură penală, stipulează că, plata

expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin.(1) se face din contul

bugetului de stat.

Drept urmare celor invocate, se indică că în cazurile când expertiza a

fost dispusă de către organul de urmărire penală sau de către instanța de

judecată la solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea

expertizei vor fi achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat, dar

nu a inculpatului.

Astfel, se reține că, expertizele medico-legală a cadavrului xxx nr.111

din 13.11.2015, biologice nr.732, 733, 734, 435 din 08.10.2015 și psihiatrico-

legală ambulatorie nr.911a-2015 și nr. 912 a-2015 în privința inculpaților

Dimitrov V. și Dragan A., au fost ordonate de către organul de urmărire

penală în vederea constatării decesului victimei, stării psihice și fizice a

învinuiților cu privire la starea de responsabilitate și capacitatea acestora de a-

și apăra de sine stătător drepturile și interesele legitime în procesul penal,

precum și în privința altor cazuri când prin alte probe nu poate fi stabilit

adevărul în cauză, acestea fiind acțiuni procesuale ce țin de administrarea

probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina părții acuzării.

Prin urmare, Colegiul atestă că cheltuielile ce sunt suportate în cadrul

urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpaților în comiterea

infracțiunii de omor, prin numirea efectuării expertizelor judiciare

nominalizate mai sus, reprezintă cheltuieli judiciare ce sunt achitate din

bugetul statului.

Totodată, Colegiul penal lărgit ținând cont de prevederile art. 424 alin.

(2) Cod de procedură penală, care stipulează că instanța de recurs este în

9

drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără, însă, a agrava situația

condamnatului, statuează asupra următoarelor:

Din conținutul hotărârilor judecătorești rezultă că Dimitrov V. și Dragan

A. au fost condamnați pentru săvârșirea sustragerii pe ascuns a bunurilor altei

persoane, în proporții deosebit de mari, infracțiune prevăzută de art. 186 alin.

(5) Cod penal (red.2009). Valoarea bunurilor sustrase ca semn calificativ al

componenței de infracțiune, care prevede răspunderea pentru sustragere, se

determină ținându-se seama de mărimea unității convenționale de amendă

stabilită de legislație la momentul săvârșirii infracțiunii.

Conform art. 64 alin. (2) Cod penal (red.2009) valoarea unității

convenționale de amendă la momentul comiterii furtului de la partea

vătămată xxx (08.09.2015) constituia 20 lei. Potrivit art. 126 Cod penal

(red.2009) proporții deosebit de mari se considera valoarea bunurilor

materiale sustrase, care, la momentul săvârșirii infracțiunii depășea 5 000

unități convenționale.

Potrivit sentinței valoarea prejudiciului cauzat lui xxx constituia xxx,

adică 6 226, 75 unități convenționale. Astfel, la data condamnării lui Dimitrov

V. și Dragan A. (16.06.2016), încadrarea juridică a acțiunilor acestora pe

epizodul de furt, era corectă, deoarece valoarea bunurilor sustrase depășea 5

000 unități convenționale.

Ulterior, prin Legea nr. 207 privind modificarea și completarea unor

acte legislative din 29.07.2016, în vigoare din 07.11.2016, valoarea unității

convenționale a fost majorată de la 20 la 50 lei, iar proporții deosebit de mari

în conformitate cu modificările operate la art. 126 alin. (11) Cod penal se

consideră valoarea bunurilor sustrase care depășește 40 salarii medii lunare

pe economie prognozate, stabilite de Guvern în vigoare la momentul

săvârșirii faptei.

Prin urmare, a intervenit o lege penală mai favorabilă inculpaților, care,

potrivit art. 10 Cod penal, are efect retroactiv și se răsfrânge asupra

persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a

acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa.

Astfel, se impune soluția de reîncadrare a acțiunilor lui Dimitrov V. și

Dragan A. din prevederile art.186 alin.(5) Cod penal în cele ale art. 186 alin. (4)

Cod penal, ca sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de

două persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții

10

mari, or la momentul săvârșirii sustragerii bunurilor de la Lapicus T.

(08.09.2015) potrivit Hotărârii Guvernului nr. 974 din 04.12.2014 salariul

mediu lunar prognozat pentru anul 2015 a fost stabilit în mărime 4500 lei.

Prejudiciul cauzat părții vătămate și anume xxx, potrivit modificărilor

operate la art. 126 alin. (1) Cod penal, constituie 27,67 salarii medii lunare

prognozate de Guvern pentru anul 2015, ceea ce nu mai formează proporții

deosebit de mari.

Cu referire la soluționarea acțiunii civile în partea prejudiciului moral,

Colegiul penal lărgit, reieșind din materialele cauzei, constată că instanțele

judecătorești au adoptat o soluție greșită sub acest aspect, din următoarele

motive.

În acest context, instanța de recurs menționează că despăgubirile pentru

prejudiciile morale se disting de cele pentru prejudiciile materiale prin faptul

că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.

Pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge la

o îmbogățire fără just temei, este necesar să fie luate în considerare suferințele

fizice și morale susceptibile în mod rezonabil care au fost cauzate prin fapta

săvârșită de inculpat, precum și de toate consecințele acesteia, așa cum rezultă

din probele administrate în cauză.

Conform art. 1423 alin.(1) Cod civil, mărimea compensației pentru

prejudiciul moral se determină de către instanța de judecată în funcție de

caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția

este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate

aduce satisfacție persoanei vătămate.

Totodată, Colegiul penal ține să enunțe că unul din criteriile orientative

generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care

exprimă că îndemnizația trebuie să prezinte o justă despăgubire, iar

cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel încît acesta să aibă efect

compensatoriu.

Verificând legalitatea soluției instanței de fond, în ce privește

prejudiciul moral, instanța de recurs constată că prin sentința Judecătoriei

Anenii Noi din 16 iunie 2016, s-a dispus spre încasare în mod solidar de la

inculpații Dimitrov V. și Dragan A. în beneficiul părții vătămate xxx suma de

xxxi, hotărâre care a fost menținută prin decizia instanței de apel.

11

Astfel, Colegiul menționează că potrivit literaturii juridice, în cazul în

care cererea de reparare a prejudiciului moral a fost înaintată în instanța de

judecată către doi sau mai mulți reclamați și prin hotărârea pronunțată

aceasta a fost admisă, prejudiciul moral se încasează aparte dar nu solidar.

Reieșind din cele menționate, Colegiul penal conchide că hotărârile

judecătorești în latura civilă în partea stabilirii modului de încasare a

prejudiciului moral sunt ilegale și neîntemeiate.

Din aceste considerente Colegiul concluzionează că hotărârile în cauză

în latura civilă urmează a fi casate în partea stabilirii modului de încasare a

prejudiciului moral, fără a modifica cuantumul despăgubirii, or, aceasta nu

poate fi apreciat o înrăutățire a situației inculpaților în sensul art. 435 alin.(1)

pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri în

această parte, prin care acțiunea civilă înaintată de xxx cu privire la încasarea

prejudiciului moral se va admite parțial, încasând de la inculpații Dimitrov V.

și Dragan A. în beneficiul acesteia prejudiciul moral în mărime de xxx, de la

fiecare, ținând cont totodată de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului,

suferințele psihice ale părții vătămate, precum și măsura în care această

compensare poate aduce satisfacție acesteia.

Prin urmare, instanța de recurs consideră că recursurile ordinare

declarate de inculpații Dimitrov V., Dragan A. și avocatul Cașu A. în numele

lui Dragan A. urmează a fi admise, cu casarea parțială a sentinței instanței de

fond și deciziei instanței de apel în latura penală și civilă, rejudecată cauza și

pronunțată o nouă hotărâre.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare declarate de inculpații Dimitrov Vasili,

Dragan Andrei și avocatul Cașu Iulian în numele lui Dragan A., casează

parțial sentința Judecătoriei Anenii Noi din 16 iunie 2016 și decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017, în latura penală și

civilă, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre după cum urmează.

Acțiunile lui Dimitrov Vasili și Dragan Andrei se reîncadrează din

prevederile art. 186 alin.(5) Cod penal în cele ale art. 186 alin.(4) Cod penal,

stabilindu-le pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare, fiecăruia.

12

Menține condamnarea lui Dimitrov Vasili și Dragan Andrei în baza art.

145 alin.(2) lit. i), j) Cod penal la detențiune pe viață și în baza art. 192 1 alin.

(2) lit. a) Cod penal la 5 (cinci) ani închisoare, fiecăruia.

În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, definitiv lui Dimitrov Vasili și Dragan

Andrei li se stabilește pedeapsa de detențiune pe viață, cu executarea în

penitenciar de tip închis.

Se exclud, dispozițiile privind încasarea din contul lui Dimitrov Vasili și

Dragan Andrei a cheltuielilor judiciare în legătură cu efectuarea acțiunilor

procesuale în sumă de 2926 lei.

Acțiunea civilă se admite parțial, dispunându-se încasarea de la

Dimitrov Vasili și Dragan Andrei în beneficiul părții vătămate xxx a

prejudiciului moral în sumă de xxx, de la fiecare.

Termenul executării pedepsei lui Dimitrov Vasili și Dragan Andrei

urmează a fi calculat din data de 11 iulie 2017, cu deducerea perioadei aflării

sub arest și a pedepsei executate de la 10 septembrie 2015 până la 11 iulie

2017, inclusiv.

Celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate se mențin.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 10 august 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

Ghenadie Nicolaev

Petru Moraru

13