1ra-1375/2017 — Art. art. 187 alin. 2 lit. f, 27, 187 alin. 2 lit. e, f, CP

Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 22 iulie 2016, au fost recunoscuți vinovați și condamnați: Vâzâi Mihail: - în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, la 6 (șase) ani închisoare; - în baza art. art. 27, 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare; - în baza art. 187 alin (2) lit. f) Cod penal, la 6 (șase) ani închisoare. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 10 (zece) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. Ceban Petru: - în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, la 4 (patru) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe termen de 3 (trei) ani. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată pentru perioada de probațiune de 3 (trei) ani. Inculpatul Ceban Petru a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 27, 187 alin. (2) lit. b), e), f), 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, din motiv că faptele nu au fost săvârșite de inculpat. Prin aceeași sentință a fost încetat procesul penal intentat în privința inculpaților 1 Vâzâi Mihail și Ceban Petru în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, în legătură cu împăcarea părților. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Rusu Maria către inculpatul Ceban Petru a fost respinsă ca neîntemeiată. Acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Rusu Maria și Volcinscaia Valentina către inculpatul Vâzâi Mihail au fost admise integral, fiind dispusă încasarea din contul inculpatului a sumei de 2110 (două mii una sută zece) lei, cu titlul de prejudiciu material în beneficiul părții vătămate Volcinscaia Valentina și suma de 21700 (douăzeci și unu mii șapte sute) lei în beneficiul părții vătămate Rusu Maria, cu titlu de prejudiciu material.

Pentru a se pronunța prima instanță a constatat în fapt, că inculpatul Vâzâi Mihail, la 06 decembrie 2014, aproximativ la ora 18:30, cu scopul de a sustrage deschis bunurile altei persoane, aflându-se pe teritoriul or. Anenii Noi, str. Tighina s-a apropiat de Luțenco Anastasia și deschis, a sustras de la aceasta bunuri materiale, cu care a fugit de la fața locului, cauzându-i astfel proprietarei daune materiale în proporții considerabile în sumă totală de 850 lei. Tot el, la 17 decembrie 2014 după o înțelegere prealabilă și împreună cu Ceban Petru, care au împărțit în prealabil rolurile, cu scopul de a sustrage deschis bunurile altei persoane s-au deplasat cu automobilul pe teritoriul s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, unde conform rolurilor stabilite, Ceban Petru cu automobilul s-a deplasat la un loc fixat din timp un urma să se întâlnească ulterior. Vâzâi Mihail cu scopul realizării planului criminal de a sustrage deschis bunurile altei persoane, aproximativ la ora 12:00, pe podul de peste r. Bîc din s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, s-a apropiat de Rusu Maria și i-a smuls din mână geanta în valoare de 300 lei, în care se aflau 21700 lei și bunuri materiale în sumă de 95 lei, cu care a fugit de la fața locului, cauzându-i astfel proprietarului o pagubă în proporții considerabile în sumă totală de 22095 lei. Tot el, la 27 martie 2015, pe parcursul zilei, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, pe ascuns, după o înțelegere prealabilă și împreună cu Ceban Petru, prin forțarea geamului din termopan, au pătruns în domiciliul lui Plăcintă Vladimir amplasat pe adresa xxxxx, de unde pe ascuns a sustras bunuri materiale, cauzându-i acesteia daune în proporții considerabile în sumă totală de 8000 lei. Tot el, la 06 mai 2015, după o înțelegere prealabilă și împreună cu Ceban Petru, cu care au împărțit în prealabil rolurile, cu scopul de a sustrage deschis bunurile altei persoane, s-au deplasat cu automobilul pe teritoriul s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, unde conform rolurilor stabilite, Ceban Petru cu automobilul s-a deplasat la un loc fixat din timp unde urma să se întâlnească ulterior. Vâzâi Mihail, fiind instigat de către Ceban Petru și acționând în conformitate cu planul criminal planificat de cei doi, cu scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, aproximativ la ora 13:00, în apropierea bisericii din s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, s-a apropiat de Rusu Maria și aplicându-i două lovituri cu mâna peste cap, în rezultat cauzându-i durere fizică, a tentat să-i smulgă din mâini geanta acesteia în valoare de 500 lei, în care se mai afla un telefon în valoare de 300 lei, în sumă totală de 800 lei, care pentru partea vătămată constituie daune în proporții considerabile. Însă Rusu Maria, văzându-l pe Vâzâi Mihail, a strâns la piept geanta ținând-o cu putere și astfel nu i-a dat posibilitate primului să o smulgă din mâini. Tot el, la 22 decembrie 2014, aproximativ la ora 19:00, având scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, aflându-se pe str. xxxxx mun. Chișinău, a sustras în 2 mod deschis de la cet. Volcinscaia Valentina o geantă de dame în valoare de 600 lei, în care se afla un telefon mobil model „Samsung E 210” cu numărul IMEI: 358949017094489, în care se afla cartela SIM cu nr. 068295195, în valoare de 1000 lei, portmoneu în valoare de 500 lei, mijloace bănești în sumă de 10 lei, carduri bancare de la BC „Victoriabank” SA și BC „Banca de Economii” SA, buletin de identitate, pașaport, carnet de pensionar pe numele acesteia, un set de chei, cauzând astfel cet. Volcinscaia Valentina o daună materială considerabilă, în sumă de 2110 lei. Inculpatul Ceban Petru, la 17 decembrie 2014, după o înțelegere prealabilă și împreună cu Vâzâi Mihail, cu care au împărțit în prealabil rolurile, cu scopul de a sustrage deschis bunurile altei persoane, s-au deplasat cu automobilul pe teritoriul s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, unde conform rolurilor stabilite din timp, aflându-se la volanul automobilului s-a deplasat la un loc fixat unde urma să-l aștepte pe Vâzâi Mihail, iar ultimul urma nemijlocit să comită jaful. Vâzâi Mihail, fiind instigat de către Ceban Petru și acționând în conformitate cu planul criminal planificat de cei doi, în scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, aproximativ la ora 12:00, pe podul de peste r. Bîc din s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, s-a apropiat de Rusu Maria și i-a smuls din mână geanta în valoare de 300 lei, în care se aflau 21700 lei și bunuri materiale în valoare de 95 lei, cu care a fugit de la fața locului, cauzându-i astfel proprietarului o pagubă în proporții considerabile, în sumă totală de 22095 lei. Tot el, în perioada lunii martie 2015, pe teritoriul s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, sub pretextul că poate să-l ajute pe Ignatiev Veaceslav la perfectarea permisului de conducere, la convins pe acesta precum că l-a înscris la o școală de instruire, primind de la acesta bani în sumă de 2700 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale. Ca rezultat, lui Ignatiev Veaceslav i-a fost cauzată o daună în proporții considerabile. Tot el, la 27 martie 2015, pe parcursul zilei, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, pe ascuns, după o înțelegere prealabilă și împreună cu Vâzâi Mihail, prin forțarea geamului din termopan, au pătruns în domiciliul lui Plăcintă Vladimir, amplasat pe adresa xxxxx, de unde pe ascuns au sustras un televizor model „Sakura” în valoare de 3000 lei și un notebook model „Lenovo” în valoare de 5000 lei, care aparțin lui Ganu Tatiana, cauzându-i acesteia daune în proporții considerabile, în sumă totală de 8000 lei. Tot el, la 06 mai 2015, după o înțelegere prealabilă și împreună cu Vâzâi Mihail, cu care au împărțit în prealabil rolurile, cu scopul de a sustrage deschis bunurile altei persoane, s-au deplasat cu automobilul pe teritoriul s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, unde conform rolurilor stabilite din timp, aflându-se la volanul automobilului, s-a deplasat la un loc fixat unde urma să-l aștepte pe Vâzâi Mihail, iar ultimul urma nemijlocit să comită jaful. Vâzâi Mihail, fiind instigat de către Ceban Petru și acționând în conformitate cu planul criminal stabilit de cei doi cu scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, aproximativ la ora 13:00, în apropierea bisericii din s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, s-a apropiat de Rusu Maria și aplicându-i două lovituri cu mâna peste cap, în rezult cauzându-i durere fizică, a tentat să-i smulgă din mâini geanta acesteia în valoare de 500 lei, în care se mai afla un telefon în valoare de 300 lei, în sumă totală 800 lei, care pentru partea vătămată constituie daune în proporții considerabile, însă Rusu Maria, văzându-l pe Vâzâi Mihail, a strâns la piept geanta, ținând-o cu putere și astfel nu i-a dat posibilitatea primului să o smulgă din mâini. 3

Procurorul a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care: Ceban Petru să fie recunoscut vinovat și condamnat: în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, la 6 ani închisoare; în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe termen de 3 ani; în baza art. art. 27, 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, la 5 ani închisoare; în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă 12 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe termen de 3 ani; încetarea procesului penal intentat în privința inculpatului în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, în legătură cu împăcarea părților. Vâzâi Mihail să fie recunoscut vinovat și condamnat: în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, la 6 ani închisoare; în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, la 5 ani închisoare; în baza art. art. 27, 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, la 5 ani închisoare; în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă 12 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis; încetarea procesului penal intentat în privința inculpatului în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, în legătură cu împăcarea părților; admiterea acțiunii civile înaintate de către partea vătămată Rusu Maria în sumă de 21000 lei, cu încasarea în mod solidar de la inculpați a sumei menționate; admiterea acțiunii civile înaintate de către partea vătămată Volcinscaia Valentina către inculpatul Vâzâi Mihail. În susținerea cerințelor, procurorul a invocat următoarele argumente: - pedeapsa penală stabilită este prea blândă; - sentința de achitare în privința lui Ceban Petru este neîntemeiată; - cu toate că inculpații Ceban Petru și Vâzâi Mihail la faza judecării cauzei penale în instanța de judecată, au încercat prin metode diferite să inducă în eroare organele de drept, și anume Vâzâi Mihail prin darea declarațiilor contradictorii celor de la urmărirea penală, prin care a încercat să voaleze rolul și participarea inculpatului Ceban Petru, acuzarea a combătut versiunile înaintate de acesta nu doar prin probele administrate legal în cadrul urmăririi penale, examinate minuțios în instanța de judecată, dar aceste versiuni au fost plauzibil combătute și prin probele prezentate chiar de partea apărării; - acuzarea a apreciat absolut veridice declarațiile lui Vâzâi Mihail efectuate în cadrul urmăririi penale, pe care ultimul nu le-a susținut în instanța de judecată, invocând motivul clasic precum ar fi fost influențat de către polițiști, însă a accentuat procurorul că inculpatul nu a depus în acest sens careva plângeri, mai mult, această versiune a fost totalmente combătută de martorul Plăcintă Teodor, care a comunicat în fața instanței, că în procesul verificării declarațiilor la fața locului, acesta se purta liber și nu părea fi stresat, fiind însoțit de mai mulți colaboratori ai poliției; - declarațiile depuse de învinuitul Vâzâi Mihail, în procesul efectuării confruntării cu Ceban Petru, în procesul căreia a declarat că infracțiunile incriminate le-a săvârșit de unul singur, fără participarea lui Ceban Petru urmează a fi apreciate critic, deoarece vin în contradicție cu materialele cauzei penale și probele acumulate; - procurorul a remarcat că instanța a ignorat probele directe ale acuzării și a pus la baza sentinței de achitare în privința lui Ceban Petru în baza art. art. 187 alin. (2) lit. b), f), 27, 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, declarațiile martorilor apărării, care de fapt urmau a fi apreciate critic. 4 3.1. Inculpatul Vâzâi Mihail a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, deoarece a recunoscut vina integral, se căiește de cele săvârșite, are la întreținere fratele minor.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2017, au fost respinse ca nefondate apelurile și menținută sentința. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a reținut că prima instanță la adoptarea sentinței, corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și astfel, just a ajuns la concluzia că, inculpatul Ceban Petru nu a săvârșit infracțiunile prevăzute de art. art. 187 alin. (2) lit. b), f), 27, 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal. Totodată, prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului Vâzâi Mihail care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat, încadrând acțiunile inculpatului în baza art. art. 187 alin. (2) lit. f), 27, 187 alin. (2) lit. e), f) și art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal. La fel, prima instanță corect și întemeiat a stabilit vinovăția inculpatului Ceban Petru în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, care a fost demonstrată cu certitudine, în afara oricărui dubiu rezonabil, în baza ansamblului de probe cercetate în cadrul ședinței de judecată. A subliniat instanța de apel și faptul, că prima instanță întemeiat a încetat procesul penal în privința inculpaților Ceban Petru și Vâzâi Mihail, intentat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, în legătură cu împăcarea părților, care a fost manifestată personal cu respectarea condițiilor prevăzute de art. 109 Cod penal. Instanța de apel a concluzionat că apelul procurorului este neîntemeiat, fiind bazat pe presupuneri neargumentate, deoarece reieșind din declarațiile inculpaților Ceban Petru și Vâzâi Mihail, a părții vătămate Rusu Maria, rezultă, că prima instanță corect a concluzionat că, vinovăția inculpatului Ceban Petru în comiterea infracțiunilor imputate nu se confirmă prin ansamblul de probe cercetate în ședința instanței de apel. Prin urmare, învinuirea adusă inculpatului Ceban Petru este bazată în exclusivitate pe declarațiile inculpatului Vâzâi Mihail oferite după reținerea sa, care nu sunt confirmate prin alte probe. Declarațiile inculpaților Ceban Petru și Vâzâi Mihail, au fost apreciate de către instanța de apel ca fiind veridice, deoarece pe parcursul întregului proces penal, atât la urmărirea penală, cât și în ședințele primei instanțe dânșii au dat declarații consecvente, concludente, iar pe parcursul judecării cauzei n-au fost aduse careva probe pertinente, concludente, utile și veridice, care ar corobora între ele și ar demonstra că inculpatul Ceban Petru a săvârșit faptele incriminate prevăzute de art. art. 27, 187 alin. (2) lit. b), e), f), 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal. Dimpotrivă, ansamblul probelor analizate și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, coroborează cu declarațiile inculpaților Ceban Petru și Vâzâi Mihail și nu confirmă, că inculpatul Ceban Petru a săvârșit infracțiunea de jaf și tentativă de jaf. Astfel, instanța de apel a respins argumentele din apelul acuzatorului de stat cu privire la faptul că, urmează a fi apreciate critic declarațiile depuse de învinuitul Vâzâi Mihail, în procesul efectuării confruntării cu Ceban Petru, în care a declarat că infracțiunile incriminate le-a săvârșit de unul singur, fără participarea lui Ceban Petru, deoarece vin în contradicție cu materialele cauzei penale și probele acumulate. 5 La fel, instanța de apel a apreciat critic argumentul din apelul acuzatorului de stat cu privire la veridicitatea declarațiilor lui Vâzâi Mihail efectuate în cadrul urmăririi penale pe care ultimul nu le-a susținut în instanța de judecată, invocând motivul clasic precum ar fi fost influențat de către polițiști, că nici o plângere din partea acestuia în perioada 14 mai 2015 – 14 mai 2016 nu a parvenit pe acest fapt, ultimul nu a putut declara în ce circumstanțe a fost influențat, de cine, cum și cu atât mai mult această versiune a fost totalmente combătută de martorul apărării Plăcintă Teodor, care a comunicat în fața instanței, că în procesul verificării declarațiilor la fața locului, inculpatul se comporta liber și nu părea a fi stresat, fiind însoțit de mai mulți colaboratori ai poliției, s-a expus, că din câte își aduce aminte a fost însoțit și de către apărătorul său care se află în sala de ședință. Așa, inițial îndată după reținere, fiindu-i respectate drepturile procesuale, Vâzâi Mihail a povestit amănunțit cum împreună cu Ceban Petru au comis infracțiunile care i-au fost incriminate. În acest sens, instanța de apel a reținut ca fiind corecte și întemeiate argumentele primei instanțe potrivit cărora, învinuirea în săvârșirea acestor 2 epizoade este bazată de procuror, practic, doar pe declarațiile inițiale date de inculpatul Vâzâi Mihail, îndată după reținere. Ulterior însă, Vâzâi Mihail nu a mai susținut aceste declarații, și fiind audiat în cadrul ședinței de judecată a negat categoric coparticiparea lui Ceban Petru la aceste jafuri. Mai mult, poziția actuală a fost aleasă de inculpatul Vâzâi Mihail încă la etapa urmăririi penale, când a fost petrecută confruntarea cu Ceban Petru, unde Vâzâi Mihail a declarat că Ceban Petru nu a participat la săvârșirea jafurilor. Astfel, necătând la faptul că schimbarea de declarații nu a fost argumentată, îndeajuns de inculpat, prima instanță a lua drept bază declarațiile date de inculpatul Vâzâi Mihail în cadrul ședinței de judecată, acestea fiind contrapuse cu restul probelor studiate. La fel, în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel inculpatul Vâzâi Mihail a susținut declarațiile oferite în prima instanță și a declarat că faptele infracționale de sustragere le-a săvârșit de unul singur. Potrivit declarațiilor părții vătămate Rusu Maria oferite în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel, aceasta a declarat că a fost atacată de două ori, dintre care odată jefuită, în ambele cazuri l-a văzut doar pe Vâzâi Mihail, iar pe Ceban Petru nu l-a văzut niciodată. Prin urmare, instanța de apel a statuat, că versiunea acuzării nu și-a găsit confirmare în materialul probator administrat, iar în cadrul cercetării judecătorești în instanța de apel nu au fost prezentate probe care ar demonstra cu certitudine, în afara oricărui dubiu rezonabil, participarea lui Ceban Petru la săvârșirea infracțiunilor de jaf și tentativă de jaf în privința cet. Rusu Maria. Instanța de apel a reținut argumentul primei instanțe cu privire la faptul că, în procesul percheziției la domiciliul lui Ceban Petru a fost depistată o geantă ce a fost sustrasă de la Luțenco Anastasia (episod neincriminat lui Ceban Petru), copiile documentelor lui Ignatiev Veaceslav și o copie de chitanță pe numele soțului victimei Rusu Maria, procurorul considerând că chitanța în cauză este o probă directă ce leagă pe Ceban Petru cu jafurile comise în privința lui Rusu Maria. Totodată, prima instanță a reținut că, în acea perioadă Vâzâi Mihail locuia la Ceban Petru și ținea la domiciliul acestuia mai multe lucruri personale, inclusiv și cele 6 sustrase de acesta, astfel, potrivit declarațiilor lui Ceban Petru și Vâzâi Mihail (care nu au fost combătute de acuzare), obiectele ridicate în procesul percheziției au fost aduse de Vâzâi Mihail, iar Ceban Petru nu are la ele nici o atribuție. Din aceste considerente, instanța de apel a menționat, că nu pot fi apreciate ca probe ce confirmă vinovăția inculpatului Ceban Petru, procesul-verbal de efectuare a percheziției în gospodăria lui Ceban Petru și procesul-verbal de examinare a obiectelor ridicate în procesul percheziției la domiciliul lui Ceban Petru, or, o chitanță pentru serviciile comunale depistată în domiciliul lui Ceban Petru, nu este îndeajuns pentru a trasa o legătură directă între acesta și infracțiunile săvârșite în privința lui Rusu Maria. Analizând probele și apreciindu-le prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel a considerat că, participarea inculpatului Ceban Petru la săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 27, 187 alin. (2) lit. b), e), f), 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, nu a fost dovedită prin probe suficiente, pertinente, concludente și utile, administrate în conformitate cu legea procesuală penală și lipsește componența acestei infracțiuni, iar sentința de achitare în această parte, adoptată de către prima instanță, este întemeiată. Având în susținere prevederile art. art. 8, 389 Cod de procedură penală, instanța de apel a concluzionat că, prima instanță corect a constatat nevinovăția lui Ceban Petru de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 27, 187 alin. (2) lit. b), e), f), 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal și întemeiat a aplicat prevederile art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, adoptând o sentință de achitare în privința inculpatului Ceban Petru, din motiv că faptele nu au fost săvârșite de acesta. Luând în considerare că vina inculpatului Ceban Petru în săvârșirea celor două episoade de jaf nu a fost confirmată în cadrul cercetării judecătorești și în privința acestor capete de învinuire a fost pronunțată sentință de achitare, instanța de apel a stabilit că prima instanță corect și întemeiat a exclus din componența infracțiunilor incriminate inculpatului Vâzâi Mihail calificativul prevăzut de lit. b) alin. (2) art. 187 Cod penal „de două sau mai multe persoane”. În privința condamnării inculpatului Ceban Petru în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, inculpatului Vâzâi Mihail în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, precum și încetarea procesului penal în privința inculpaților Ceban Petru și Vâzâi Mihail învinuiți în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, instanța de apel a menționat că aceasta nu a fost contestată de către acuzatorul de stat, fiind considerată ca legală și întemeiată. Instanța de apel a constatat că prima instanță corect a individualizat pedeapsa lui Ceban Petru în baza art. art. 7, 75 Cod penal, și totodată, corect a aplicat pedeapsa sub formă de închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia, care este echitabilă și proporțională infracțiunii săvârșite, ținând cont de gradul de pericol al infracțiunii, care face parte din categoria celor grave, de circumstanțele cauzei, de lipsa circumstanțelor agravante și prezența a două circumstanțe atenuante, de personalitatea inculpatului, care la locul de trai se caracterizează satisfăcător, nu prezintă pericol social, a reparat prejudiciul material cauzat, partea vătămată nu are pretenții față de acesta, astfel, asigurând realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât de către inculpatul Ceban Petru, cât și din partea altor persoane. La fel, instanța de apel a reținut, că prima instanță just a individualizat pedeapsa și în privința inculpatului Vâzâi Mihail în baza art. art. 7, 75 Cod penal, și totodată, corect a aplicat pedeapsa sub formă de închisoare, care este echitabilă și proporțională 7 infracțiunilor săvârșite, ținând cont de gradul de pericol al infracțiunilor comise, cu scop de cupiditate, de circumstanțele cauzei, de personalitatea inculpatului, care la evidența medicului psiholog sau narcolog nu se află, la locul de trai se caracterizează satisfăcător, anterior judecat, nu a conștientizat graviditatea faptelor săvârșite anterior, nu și-a schimbat atitudinea față de valorile ocrotite de legea penală, de pericolul social, are un comportament predispus spre comiterea infracțiunilor de sustragere, precum și, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului. Instanța de apel a respins solicitarea apărătorului cu privire la aplicarea unei pedepse mai blânde sau a unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării acesteia în privința lui Vâzâi Mihail, or, deși acesta a recunoscut parțial vina nu a conștientizat gravitatea infracțiunilor comise, săvârșind patru infracțiuni împotriva patrimoniului, cu intenție directă, anterior fiind condamnat pentru infracțiuni similare, prezintă un pericol social sporit, fiind o persoană predispusă spre comiterea de noi infracțiuni, nu a recuperat prejudiciul material cauzat tuturor părților vătămate.

Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia în privința ambilor inculpați, în privința epizodului săvârșit în privința părții vătămate Rusu Maria, cu remiterea cauzei penale la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea recursului acuzatorul de stat invocă că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. Cu referire la menținerea achitării inculpatului Ceban Petru de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal și art. 27, 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal (epizodul comis asupra părții vătămate Rusu Maria) din motiv că faptele nu au fost săvârșite de inculpat, recurentul invocă că instanța de apel nu a luat în considerație faptul că atât în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul cercetării judecătorești în prima instanță s-a stabilit cu certitudine vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate, care a fost săvârșită prin înțelegere prealabilă cu Vâzâi Mihail. Astfel, susține acuzarea că inculpații Ceban Petru și Vâzâi Mihail în cadrul judecării cauzei în instanța de judecată, au încercat prin metode diferite să inducă în eroare organele de drept și anume Vâzâi Mihail prin prezentarea declarațiilor contradictorii celor de la urmărirea penală, a încercat să voaleze rolul și participarea inculpatului Ceban Petru, fiind combătute versiunile înaintate de acesta prin probele administrate legal în cadrul urmăririi penale, examinate minuțios în instanțele de fond. Remarcă că inculpatul Vâzâi Mihail în instanța de judecată nu a susținut declarațiile date la urmărirea penală, invocând motivul clasic precum că ar fi fost influențat de către polițiști, însă urmează a fi accentuat, că nici o plângere din partea acestuia nu a parvenit pe acest fapt, ultimul nu a putut declara în ce circumstanțe a fost influențat, de cine și cum, mai mult această versiune a fost totalmente combătută de martorul apărării Plăcintă Teodor. Accentuează procurorul că declarațiile lui Vâzâi Mihail depuse la faza de urmărire penală (f.d. 138, 142, vol.I), diferă de cele depuse de ultimul în procesul efectuării confruntării cu Ceban Petru, atunci când a declarat că infracțiunile incriminate le-a săvârșit de unul singur, fără participarea lui Ceban Petru și urmează a fi apreciate critic, deoarece vin în contradicție cu materialele cauzei penale. Respectiv, îndată după reținere, fiindu-i respectate drepturile procesuale, Vâzâi Mihail a povestit detaliat cum împreună cu Ceban Petru au săvârșit infracțiunile care i-au fost incriminate. 8 Totodată, este de relatat că în conformitate cu legislația în vigoare, bănuitul, învinuitul și prin urmare inculpatul nu poartă răspundere penală pentru depoziții false, declarațiile lui Vâzâi Mihail depuse în cadrul confruntării prin care insistă că a săvârșit de unul singur infracțiunile urmează a fi considerate ca depuse în scopul ca complicele său Ceban Petru să fie scutit de răspunderea penală, iar din infracțiunea criminală să-i fie exclusă circumstanța agravantă „săvârșirea infracțiunii de către două persoane” și astfel să-și ușureze responsabilitatea. Susține acuzatorul că probele concrete și directe care demonstrează vinovăția lui Vâzâi Mihail și Ceban Petru sunt: procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie prin care partea vătămată Rusu Maria l-a recunoscut pe Vâzâi Mihail ca persoana care a atacat-o și a jefuit-o de 2 ori; procesul-verbal de verificare a declarațiilor învinuitului Vâzâi Mihail la fața locului în procesul căruia a demonstrat circumstanțele în care împreună cu Ceban Petru a săvârșit jaful și tentativa de jaf în privința părții vătămate Rusu Maria (f.d. 156, vol.I), despre care instanța s-a expus, că nu ar fi posibil de apreciat ca probă, deși această reconstituire a avut loc față de martori și participanții la acțiune; procesul-verbal de examinare a obiectelor ridicate în procesul verificării declarațiilor învinuitului Vâzâi Mihail la fața locului. 5.1. Avocatul Gorencu Cornelia în numele inculpatului Vâzâi Mihail, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a declarat recurs împotriva hotărârilor judecătorești adoptate, solicitând casarea acestora în partea stabilirii pedepsei cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă. În argumentarea recursului a invocat că instanța de apel nu a respectat criteriile generale de individualizare a pedepsei, stabilind o pedeapsă prea aspră. Astfel, în opinia apărării instanțele de judecată nu au ținut cont de faptul că inculpatul a recunoscut vinovăția, se căiește sincer de cele săvârșite, careva urmări grave nu au survenit, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, la locul de trai se caracterizează satisfăcător, ceea ce denotă că inculpatul conștientizează pericolul social al faptelor săvârșite precum și al urmărilor acestor fapte. 5.2. Inculpatul Vâzâi Mihail a contestat hotărârile pronunțate la caz cu recurs ordinar, solicitând casarea acestora cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă.

Judecând recursurile declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că recursurile declarate de avocatul Gorencu Cornelia în numele inculpatului Vâzâi Mihail și de inculpatul Vâzâi Mihail urmează a fi respinse, ca inadmisibile, iar recursul declarat de procuror, urmează a fi admis din următoarele considerente. Cu referire la recursul declarat de procuror. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea 9 dispozițiilor de drept formal și material. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate. Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost respectate pe deplin la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs. În susținerea concluziei formulate instanța de recurs menționează, că argumentele invocate de acuzatorul de stat își găsesc reflectare în temeiul pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. În acest context, Colegiul notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură. Așadar, după cum rezultă din materialele cauzei, pe capetele de învinuire săvârșite în privința părții vătămate Rusu Maria, inculpații Vâzâi Mihail și Ceban Petru au fost puși sub învinuire în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal și art. art. 27, 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal. Prima instanță, judecând cauza în privința inculpaților, a considerat că Ceban Petru urmează a fi achitat de sub învinuirile menționate, iar pe Vâzâi Mihail, pentru aceleași fapte, l-a condamnat în baza art. art. 187 alin. (2) lit. f), 27, 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal excluzând calificativul „săvârșit de două sau mai multe persoane”. Cu toate acestea, instanța de recurs constată că menținând sentința primei instanțe, instanța de apel nu a luat în considerație că la constatarea faptei ca fiind dovedită, prima instanță deși a exclus calificativul „săvârșit de două sau mai multe persoane”, în același timp a constatat pe ambele episoade, că în privința părții vătămate Rusu Maria „inculpatul Vâzâi Mihail a acționat împreună și după o înțelegere prealabilă cu Ceban Petru…”. La fel, se reține că prima instanță, deși l-a achitat pe Ceban Petru pentru faptele 10 săvârșite în privința aceleiași părți vătămate, a constatat că acesta a acționat împreună și prin înțelegere prealabilă cu Vâzâi Mihail. Reieșind din conținutul deciziei recurate Colegiul penal atestă, că ajungând la concluzia respingerii apelului declarat de acuzatorul de stat și menținerii sentinței primei instanțe în partea respectivă, instanța de apel în motivarea deciziei adoptate a preluat aceleași motive formulate de prima instanță, concluzionând asupra faptului că probele cercetate de către prima instanță și verificate în instanța de apel sunt suficiente pentru a statua asupra nevinovăției inculpatului Ceban Petru în săvârșirea infracțiunilor de jaf și tentativă de jaf, considerând că Vâzâi Mihail a săvârșit aceste infracțiuni de unul singur. În opinia instanței de recurs soluția nominalizată, a fost motivată de către instanța de apel destul de laconic, pe când în corespundere cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, aceasta urma să cerceteze amănunțit fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau respingerea altora. La acest segment, Colegiul penal evidențiază că deși în cererea de apel acuzatorul de stat a evidențiat contradicțiile dintre declarațiile lui Vâzâi Mihail date la faza de urmărire penală și prima instanță, acestor declarații nu le-a fost dată aprecierea corespunzătoare, instanța de apel concluzionând că procurorul nu a demonstrat cu certitudine participarea lui Ceban Petru la săvârșirea infracțiunilor de jaf și tentativă de jaf. În acest sens instanța de recurs reține, că la 14 mai 2015, fiind recunoscut în calitate de bănuit, iar apoi la 15 mai 2015, fiind pus sub învinuire pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, pe faptul jafului comis la 17 decembrie 2014 în privința lui Rusu Maria, Vâzâi Mihail a recunoscut vinovăția integral menționând, că „în luna decembrie, aflându-se acasă la Petru, acesta i-a comunicat că la punctul de colectare a metalului din s. Bulboaca, este o femeie care are bani…într-o zi s-au deplasat împreună cu Petru cu mașina în s. Bulboaca, s-au oprit la capătul podului de lângă calea ferată, care se află chiar lângă acel punct de colectare a metalului, de unde Petru i-a spus că trebuie să iasă acea femeie,…Petru i-a explicat cum arată acea femeie, că este slăbuță și că poartă ochelari. După aceea, Petru a plecat și au convenit că se vot întâlni în deal la ARTS, la intersecția de lângă traseul central… Un caz asemănător a avut loc în luna mai, la începutul lunii, numai că de data aceasta nu a sustras nimic. Astfel, aflându-se la Petru în s. Calfa, acesta i-a propus să meargă iarăși la Bulboaca, să o aștepte pe acea femeie în scopul ca Vâzâi Mihail să-i sustragă geanta. Au mers la fel ca și prima dată, Petru l-a lăsat la capătul podului și a plecat spunând că se vor întâlni în s. Roșcani, chiar lângă indicatorul s. Roșcani…” (f.d. 138-139, verso, vol.I; 142-143, verso, vol.I). Aceste declarații ale inculpatului Vâzâi Mihail, urmau a fi apreciate de către instanța de apel prin prisma explicațiilor date în literatura juridică de specialitate referitor la circumstanțele agravante comune ale infracțiunilor săvârșite prin sustragere, din care rezultă că acțiunile persoanelor care nu au luat parte la comiterea sustragerii, dar au contribuit la săvârșirea acesteia prin sfaturi, indicații, prin promisiunea prealabilă că vor tăinui urmele infracțiunii, că vor vinde bunurile sustrase, etc. …trebuie calificate drept complicitate la sustragere, în sensul art. 42 alin. (5) Cod penal. Totodată, instanța de recurs atestă că deși instanța de apel a reținut ca fiind veridice 11 declarațiile inculpatului Vâzâi Mihail, care în ședințele de judecată a declarat că a săvârșit infracțiunile de jaf și tentativă de jaf, de unul singur, fără participarea lui Ceban Petru, totuși instanța de apel nu a luat în considerație probatoriul prezentat de către acuzator în susținerea învinuirii, și anume: procesul-verbal din 13 mai 2015 de recunoaștere a persoanei după fotografie prin care partea vătămată, Rusu Maria l-a recunoscut pe Vâzâi Mihail ca persoana care a atacat-o și a jefuit-o de 2 ori (f.d. 124, verso, vol.I); procesul-verbal de verificare a declarațiilor învinuitului Vâzâi Mihail la fața locului în procesul căruia a demonstrat circumstanțele în care împreună cu Ceban Petru a săvârșit jaful și tentativa de jaf în privința părții vătămate Rusu Maria (f.d. 150-157, vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectelor ridicate în procesul verificării declarațiilor învinuitului Vâzâi Mihail la fața locului (f.d. 158, vol.I); procesul-verbal de percheziție din 16 mai 2015 în gospodăria cet. Ceban Petru, prin care au fost depistate mai multe obiecte dobândite din urma infracțiunilor săvârșite împreună cu Vâzâi Mihail, inclusiv o factură telefonică eliberată pe numele lui Rusu Anatolie, s. Bulboaca (f.d. 75-77, vol.II). Având în vedere circumstanțele evidențiate, Colegiul penal conchide, că instanța de apel în nici un fel nu s-a expus asupra probelor invocate, fără a le descrie și a le aprecia conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fără a se expune concret care din probele prezentate de acuzare se resping și din ce motive se resping, așa cum stipulează art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală. Din considerentele expuse, Colegiul lărgit conchide că, în prezenta speță și-au găsit confirmare temeiurile pentru recurs invocate de procuror și prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea parțială a deciziei instanței de apel, cu dispunerea remiterii cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, în partea ce se referă la faptele săvârșite în privința părții vătămate Rusu Maria, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesuale penale asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului, să verifice și să aprecieze minuțios probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să dea apreciere cuvenită fiecărei probe examinate și toate în ansamblu, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpaților Vâzâi Mihail și Ceban Petru în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal și art. art. 27, 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, pentru faptele săvârșite în privința părții vătămate Rusu Maria, iar în dependență de rezultatele obținute să argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală. Cu referire la recursurile declarate de avocatul Gorencu Cornelia în numele inculpatului Vâzâi Mihail și inculpatul Vâzâi Mihail. Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, în cazul în care se constată că recursul nu este întemeiat legal (este vădit neîntemeiat). Colegiul penal reține că recurenții au indicat ca temeiuri de casare pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, criticând 12 hotărârile instanțelor de fond în latura penală, în partea stabilirii pedepsei, considerând că în privința inculpatului Vâzâi Mihail urmează a fi aplicată o pedeapsă mai blândă, însă ținând cont de motivele remiterii cauzei la rejudecare în partea săvârșirii faptelor infracționale în privința părții vătămate Rusu Maria, instanța de recurs a ajuns la concluzia că motivele invocate de recurenți sunt neîntemeiate, iar recursurile ordinare urmează a fi respinse, ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Se resping recursurile ordinare declarate de avocatul Gorencu Cornelia în numele inculpatului Vâzâi Mihail și de inculpatul Vâzâi Mihail. Se admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Bolduratu Vasile, se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2017, în cauza penală în privința lui Ceban Petru xxxxx și Vâzâi Mihail xxxxx, în partea ce se referă la faptele săvârșite în privința părții vătămate Rusu Maria și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În rest, celelalte dispoziții ale hotărârii contestate se mențin. Decizia este irevocabilă în partea respingerii recursurilor și nu se supune căilor de atac în partea dispunerii rejudecării cauzei. Pronunțată integral la 21 decembrie 2017. Președinte Petru Ursache Judecătorii Petru Moraru Nadejda Toma Vladimir Timofti Constantin Alerguș 13