1ra-956/2017 — art. 179 alin. 2, 287 alin. 3 CP

1ra-956/2017 — art. 179 alin. 2, 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-956/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

05 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Petru Ursache,

Judecătorii: Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Dodon Ion în numele inculpatului și inculpat, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2017, în cauza penală în privința

lui

Godoba Vladimir xxxxxxxx, xxxxx xx xx xxxxxx

xxxx, xxxxxxx xx xxxxxxxx xx xxxxxxxx,

xxx xxxxxxxxxxx xx x

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 09.03.2016 – 29.04.2016;

Instanța de apel: 24.05.2016 – 27.06.2016;

Instanța de recurs: 02.08.2016 – 15.11.2016;

Instanța de apel: 20.12.2016 – 14.03.2017;

Instanța de recurs: 15.05.2017 – 05.07.2017.

A C O N S T A T A T:

Godoba Vladimir a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 179 alin. (2) Cod penal, la pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 400

(patru sute) unități convenționale în beneficiul statului;

- art. 287 alin. (1) Cod penal, la pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500

(cinci sute) unități convenționale în beneficiul statului.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin absorbirea

pedepsei mai ușoare de pedeapsa mai aspră, i-a fost stabilită definitiv pedeapsa sub formă

de amendă în mărime de 500 (cinci sute) unități convenționale, echivalentul a 10000 (zece

mii) lei în beneficiul statului.

A fost admisă parțial acțiunea civilă, fiind dispusă încasarea din contul inculpatului

în beneficiul părții vătămate Balanuța Valentina a sumei de 10000 (zece mii) lei, cu titlu

de prejudiciu moral. În rest, cerințele au fost respinse.

05 septembrie 2012, aproximativ la ora 12:00, având scopul violării de domiciliu, ilegal,

prin înșelăciune, prezentându-se stăpânei Balanuța Valentina, drept angajat al SA

„Apă-Canal Chișinău”, sub pretextul verificării contorului de apă, a pătruns în xx xx

amplasat pe adresa xxx xxxx xxxxx x, xxx xxxxxxxx și i-a aplicat lui Balanuța Valentina

lovituri cu piciorul și pumnii peste deferite regiuni ale corpului, precum și copilului minor

al acesteia, Triboi Alexandr.

1

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Godoba Vladimir a săvârșit violarea de

domiciliu, adică pătrunderea ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțământul

acesteia, cu aplicarea violenței.

Tot el, Godoba Vladimir, la 05 septembrie 2012, aproximativ la ora 12:00,

prezentându-se drept angajat al SA „Apă-Canal Chișinău”, sub pretextul verificării

contorului de apă, a intrat în xx xx, amplasat pe adresa xxx xxxx xxxxx, x, xxx xxxxxxxx

unde din intenții huliganice, i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele, peste

diferite regiuni ale corpului cet. Balanuța Valentina, cauzându-i acesteia conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 2448/D din 24 septembrie 2013, vătămare

corporală neînsemnată, iar fiului minor al acesteia, Triboi Alexandr, i-a cauzat conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 2449/D din 24 septembrie 2013, vătămări

corporale ușoare, acțiuni care au derulat până în holul comun al apartamentului, când

fiind intimidat de prezența vecinei, care a început să strige, a fugit de la fața locului.

cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care Godoba Vladimir să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 179

alin. (2) Cod penal, la 2 ani închisoare și în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la 4 ani

închisoare. Conform prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, să-i fie stabilită definitiv pedeapsa

5 ani închisoare cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea apelului acuzarea a invocat că:

- recalificarea acțiunilor inculpatului din prevederile art. 287 alin. (3) Cod penal,

în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, este neîntemeiată, iar pedeapsa aplicată este prea

blândă;

- partea vătămată a declarat în cadrul cercetării judecătorești, că inculpatul când se

afla peste feciorul ei, încerca să scoată ceva din geanta neagră pe care o avea cu el, a scos

din geantă un obiect, care părea a fi sub forma unui stilou, a văzut minerul rotund, s-a

gândit că ar fi un cuțit sau ceva asemănător, dar lama cuțitului nu a văzut-o;

- partea vătămată în ședința de judecată a declarat că nu a văzut lama cuțitului pe

care Godoba Vladimir l-a scos din geantă, dar a declarat că este sigură că inculpatul avea

în geantă un cuțit, deoarece felul în care a băgat mâna în geantă și ulterior a început să-l

scoată, timp în care s-a îndreptat spre copil care a început să strige, vorbea de la sine că

intenționează să ducă până la capăt intenția sa de răzbunare, care ulterior a fost confirmată

de martorul Triboi Aurel, căruia Godoba Vladimir i-a spus că o să-i taie familia;

- instanța de judecată a apreciat probele la propria latitudine și i-a aplicat

inculpatului o pedeapsă pecuniară fără a ține cont de circumstanțele în care a fost săvârșită

infracțiunea, inculpatul prin înșelăciune a pătruns în apartamentul părții vătămate,

pretinzând că este angajat al SA „Apă-Canal Chișinău”, având intenția determinată de a

se răzbuna pe Triboi Aurel, încălcând nu numai dreptul la viața privată și inviolabilitatea

domiciliului părții vătămate, dar a atentat și asupra vieții unui copil, agresându-l;

- intenția criminală a inculpatului și eschivarea acestuia de la organul de urmărire

penală se dovedește și prin aceea că ieșind din apartament, inculpatul și-a schimbat haina

ca să nu fie identificat, dar din neatenție din geanta sa în timpul altercației cu partea

vătămată, i-a căzut pașaportul cetățeanului Transnistriei;

- inculpatul după săvârșirea infracțiunii, în aceeași zi, a părăsit hotarele țării, ceea

ce a făcut imposibilă stabilirea și ridicarea cuțitului invocat de partea vătămată;

2

- prima instanță la stabilirea pedepsei inculpatului, nu a ținut cont de caracterul și

gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana acestuia, atitudinea inculpatului

după săvârșirea infracțiunilor care i se incriminează, faptul nerecunoașterii vinovăției,

precum și lipsa unor circumstanțe atenuante în raport cu prevederile art. art. 7, 75 Cod

penal.

3.1. Avocatul Roibu Ioana în numele părții vătămate Balanuța Valentina a

contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Godoba Vladimir să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 179 alin. (2),

287 alin. (3) Cod penal, cu admiterea acțiunii civile și încasarea din contul inculpatului

în beneficiul părții vătămate a sumei de 100000 (una sută mii) lei, cu titlu de prejudiciu

moral.

În argumentarea recursului a invocat, că:

- prima instanță nu a apreciat în modul cuvenit probele administrate la materialele

cauzei și neîntemeiat a recalificat acțiunile inculpatului, Godoba Vladimir din prevederile

art. 287 alin. (3) Cod penal în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, pronunțând astfel o

hotărâre nemotivată;

- partea vătămată Balanuța Valentina atât în cadrul urmăririi penale, cât și în

instanța de judecată a declarat că inculpatul a încercat să scoată din geanta sa neagră, pe

care o avea pe umăr, un obiect cu mâner negru, asemănător unui cuțit pe care l-a îndreptat

spre fiul său minor Alexandr, văzând aceasta dânsa s-a speriat foarte tare pentru copilul

său și s-a năpustit peste inculpat, sărindu-i în spate;

- faptul că inculpatul nu recunoaște vinovăția în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (3) Cod penal, și anume că a încercat să aplice lovituri cu un cuțit pe care

îl deținea în geanta sa, precum și faptul că cuțitul în cauză nu a fost ridicat de către organul

de urmărire penală din motiv că acesta după săvârșirea infracțiunii a fugit și o perioadă

de timp s-a eschivat de la urmărirea penală, nu pot servi temei pentru excluderea

agravantei din învinuirea adusă lui Godoba Vladimir, și anume aplicarea sau încercarea

aplicării armei sau altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății;

- instanța de judecată a aplicat o pedeapsă prea blândă inculpatului în raport cu

gravitatea infracțiunii săvârșite și neîntemeiat a respins parțial acțiunea civilă, încasând

doar suma de 10000 lei, or, caracterul și gravitatea suferințelor fizice și psihice cauzate

lui Balanuța Valentina, precum și fiului minor al acesteia, în urma săvârșirii infracțiunii

de către inculpat nu sunt suficiente pentru solicitarea unei compensări echitabile în raport

cu gradul de vinovăție al autorului prejudiciului și vătămările corporale provocate părții

vătămate și copilului său.

fost respinse ca nefondate apelurile și menținută sentința.

Instanța de apel a conchis că starea de fapt și de drept se află în concordanță deplină

cu materialele cauzei și corect a fost statuată de către prima instanță, nefiind constatate

temeiuri de casare a sentinței.

În opinia instanței de apel, prima instanță a dat apreciere corectă probelor și

circumstanțelor cauzei penale, examinându-le din punctul de vedere al utilității și

veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, încadrând just acțiunile

lui Godoba Vladimir în baza art. art. 179 alin. (2), 287 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a atestat corectitudinea reîncadrării acțiunilor inculpatului din

prevederile art. 287 alin. (3) Cod penal în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, iar alegațiile

3

avocatului Roibu Ioana în numele părții vătămate la acest aspect au fost apreciate ca

neîntemeiate.

Cu referire la pedeapsa penală aplicată inculpatului Godoba Vladimir, instanța de

apel a conchis că prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75

Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și scopul pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului.

De asemenea, instanța de apel a considerat justă încasarea de către prima instanță

a cuantumului prejudiciului moral în sumă de 10000 lei, în beneficiul părții vătămate

Balanuța Valentina din contul inculpatului Godoba Vladimir.

contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea parțială a acesteia,

cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului, acuzarea a indicat că:

- instanța de apel nu a ținut cont și nu a apreciat totalitatea probelor care

demonstrează vinovăția lui Godoba Vladimir de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (3) Cod penal și neîntemeiat a menținut sentința privind reîncadrarea

acțiunilor acestuia în baza art. 287 alin. (1) Cod penal;

- instanța de apel eronat și în mod general a concluzionat, că pedeapsa stabilită

inculpatului în baza art. 179 alin. (2) Cod penal este echitabilă;

- instanța de apel a ignorat argumentele acuzării și ale avocatului părții vătămate,

privind imposibilitatea examinării cauzei în lipsa părții vătămate, or, cauza urma a fi

examinată cu participarea obligatorie a părții vătămate, inclusiv și sub aspectul cercetării

dacă inculpatul a încercat să săvârșească infracțiunea cu aplicarea unui cuțit;

- instanța de apel a decis examinarea cauzei în lipsa părții vătămate, concluzionând

că aceasta nu se află pe teritoriul Republicii Moldova, fără a acorda posibilitate

procurorului de a asigura aducerea silită a lui Balanuța Valentina în fața instanței de apel.

15 noiembrie 2016 a fost admis recursul, casată total decizia instanței de apel și dispusă

rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Pentru pronunțarea soluției nominalizate, instanța de recurs a evidențiat că în

apelurile declarate, atât procurorul cât și avocatul părții vătămate au manifestat

dezacordul cu încadrarea acțiunilor inculpatului în baza art. 287 alin. (1) Cod penal,

pledând pentru încadrarea acestora în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, bazându-și

învinuirea pe declarațiile părții vătămate Balanuța Valentina.

Totodată, în viziunea apelanților, greșit a fost stabilită și pedeapsa inculpatului în

baza art. 179 alin. (2) Cod penal.

Instanța de recurs a reținut, că potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată în

instanța de apel (f.d. 81, vol.II), procurorul a insistat la participarea obligatorie a părții

vătămate și audierii ultimei pentru concretizarea încercării aplicării sau nu de către

inculpat în momentul săvârșirii infracțiunii de huliganism, a cuțitului, iar instanța de apel

a decis examinarea cauzei în lipsa părții vătămate motivând că a fost legal citată și nu se

află pe teritoriul Republicii Moldova, fără a acorda posibilitate procurorului de a asigura

aducerea silită sau confirmare că aceasta nu se află pe teritoriul țării.

Verificând explicațiile părții vătămate Balanuța Valentina (f.d. 13, vol.I),

procesul-verbal de audiere a acesteia în cadrul urmăririi penale (f.d. 138, vol.I),

4

procesul-verbal de confruntare dintre inculpat și partea vătămată (f.d. 153, vol.I) și

declarațiile părții vătămate date în cadrul primei instanțe (f.d. 23-25, vol.II), instanța de

recurs ordinar a constatat că nu este clar dacă partea vătămată a văzut lama cuțitului,

cuțitul în întregime, mânerul cuțitului sau un stilou, și în general dacă a fost sau nu aplicat

cuțitul de către inculpat la săvârșirea infracțiunii.

În asemenea împrejurări, instanța de recurs a conchis că a fost îngrădit dreptul

procurorului acordat prin prisma art. 24 Cod de procedură penală, de a prezenta probe în

instanța de apel, iar părții vătămate dreptul la un proces echitabil, deoarece ultima nu

și-a expus poziția asupra apelului declarat în numele său de către avocatul angajat și

asupra circumstanțelor săvârșirii infracțiunilor săvârșite de către inculpat.

fost admise apelurile, casată parțial sentința, în partea condamnării lui Godoba Vladimir

în baza art. 287 alin. (1) Cod penal și aplicării prevederilor art. 84 Cod penal cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care:

Godoba Vladimir a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod

penal, la 4 (patru) ani închisoare, iar în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul total al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă

4 (patru) ani închisoare și amendă în mărime de 400 (patru sute) unități convenționale,

echivalentul a 8000 (opt mii) lei.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată

condiționat pentru perioada de probațiune de 2 (doi) ani.

În rest, sentința a fost menținută.

7.1. Pentru pronunțarea soluției nominalizate, instanța de apel a constatat în fapt,

că Godoba Vladimir, la 05 septembrie 2012, aproximativ la ora 12:00, prezentându-se

drept angajat al SA „Apă-Canal Chișinău”, sub pretextul verificării contorului de apă, a

intrat în xx xx, amplasat pe adresa xxx xxxx xxxx, x, xxx xxxxxx, unde manifestând un

cinism deosebit față de normele morale unice și prin obrăznicie deosebită, din intenții

huliganice, a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele, peste diferite regiuni ale

corpului cet. Balanuța Valentina, cauzându-i conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 2448/D din 24 septembrie 2013, vătămare corporală neînsemnată, iar

fiului minor al acesteia, Triboi Alexandr, i-a cauzat conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 2449/D din 24 septembrie 2013, vătămări corporale ușoare, și scoțând

un cuțit din geanta ce o avea asupra sa, l-a amenințat pe Triboi Alexandr, acțiuni care au

derulat până în holul comun al apartamentului, când fiind intimidat de prezența vecinei,

care a început să strige, a fugit de la fața locului.

7.2. Instanța de apel a reținut că vinovăția inculpatului este dovedită prin

următoarele probe: declarațiile părții vătămate Balanuța Valentina; a martorilor

Martîniuc Stela, Zatic Luminița, Triboi Aurel, Godoba Igor, precum și prin materialele

cauzei: plângerea depusă de Balanuța Valentina din 05 septembrie 2012 (f.d. 6, vol.I);

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 05 septembrie 2012 (f.d. 7, vol.I);

explicația inițială a cet. Balanuța Valentina (f.d. 11, vol.I); procesul-verbal de audiere în

calitate de parte vătămată a cet. Balanuța Valentina (f.d. 23, vol.I); procesul-verbal de

recunoaștere a persoanei după fotografie din 07 septembrie 2012 (f.d. 26, vol.I); raportul

de expertiză medico-legală nr. 2449/D din 24 septembrie 2012, conform căruia

vătămările cauzate minorului Triboi Alexandr, xx xxxx, constau în traumatism

cranio-cerebral închis manifestat prin contuzie cerebrală minoră, hematom

subaponeurotic pe cap, echimoze pe gât, care puteau fi provocate de la nu mai puțin de 3

5

lovituri și care au fost calificate ca vătămări corporale ușoare (f.d. 30-31, vol.I); raportul

de expertiză medico-legală nr. 2448/D din 24 septembrie 2012, conform căruia

vătămările cauzate părții vătămate, Balanuța Valentina, constau în echimoze și excoriații

pe față, echimoză pe articulația umărului drept, excoriație pe torace pe stânga posterior,

care puteau fi provocate de la nu mai puțin de 6 lovituri și care au fost calificate ca

vătămări corporale neînsemnate (f.d. 35-36, vol.I); procesul-verbal de prezentare spre

recunoaștere a persoanei de către martorul Martîniuc Stela (f.d. 41, vol.I);

procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Balanuța Valentina și învinuitul

Godoba Vladimir (f.d. 150-153, vol.I); procesul-verbal de confruntare dintre martorul

Triboi Aurel și învinuitul Godoba Vladimir (f.d. 154-156, vol.I); ordonanța de

recunoaștere și anexare la cauza penală a corpurilor delicte - pașaportul cu nr. 013 9601

eliberat pe numele Godoba Vladimir xxxxxxxxxx, telefonul mobil model „Samsung”

SGH-H610 cu IMEI - 352887022943231 de culoare neagră combinat cu albastru închis

și certificatul cu înscrisuri în limbă străină eliberat pe numele lui Godoba Vladimir, care

au fost ridicate de la fața locului (f.d. 50, vol.I); procesul-verbal de informare despre

terminarea urmăririi penale și prezentarea materialelor cauzei penale (f.d. 180-181, vol.I).

7.3. Analizând cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, instanța

de apel a ajuns la concluzia, că acțiunile inculpatului Godoba Vladimir au fost corect

încadrate de către acuzatorul de stat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, iar ulterior, greșit

recalificate de către prima instanță în baza art. 287 alin. (1) Cod penal.

În sensul art. 287 alin. (3) Cod penal, instanța de apel a specificat, că „obiecte

special adaptate pentru vătămarea integrității corporale sunt considerate cele care au

fost adaptate de făptuitor din timp sau în momentul săvârșirii acțiunilor huliganice,

precum și obiectele care, deși n-au fost supuse prelucrării, au fost special pregătite de

către făptuitor și se aflau la el cu același scop”.

Cu referire la acest segment, instanța de apel a notat că existența unui obiect în

mâinile inculpatului Godoba Vladimir în timp ce se afla peste copilul Triboi Alexandr a

fost confirmată de către partea vătămată Balanuța Valentina la toate etapele procesului

penal, declarații menținute și la audierea acesteia în prima instanță.

Prin urmare, instanța de apel a conchis, că prima instanță neîntemeiat și pripit a

ajuns la concluzia că declarațiile părții vătămate Balanuța Valentina sunt unilaterale, or,

aceste declarații oferite în prima instanță sunt consecvente, corespund cu declarațiile date

în cadrul urmăririi penale și coroborează cu celelalte probe prezentate și verificate în

cadrul cercetării judecătorești. Partea vătămată Balanuța Valentina a fost prevenită de

răspunderea penală pentru darea declarațiilor intenționat false, și prin urmare, nu există

temei de a aprecia critic aceste declarații oferite sub jurământ și care corespund

adevărului.

Instanța de apel a apreciat că declarațiile inculpatului Godoba Vladimir prin care

susține că dânsul nu ar fi săvârșit faptele infracționale, nu a lovit părțile vătămate ci doar

le-a împins, nu a avut asupra sa cuțit sau alt obiect, nu corespund adevărului, sunt

mincinoase și date de către inculpat în scop de apărare.

La acest aspect, instanța de apel a reiterat că atunci când partea vătămată a văzut

că inculpatul se află peste fiul său și îndreaptă obiectul asimilat cu un cuțit în direcția

copilului, imediat a reacționat, a sărit peste inculpat ca să-și apere copilul, totodată

strigând „Ajutor, ne omoară”. Așadar, partea vătămată a perceput ca ceva real și

6

periculos, speriindu-se pentru viața și integritatea copilului său, asupra căruia inculpatul

se îndrepta cu obiectul scos din geantă.

La fel, instanța de apel a mai accentuat că la aprecierea acțiunilor lui

Godoba Vladimir nu este esențial faptul dacă a acționat el cu un cuțit sau cu alt obiect,

odată ce s-a dovedit cu certitudine că Godoba Vladimir a acționat cu careva obiect,

indiferent stilou sau cuțit, obiect pe care dânsul intenționa a-l aplica în procesul altercației

și deci, acel obiect cu care inculpatul a acționat poate fi apreciat ca „obiect special adaptat

pentru vătămarea integrității corporale”.

Mai mult, la caz fiind importantă aprecierea modului în care a fost perceput acest

obiect de către partea vătămată Balanuța Valentina, odată ce aceasta a văzut un pericol

real ce îl prezenta obiectul utilizat de către inculpat până la aceea că a perceput

amenințarea vieții sale și a fiului minor, urmare a căruia a și descris caracteristicile

obiectului adaptat și modul în care a fost folosit de către inculpat.

În contextul celor relatate, instanța de apel a reținut și argumentul acuzatorului de

stat precum că, Godoba Vladimir intenționa să ducă până la capăt intenția de răzbunare,

care ulterior a fost confirmată de martorul Triboi Aurel, căruia Godoba Vladimir i-a spus

că o să îi taie familia, însă intenția nu a fost dusă până la capăt, deoarece partea vătămată

Balanuța Valentina, văzând că inculpatul s-a îndreptat și l-a atacat pe copil, lovindu-l, i-

a sărit în spate și l-a apucat de gât pe inculpat.

De asemenea, altercația dintre partea vătămată Balanuța Valentina și inculpat a

demarat din apartament în coridorul comun, la strigătele ultimei intervenind vecina,

martorul Martîniuc Stela.

În concluzie, instanța de apel a menționat că inculpatul a săvârșit infracțiunea de

huliganism agravat, or, prin acțiunile sale a încălcat grosolan ordinea publică, care prin

conținutul lor se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, însoțite de aplicarea

violenței asupra a două persoane, a unei femei și unui copil minor, acțiuni săvârșite cu

încercarea aplicării unui obiect pentru vătămarea integrității corporale, fapt care denotă

că în acțiunile inculpatului se regăsesc elementele infracțiunii de huliganism agravat

potrivit art. 287 alin. (3) Cod penal.

Totodată, în opinia instanței de apel, ansamblul probelor cercetate dovedesc fără

echivoc vinovăția inculpatului Godoba Vladimir în săvârșirea infracțiunii prevăzute la

art. 179 alin. (2) Cod penal.

7.4. La capitolul individualizării pedepsei penale, instanța de apel cu referire la

prevederile art. art. 7, 61, 75, 76, 77 Cod penal, a ținut cont de gradul prejudiciabil și

pericolul social al infracțiunii săvârșite, care potrivit art. 16 Cod penal, face parte din

categoria infracțiunilor grave, de persoana inculpatului, care anterior nu a fost tras la

răspundere penală, nu a fost înregistrat la evidența medicului narcolog sau psihiatru, de

lipsa circumstanțelor atenuante sau agravante, de scopul săvârșirii faptei, deoarece

inculpatul a aplicat violența asupra unei femei și unui copil, din motiv de răzbunare, de

influența pedepsei aplicate asupra vinovatului, de comportamentul inculpatului în timpul

și după săvârșirea infracțiunii, care a fugit de la locul faptei, nu a conștientizat gravitatea

acțiunilor săvârșite, nu s-a căit, nu a reparat prejudiciul cauzat părții vătămate prin

infracțiune.

În baza acestor circumstanțe, instanța de apel a ajuns la concluzia că corectarea și

reeducarea inculpatului poate fi posibilă fără izolarea de societate, deoarece privarea de

libertate în cazul dat este inoportună, întrucât inculpatul anterior nu a fost condamnat, nu

prezintă pericol pentru societate, nu s-a eschivat de la examinarea cauzei penale în

7

instanțele de judecată, circumstanțe care ar agrava pedeapsa penală nu au fost stabilite,

nefiind stabilite impedimente pentru aplicarea față de Godoba Vladimir a prevederilor

art. 90 Cod penal.

7.5. În opinia instanței de apel, prima instanță justificat a admis parțial acțiunea

civilă înaintată de către partea vătămată Balanuța Valentina și a dispus încasarea din

contul lui Godoba Vladimir a sumei de 10000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, apreciind

că suma de 100000 lei pretinsă, este exagerat de mare.

alin. (1) pct. 6), 8), 12), 15) Cod de procedură penală, au contestat decizia instanței de

apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia și menținerea sentinței.

În argumentarea recursului, partea apărării a invocat că instanța de apel încălcând

dreptul la un proces echitabil statuat în art. 6 Convenția europeană pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a dat încadrare juridică greșită faptei

săvârșite de inculpat, deoarece la adoptarea deciziei contestate, a dat o nouă apreciere

probelor administrate nemijlocit în prima instanță și a ajuns la concluzia de a-l recunoaște

vinovat pe inculpat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal,

deși nu a administrat probe noi, care să ducă la concluzia existenței anume a infracțiunii

prevăzute la art. 287 alin. (3) în detrimentul celei prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal.

Cu referire la jurisprudența CEDO (cauzele Mischie c. României; Manoli

c. Moldovei), susțin recurenții că persoanele achitate nu pot fi condamnate de către

instanța de apel, fără administrarea unor probe noi.

Consideră recurenții că, în sensul art. 6 din Convenție, Godoba Vladimir poate fi

considerat achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (3) Cod penal, care incriminează o faptă mai gravă decât cea prevăzută la art. 287

alin. (1) Cod penal, deoarece inculpatul a fost învinuit prin rechizitoriu de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, însă prima instanță nu l-a recunoscut

vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni, din motiv că nu s-a constatat fapta prescrisă la

art. 287 alin. (3) Cod penal, că infracțiunea ar fi fost săvârșită „cu aplicarea sau cu

încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau

sănătății”.

În acest sens, consideră partea apărării că instanța de apel nu putea recalifica fapta

săvârșită de inculpat în baza unei legi penale mai grave, fără a administra nemijlocit probe

noi care să ducă indubitabil la această concluzie și anume faptul că inculpatul а „aplicat

sau a încercat să aplice arma sau alte obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau

sănătății”.

Cu referire la prevederile art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, recurenții

menționează că pentru instanța de rejudecare situația de fapt a rămas aceeași, probe noi

care să fi constatat altă situație, nu au fost administrate, deci neclaritatea existentă la

examinarea cauzei în instanța de recurs, la emiterea deciziei din 15 noiembrie 2016, a

persistat la rejudecarea cauzei în apel, iar partea vătămată Balanuța Valentina nu s-a

prezentat la rejudecarea cauzei pentru a se stabili cu certitudine ce a văzut aceasta și dacă

în general a fost sau nu aplicat un obiect în sensul art. 287 alin. (3) Cod penal.

Astfel, prin decizia din 15 noiembrie 2016, Curtea Supremă de Justiție a remis

cauza la rejudecare anume pentru că a fost încălcat dreptul procurorului de a prezenta

probe, însă la rejudecare acuzarea nu a prezentat probe noi, deci nu a înlăturat neclaritățile

și divergențele existente.

8

În asemenea circumstanțe, fără administrarea probelor noi, instanța de rejudecare

în apel nu putea să constate fapte noi (și anume că inculpatul a scos un cuțit și l-a

amenințat pe Triboi Alexandr) și să încadreze aceste fapte în baza unei legi penale mai

aspre, recalificând faptele din prevederile art. 287 alin. (1) Cod penal în baza art. 287

alin. (3) Cod penal.

Distinct de considerentele enunțate, partea apărării mai remarcă că instanța de apel

a constatat o altă faptă decât cea constatată de prima instanță, menționând că inculpatul a

scos un cuțit din geanta ce o avea asupra sa și l-a amenințat pe Triboi Alexandr, apoi

instanța de apel a indicat, că la aprecierea acțiunilor lui Godoba Vladimir nu este esențial

faptul dacă el a acționat cu un cuțit sau cu alt obiect, odată ce se constată și se dovedește

cu certitudine că Godoba Vladimir a acționat cu careva obiect, indiferent stilou sau cuțit,

obiect pe care dânsul intenționa a-l întrebuința în procesul aplicării loviturilor și deci, se

conchide că acel obiect cu care inculpatul a acționat poate fi apreciat ca „obiect special

adaptat pentru vătămarea integrității corporale”.

Cu referire la aspectele descrise, recurenții evidențiază că decizia instanței de apel

este contradictorie, deoarece pe de o parte instanța de apel constată că inculpatul a scos

un cuțit, iar pe de altă parte constată că inculpatul a acționat cu careva obiect (deci nu

neapărat cuțit, poate stilou sau alt obiect). Pe de o parte, instanța de apel a constatat că

inculpatul l-a amenințat pe Triboi Alexandr cu un cuțit, iar pe de altă parte a constatat că

inculpatul intenționa să aplice acel obiect special adaptat.

apărării, pledând pentru respingerea acestuia, din motiv că instanța de apel a constatat și

apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată și încadrarea

juridică a acțiunilor inculpatului în strictă conformitate cu prevederile normelor de

procedură penală, prin prisma cumulului de probe administrate la dosar.

materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal concluzionează asupra

inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței

de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată

că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în

raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în

art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților.

După cum rezultă din conținutul recursului declarat, se atestă că recurenții critică

decizia instanței de apel sub aspectul temeiurilor de casare prevăzute de art. 427 alin. (1)

pct. 6), 8), 12), 15) Cod de procedură penală, potrivit căror hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost

întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare

9

pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu

excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde;

când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, precum și în cazurile când

instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare

la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această

cauză.

Reieșind din temeiurile pentru recurs invocate în raport cu actele cauzei, Colegiul

penal conchide că acestea nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului în cauză,

din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel, sau cercetează suplimentar probele administrate de

prima instanță, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Astfel, din textul deciziei atacate Colegiul penal reține că instanța de apel a motivat

decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

iar decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept, care au dus la admiterea apelurilor

declarate, casarea parțială a sentinței în partea condamnării inculpatului Godoba Vladimir

în baza art. 287 alin. (1) Cod penal și aplicării prevederilor art. 84 Cod penal, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Godoba Vladimir a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod

penal, la 4 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii

pentru perioada de probațiune de 2 ani.

Astfel, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de

procedură penală, fiind legală și întemeiată.

Reieșind din actele și lucrările dosarului, Colegiul penal ajunge la concluzia că

instanța de apel, la examinarea cauzei, a ținut seama în deplină măsură de prevederile

art. art. 27, 99-101 Cod de procedură penală, cercetând sub toate aspectele probele

administrate, verificându-le minuțios, iar în final le-a dat aprecierea corespunzătoare prin

prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, care coroborate în ansamblu,

confirmă vinovăția lui Godoba Vladimir în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (3) Cod penal.

Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

În cauza deferită judecării, este important a se ține seama de fapta săvârșită și cum

aceasta a fost stabilită de către instanțele judecătorești și dacă această faptă a fost

încadrată în norma penală corectă, iar dacă fapta s-a încadrat într-o altă normă penală,

înseamnă că acesteia i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Revenind la textul recursului, instanța de recurs conchide că, în esență, partea

apărării își focusează tactica apărării privitor la săvârșirea de către inculpat a infracțiunii

de huliganism, manifestată prin acțiuni intenționate, care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni care prin conținutul lor

se deosebesc prin cinism sau obrăznicie deosebită, însă nu a infracțiunii de huliganism

agravat, adică aceleași acțiuni, săvârșite cu încercarea aplicării altor obiecte pentru

vătămarea integrității corporale și sănătății, or, în viziunea recurenților la dosar nu au fost

10

administrate probe concludente din care ar rezulta expres că inculpatul a încercat să aplice

asemenea obiecte special adaptate pentru vătămarea integrității corporale și sănătății.

Contrar acestor alegații, instanța de recurs conchide că instanța de apel, examinând

minuțios materialele cauzei, corect a apreciat acțiunile inculpatului Godoba Vladimir și

just le-a încadrat potrivit semnelor calificative ale infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (3) Cod penal.

În susținerea aceste opinii, instanța de recurs atestă că în confirmarea vinovăției

inculpatului de săvârșirea huliganismului agravat, instanța de apel corect a reținut

probatoriul administrat la dosar, și anume: declarațiile părții vătămate

Balanuța Valentina; a martorilor Martîniuc Stela, Zatic Luminița, Triboi Aurel,

Godoba Igor, precum și materialele cauzei: plângerea depusă de Balanuța Valentina din

05 septembrie 2012 (f.d. 6, vol.I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din

05 septembrie 2012 (f.d. 7, vol.I); explicația inițială a cet. Balanuța Valentina (f.d. 11,

vol.I); procesul-verbal de audiere în calitate de parte vătămată a cet. Balanuța Valentina

(f.d. 23, vol.I); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din

07 septembrie 2012 (f.d. 26, vol.I); raportul de expertiză medico-legală nr. 2449/D din

24 septembrie 2012, conform căruia vătămările cauzate minorului, Triboi Alexandr, xx

xxxx constau în traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin contuzie cerebrală

minoră, hematom subaponeurotic pe cap, echimoze pe gât, care puteau fi provocate de la

nu mai puțin de 3 lovituri și care au fost calificate ca vătămări corporale ușoare (f.d.

30-31, vol.I); raportul de expertiză medico-legală nr. 2448/D din 24 septembrie 2012,

conform căruia vătămările cauzate părții vătămate, Balanuța Valentina, constau în

echimoze și excoriații pe față, echimoză pe articulația umărului drept, excoriație pe torace

pe stânga posterior, care puteau fi provocate de la nu mai puțin de 6 lovituri și care au

fost calificate ca vătămări corporale neînsemnate (f.d. 35-36, vol.I); procesul-verbal de

prezentare spre recunoaștere a persoanei de către martorul Martîniuc Stela (f.d. 41, vol.I);

procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Balanuța Valentina și învinuitul

Godoba Vladimir (f.d. 150-153, vol.I); procesul-verbal de confruntare dintre martorul

Triboi Aurel și învinuitul Godoba Vladimir (f.d. 154-156, vol.I); ordonanța de

recunoaștere și anexare la cauza penală a corpurilor delicte, care au fost ridicate de la fața

locului (f.d. 50, vol.I); procesul-verbal de informare despre terminarea urmăririi penale

și prezentarea materialelor cauzei penale (f.d. 180-181, vol.I).

În atare circumstanțe Colegiul penal, apreciază ca fiind corectă situația de fapt,

stabilită de către instanța de apel, iar conținutul probelor și valoarea lor probatorie este

analizată în textul hotărârii recurate și temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor

probe, instanța de recurs nu a stabilit.

De asemenea, Colegiul penal constată că, instanța de apel, invocând corect

comentariile din literatura juridică de specialitate, întemeiat a evidențiat, că în sensul

art. 287 alin. (3) Cod penal, obiecte special adaptate pentru vătămarea integrității

corporale sunt considerate și acele obiecte care au fost adaptate de făptuitor din timp sau

în momentul săvârșirii acțiunilor huliganice, precum și obiectele care, deși n-au fost

supuse prelucrării, au fost special pregătite de către făptuitor și se aflau la el cu același

scop.

Deși la caz nu a fost identificat obiectul pe care inculpatul Godoba Vladimir a

încercat să-l aplice în privința minorului Triboi Alexandr în vederea vătămării corporale

și sănătății acestuia, instanța de apel corect a reținut că potrivit declarațiilor părții

vătămate Balanuța Valentina, date atât la etapa urmăririi penale, cât și în prima instanță,

11

ultima a descris că inculpatul a scos ceva din geantă, un obiect ascuțit, înțepător care

lucea, și care de către ea a fost asociat ca un cuțit, percepând reale intențiile inculpatului,

care cu acest obiect s-a îndreptat spre fiul său minor, iar înțelegând pericolul îndreptat

asupra vieții și sănătății copilului, ultima a sărit în ajutorul acestuia, încercând, și chiar

reușind să împiedice făptuitorul să-și ducă până la capăt intențiile.

Cu referire la obiecțiile recurenților prin care se invocă că motivarea deciziei

instanței de apel contravine circumstanțelor de fapt stabilite, în sensul că la

Godoba Vladimir nu a fost depistat un cuțit sau acel obiect care a fost descris de către

partea vătămată a fi un cuțit, instanța de recurs menționează că organele de urmărire

penală au fost în imposibilitate să identifice obiectul cu care a acționat inculpatul,

deoarece Godoba Vladimir imediat după săvârșirea infracțiunii a fugit de la locul faptei

și a părăsit teritoriul țării, totuși acest obiect a fost perceput de către partea vătămată ca

un pericol real pentru viața și sănătatea copilului său, și nu exclude vinovăția atacatorului

de săvârșirea infracțiunii de huliganism agravat, cu încercarea aplicării obiectelor

destinate pentru vătămarea integrității corporale și sănătății.

Practica judiciară constantă demonstrează că, calificarea potrivit art. 287 alin. (3)

Cod penal, se face și atunci când făptuitorul doar a încercat să aplice arma sau obiectele

destinate pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății.

În astfel de cazuri, făptuitorul nu reușește să aplice obiectele respective, din cauze

independente de voința lui, deși creează un pericol real pentru integritatea corporală sau

sănătatea victimei.

La caz, se subliniază că amenințarea cu aplicarea unui obiect pentru vătămarea

integrității corporale și sănătății copilului minor, nu a avut un caracter demonstrativ sau

lipsit de seriozitate, ci din contra, a fost scos din geantă în momentul altercației dintre

inculpat și copilul minor, iar faptul că obiectul ascuțit, a fost sesizat la timp de către

Balanuța Valentina și perceput ca fiind real, a și determinat reacția ultimei de a-l

împiedica pe inculpat să-și ducă intenția până la capăt.

Având la bază raționamentele enunțate, instanța de apel întemeiat a ajuns la

concluzia că, în acțiunile inculpatului sunt prezente anume elementele constitutive ale

huliganismului agravat prevăzut la art. 287 alin. (3) Cod penal, respectiv Colegiul penal

consideră că argumentele recurenților invocate sub aspectul dezacordului cu încadrarea

juridică a faptei stabilite de către instanța ce apel, nu pot fi reținute și urmează a fi

respinse.

Prin urmare, Colegiul penal consideră că argumentele invocate de partea apărării

sunt nefondate, întrucât la examinarea cauzei în apel vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii incriminate se dovedește indubitabil din probele acumulate, nefiind comisă

nici o gravă eroare de fapt de către instanța de apel la judecarea cauzei, care ar duce la

casarea acesteia și adoptarea unei alte soluții.

Pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o

parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică.

Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța

între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte

evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul

probator o susține.

Cu referire la argumentele recurenților, prin care se invocă nerespectarea de către

instanța de apel a prevederilor art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală și ignorarea

12

indicațiilor date de către instanța de recurs prin decizia din 15 noiembrie 2016, Colegiul

penal menționează că acestea sunt neîntemeiate, din următoarele considerente.

Deși partea apărării susține că instanța de apel nu putea recalifica fapta săvârșită

de inculpat în baza unei legi penale mai grave, fără a administra nemijlocit probe noi care

să ducă indubitabil la concluzia că inculpatul а încercat să aplice alte obiecte pentru

vătămarea integrității corporale sau sănătății, instanța de recurs precizează că temeiurile

invocate se referă la situațiile când în privința inculpatului prima instanță a pronunțat o

hotărâre de achitare, pe când în speță prima instanță nu a dispus achitarea lui

Godoba Vladimir, ci a reîncadrat faptele imputate acestuia prin rechizitoriu din

prevederile art. 287 alin. (3) Cod penal, în baza art. 287 alin. (1) Cod penal.

Prin urmare, soluția de condamnare a inculpatului în baza prevederilor art. 287

alin. (3) Cod penal, a survenit în baza constatării netemeiniciei motivelor pentru care

prima instanță a reîncadrat acțiunile inculpatului în baza unei legi mai blânde, și ca

urmare a reaprecierii probelor administrate la dosar, or, în sensul art. 414 alin. (4) Cod de

procedură penală, în vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă

apreciere probelor.

La fel, Colegiul penal conchide, că instanța de apel a respectat și prevederile

art. 24 Cod de procedură penală, examinând cauza cu respectarea principiului

contradictorialității procesului penal, or, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată,

în instanța de apel a fost audiat inculpatul (f.d. 178, vol.II), iar procurorului i-a fost

acordată posibilitatea prezentării probelor, inclusiv aducerea silită a părții vătămate, la

care ultimul a prezentat un raport al organelor de poliție, potrivit căruia

Balanuța Valentina este plecată peste hotarele Republicii Moldova, în consecință

acuzatorul de stat considerând posibilă examinarea cauzei în lipsa părții vătămate (f.d.

170-174, 179-183, vol.II).

Referitor la argumentul recurenților precum că instanța de apel nu s-a expus asupra

tuturor argumentelor formulate în apel, Colegiul penal menționează că acesta urmează a

fi respins ca nefondat, deoarece apărarea nu a specificat asupra căror motive din cererile

apel nu s-a pronunțat instanța de judecată, luând în considerare că sentința primei instanțe

a fost contestată de către procuror și avocatul părții vătămate.

La fel, urmează a fi respinse ca fiind declarative și argumentele recurenților

invocate sub aspectul temeiurilor de casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 8), 15) Cod

de procedură penală, în sensul că instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru

o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția

cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde, și în cazurile

când instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o

încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în

această cauză, deoarece sub aceste aspecte recursul părții apărării nu este motivat, iar în

asemenea situații instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul

ordinar al apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica.

Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu

este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu

exprimă alte interese decât interesele legii.

În virtutea considerentelor expuse, constatând că, în cauză, există o concordanță

deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel cu privire

la inculpatul Godoba Vladimir, Colegiul penal consideră că la caz nu sunt incidente

temeiurile de casare prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), 15) Cod de procedură

13

penală, apreciind ca fiind neîntemeiate criticile formulate sub aceste aspecte de către

avocatul Dodon Ion în numele inculpatului și inculpat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Dodon Ion în numele

inculpatului și inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 14 martie 2017, în cauza penală în privința lui Godoba Vladimir xxxxxxx, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 04 august 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Petru Moraru

Ghenadie Nicolaev

14