1ra-1662/16 — art. 179, 287 CP

1ra-1662/16 — art. 179, 287 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1662/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în următoarea

componență:

Președinte : Nicolae Gordilă

Judecători : Liliana Catan

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Ion Guzun

judecînd recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de nivelul

Curții de Apel Chișinău, Pavel Guțan, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2016, în cauza penală în privința

inculpatului

Godoba Vladimir Pintilie, născut la

22.03.1958, originar și domiciliat în or.

Slobodzia, str. Sovetscaia, 36 A;

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 09.03.2016-29.04.2016;

Instanța de apel: 24.05.2016-27.06.2016;

Instanța de recurs: 02.08.2016-15.11.2016;

C O N S T A T Ă :

Godoba Vladimir a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 179 alin. (2) Cod penal la amendă în mărime de 400 (patru sute)

unități convenționale în folosul statului;

- în baza art. 287 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 500 (cinci sute)

unități convenționale în folosul statului.

Conform prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin absorbirea pedepsei mai ușoare de pedeapsa mai aspră, s-a stabilit

pedeapsa definitivă lui Godoba Vladimir Pintilii sub formă de amendă în mărime

de 500 (cinci sute) unități convenționale, ce constituie 10000 (zece mii) lei, cu

eliberarea imediată a inculpatului din sala de judecată.

1

S-a încasat din contul lui Godoba Vladimir în folosul părții vătămate,

Bălănuță Valentina, prejudiciul moral cauzat în sumă de 10000 (zece mii) lei.

Godoba Vladimir, la 05 septembrie 2012 aproximativ la orele 12.00,

avînd scopul violării de domiciliu, ilegal, prin înșelăciune, prezentîndu-se stăpînei

Bălănuța Valentina, angajat al SA „Apă Canal", sub pretextul verificării

contorului de apă, a pătruns în ap. 34 de pe str. Igor Vieru, 3, mun. Chișinău și i-a

aplicat Valentinei Bălănuța lovituri cu piciorul și pumnii peste deferite regiuni ale

corpului, ei și copilului minor al acesteia, Bălănuța Alexandr.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Godoba Vladimir Pintilie a săvîrșit

violarea de domiciliu, adică pătrunderea ilegală în domiciliul unei persoane fără

consimțămîntul acesteia și cu aplicarea violenței, adică infracțiunea prevăzută de

art. 179 alin. (2) Cod penal.

Tot el, Godoba Vladimir, la 05.09.2012, aproximativ la orele 12:00,

prezentîndu-se ca angajat al SA „Apă Canal", sub pretextul verificării contorului de

apă, a intrat în ap.34, str. Igor Vieru, 3, mun. Chișinău, unde din intenții huliganice, i-

a aplicat mai multe lovituri cu pumni și picioare, peste diferite regiuni ale corpului

cet. Bălănuța Valentina, cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico- legală

nr. 2448/D din 24.09.2013 echimoză și excoriație pe față, echimoză pe articulația

umărului drept, excoriație pe torace pe stînga posterior, care se califică ca vătămare

corporală neînsemnată, iar fiului minor al acesteia, Bălănuța Alexandr, i-a cauzat

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2449/D din 24.09.2013,

traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin contuzie cerebrală minoră,

hematom subaponeurotic pe cap, echimoze pe gît, care se califică ca vătămări

corporale ușoare, acțiuni care au derulat pînă în holul comun al apartamentului cînd

fiind intimidat de prezența vecinei, Stela, care a început să strige, a fugit de la fața

locului.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Godoba Vladimir a săvîrșit infracțiunea

prevăzută de art. 287 alin.(l) Cod penal și anume: huliganismul, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanelor acțiuni care, prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism

sau obrăznicie deosebită.

3.1. procurorul, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Godoba Vladimir să fie declarat vinovat și condamnat în baza art. 179 alin.(2)

Cod penal la 2 ani închisoare și în baza art.287 alin.(3) Cod penal la 4 ani

închisoare.

2

Conform prevederilor art.84 alin.(l) Cod penal pentru concurs de infracțiuni,

prin cumul parțial, a-i stabili pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea apelului a invocat că:

- sentința este una ilegală în ceea ce privește recalificarea acțiunilor

inculpatului de la art.287 alin.(3) Cod penal la art.287 alin.(l) Cod penal cît și a

blîndeței pedepsei aplicate inculpatului;

- în speță, partea vătămată a declarat în cadrul cercetării judecătorești, că

inculpatul cînd se afla peste feciorul ei, încerca să scoată ceva din geanta neagră pe

care o avea cu el, a scos din geantă un obiect, care părea a fi sub forma unui stilou,

a văzut minerul rotund, s-a gîndit că ar fi un cuțit sau ceva asemănător, dar lama

cuțitului nu a văzut-o;

- partea vătămată în ședință de judecată a declarat că nu a văzut lama

cuțitului pe care Godoba Vladimir 1-a scos din geantă, Bălănuță Valentina a

declarat că este sigură că inculpatul avea în geantă un cuțit, deoarece felul în care a

băgat mîna în geantă și ulterior a început să-1 scoată, timp în care s-a îndreptat spre

copil care a început să strige, vorbea de la sine că intenționează să ducă pînă la

capăt intenția sa de răzbunare, care ulterior a fost confirmată de martorul, Triboi

Aurel, căruia Godoba Vladimir i-a spus că o să îi taie familia;

- instanța de judecată a apreciat probele la propria latitudine și îi aplică

inculpatului o pedeapsă pecuniară fără a ține cont de circumstanțele în care a fost

comisă infracțiunea, inculpatul prin înșelăciune a pătruns în apartamentul părții

vătămate, pretinzînd că este angajat„Apă-Canal", avînd intenția determinată de a se

răzbuna pe Triboi Vadim, încălcînd nu numai dreptul la viață privată și

inviolabilitatea domiciliului victimei, dar a atentat și asupra vieții unui copil,

agresîndu-1 în privirile mamei acestuia;

- intenția criminală a inculpatului și eschivarea acestuia de la organul de

urmărire penală se dovedește și prin aceea că ieșind din apartament, inculpatul și-a

schimbat haina ca să nu fie identificat, dar din neatenție din geanta sa în timpul

altercației cu partea vătămată, i-a căzut pașaportul cetățeanului Transnistriei. Mai

mult ca atît, inculpatul, după comiterea infracțiunii, în aceeași zi, a părăsit hotarele

țării, ceea ce a făcut imposibilă stabilirea și ridicarea cuțitului, invocat de partea

vătămată;

- instanța la stabilirea pedepsei inculpatului, nu a ținut cont de caracterul și

gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, de persoana acestuia, atitudinea

inculpatului după comiterea infracțiunilor care i se incriminează, faptul

nerecunoașterii vinovăției, precum și lipsa unor circumstanțe atenuante, în raport

cu prevederile art.7, 75 Cod penal.

3

3.2 avocatul Ioana Roibu în interesele părții vătămate Bălănuța

Valentina, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărîri potrivit modului prevăzut pentru prima instanță, prin care Godoba

Vladimir Pintilie să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 179 alin.(2) și art.287 alin.(3) Cod penal. Admiterea acțiunii civile în întregime

și încasarea de la Godoba Vladimir Pintilie în folosul părții vătămate, Bălănuță

Valentina, a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune în mărime de 100 000 (una

sută mii) lei.

În motivarea apelului a invocat că:

- instanța de fond nu a apreciat în modul cuvenit probele administrate la

materialele cauzei, și neîntemeiat a recalificat acțiunile inculpatului, Godoba

Vladimir de la art.287 alin.(3) Cod penal la art.287 alin.(l) Cod penal, pronunțînd

astfel o hotărîre nemotivată;

- partea vătămată Bălănuța Valentina atît în cadrul urmăririi penale, cît și în

instanța de judecată a declarat că inculpatul a încercat să scoată din geanta sa

neagra, pe care o avea pe umăr un obiect cu mîner negru, asemănător unui cuțit pe

care 1-a îndreptat împotriva fiului său minor Alexandr, văzînd aceasta dînsa s-a

speriat foarte tare pentru copilul său și s-a năpustit peste inculpat, sărindu-i în

spate;

- faptul că inculpatul nu recunoaște vinovăția sa în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal și anume că a încercat să aplice un cuțit pe

care îl deținea în geanta sa, precum și faptul că cuțitul în cauză nu a fost ridicat de

către organul de urmărire penală din motiv că acesta după comiterea infracțiunii a

fugit și o perioadă de timp s-a eschivat de organul de urmărire penală, nu pot servi

temei pentru excluderea agravantei din învinuirea adusă lui Godoba Vladimir și

anume aplicarea sau încercarea aplicării armei sau altor obiecte pentru vătămarea

integrității corporale sau a sănătății;

- instanța de judecată a aplicat o pedeapsă prea blîndă inculpatului Godoba

Vladimir în raport cu gravitatea infracțiunii săvîrșite;

- consideră că instanța de fond neîntemiat a respins în parte acțiunea civilă,

încasînd doar suma de 10 000 lei, or, caracterul și gravitatea suferințelor fizice și

psihice cauzate părții vătămate, Bălănuță Valentina, precum și fiului minor al

acesteia, în urma săvîrșirii infracțiunii de către inculpat nu sunt suficiente pentru

solicitarea unei compensări echitabile în raport cu gradul de vinovăție al autorului

prejudiciului și vătămările corporale provocate părții vătămate și copilului său.

2016 au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința fără

modificări.

4

4.1. Instanța de apel a conchis că starea de fapt și de drept se află în

concordanță deplină cu materialele cauzei și corect a fost statuată de către instanța

de fond, neconstatîndu-se temeiuri de casare a sentinței. Instanța de fond a dat o

apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale, examinîndu-le din

punctul de vedere a utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în

mod obiectiv, călăuzindu-se de Lege, încadrînd just acțiunile inculpatului Godoba

Vladimir în baza dispozițiilor art. 179 alin. (2) și art. 287 alin. (1) Cod și anume

"violarea de domiciliu, adică pătrunderea ilegală în domiciliul unei persoane fără

consimțămîntul acesteia și cu aplicarea violenței" și „ huliganismul, adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor acțiuni care, prin conținutul lor se deosebesc printr-

un cinism sau obrăznicie deosebită."

Deși, Godoba Vladimir vina nu și-a recunoscut-o, instanța de apel a

considerat că aceasta s-a confirmat prin: declarațiile părții vătămate Bălănuța

Valentina, a martorilor Martîniuc Stela, Zatic Luminița, Triboi Aurel, Godoba

Igor și materialele cauzei inclusiv:

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 05.09.2012, prin care s-a

-

efectuat cercetarea apartamentului nr. 34 din str. Igor Vieru, 3, mun. Chișinău, ce-i

aparține cet. Bălănuța Valentina și care este amplasat la etajul nouă. Intrarea în

apartament se efectuează prin intermediul a două uși. Prima ușă din metal se

deschide în exterior cu intrare într-un hol din care se desprind două apartamente.

34 și 33. Atît ușa de la intrarea în hol, cît și ușa din apartamentul nr. 34 nu au fost

forțate, nefiind careva urme în acest sens. Apartamentul este format din două odăi.

Intrarea în apartament se face inițial în antreu, apoi în celelalte odăi, apoi printr-un

hol de vre-o patru metri duce intrarea în bucătărie. Bunurile în casă snt aranjate la

locul lor. Jos la prima ușă de intrare se observă se observă un act de identitate

„ElacnopT" de culoare roșie pe numele lui Godoba Vladimir, seria I-1IP Nr.

013960 și un permis cu datele de identitate a cet. Godoba Vladimir cu poză

întocmit în limba portugheză. în holul apartamentului se observă pe podea o agrafă

mecanism din plastic pentru prins părul de culoare galbenă rupt în două, deteriorat.

în veceul apartamentului se observă un telefon mobil de model „Samsung" SGH-

H610 cu IMEI - 352887022943231 de culoare neagră combinat cu albastru închis,

deconectat în stare exterioară bună cu acumulator de model „Samsung" în care se

afla cartele sim "MEGAFON" cu seria 89701026697558044. Suprafețele posibile

au fost prelucrate cu praf dactiloscopic, însă nu au fost ridicate careva urme ( vol.

I, f.d.7);

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 07.09.2012

prezentat părții vătămate, Bălănuța Valentina, spre recunoaștere, din care rezultă că

a fost recunoscut Godoba Vladimir, fiind în poza nr. 2 ( vol. I, f.d.26);

5

- procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei de către

martorul, Martîniuc Stela (f.d.41);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 2449/D din 24.09.2012, conform

căruia vătămările cauzate minorului. Triboi Alexandr, a.n. 2006, constau în

traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin contuzie cerebrală minoră,

hematom subaponeurotic pe cap, echimoze pe gît, care puteau fi provocate de la nu

mai puțin de 3 lovituri, se califică ca vătămări corporale ușoare ( vol. I, f.d.30-31);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 2448/D din 24.09.2012, conform

căruia vătămările cauzate părții vătămate, Bălănuța Valentina, constau în echimoze

și excoriații pe față, echimoză pe articulația umărului drept, excoriație pe torace pe

stînga posterior, care puteau fi provocate de la nu mai puțin de 6 lovituri, se

califică ca vătămări corporale neînsemnate ( vol. I, f.d.35-36);

- procesul-verbal de confruntare dintre partea-vătămată Bălănuța Valentina

și învinuitul Godoba Vladimir, din care rezultă că inculpatul a intrat în

apartamentul părții vătămate, i-a cauzat acesteia și copilului ei violențe fizice, ce s-

au soldat cu vătămări corporale ușoare și neînsemnate, de asemenea că partea

vătămată ar fi văzut un obiect în mînă la inculpat, și a crezut că este un cuțit, dar

lama obiectului nu a văzut ( vol. l, f.d.150-153);

- procesul-verbal de confruntare dintre martorul Triboi Aurel și învinuitul

Godoba Vladimir, din care rezultă că inculpatul pretinde că Triboi Aurel îi

datorează bani, iar Triboi Alexandru susține că nu-i datorează nimic, el doar i-a

făcut cunoștință cu Cupcea Grigore, care urma să-i vîndă terenuri, precum și că a

fost amenințat telefonic de către Godoba Vladimir, precum că îi va omorî familia (

vol. I, f.d.154-156);

- ordonanța de recunoaștere și anexare la cauza penală a corpurilor delicte -

pașaportul cu nr. 013 9601 eliberat pe numele Godoba Vladimir Panteleevici,

telefon mobil de model „Samsung" SGH-H610 cu IMEI -352887022943231 de

culoare neagră combinat cu albastru închis și certificat cu înscrisuri în limbă

străină eliberat pe numele lui Godoba Vladimir, care au fost ridicate de la fața

locului ( vol. I, f.d.50).

Instanța de apel, în altă ordine de idei, a menționat elementele constitutive ale

infracțiunii art. 287 alin.(l) Cod penal și anume:

ordinea publică apărate împotriva infracțiunii de huliganism iar obiectul juridic

secundar îl formează relațiile sociale cu privire la integritatea corporală, sănătatea

sau libertatea psihică( morală) a persoanei.

Astfel, prin acțiunile inculpatului, Godoba Viadimir Pintilie, s-au periclitat în

principal - relațiile sociale cu privire la ordinea publică și integritatea corporală;

6

- acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor;

- acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică. însoțite de amenințarea cu

aplicarea violenței asupra persoanelor;

- acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de opunerea de

rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă

actele huliganice;

- acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau

obrăznicie deosebită.

În speță fapta prejudiciabilă s-a manifestat prin încălcarea grosolană a ordinii

publice, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și prin acțiuni care se

deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.

S-a consemnat că, prin acțiuni care încalcă grosolan ordinea publică se

înțelege fapta săvîrșită în public, îndreptată împotriva ordinii publice, care se

concretizează în acostarea jignitoare a persoanelor, în alte acțiuni similare ce

încalcă normele etice, tulbură ordinea publică și liniștea persoanelor.

făptuitorul și-a dat seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sau inacțiunii sale și

a dorit să încalce grosolan ordinea publică și să aplice violența asupra părții

vătămate, Bălănuța Valentina. Motivul acestei infracțiuni sunt motive huliganice.

În această ipoteză, anume izbucnirea emoționată a inculpatului dat fiind existența

unor presupuse datorii a soțului părții vătămate a dus la comiterea faptei

prejudiciabile.

Instanța de apel a atestat corectitudinea reîncadrării acțiunilor inculpatului

Godoba Vladimir de la prevederile alin.(3) art.287 Cod penal la prevederile alin.(l)

art.287 Cod penal și ca neîntemeiate alegațiile avocatulului Ioana Roibu în

interesele părții vătămate Bălănuța Valentina, precum că instanța în mod incorect a

recalificat acțiunile inculpatului în baza art. 287 alin.(l) Cod penal. Or, însăși

aceștia în cadrul cererilor de apel susțin că partea vătămată a văzut cum inculpatul

a scos din geantă un obiect în forma unui stilou. Mai mult, partea acuzării în

virtutea sarcinii probării căreia i se incubă nu a prezentat careva probe care ar

confirma săvîrșirea faptei prejudiciabile cu aplicarea cuțitului.

Referitor la învinuirea adusă inculpatului Godoba Vladimir în baza art. 179

alin.(2) Cod penal, instanța de apel a menționat că nici unul din apelanți nu a adus

critici asupra condamnării inculpatului în baza acestei componențe de infracțiune.

În speță, obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2)

Cod penal îl reprezintă relațiile sociale referitoare la inviolabilitatea domiciliului

garantată de Constituția Republicii Moldova. Prin noțiunea de domiciliu se înțelege

locul în care persoana își are locuința stabilă. Conform art. 30 alin. (1) Cod civil

7

domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta își are locuința statornică sau

principală. Se consideră că persoana își păstrează domiciliul atîta timp cît nu și-a

stabilit un altul.

Latura obiectivă a infracțiunii se realizează prin două modalități: prin

pătrundere sau prin rămînere ilegală în domiciliul sau reședința persoanei.

Astfel, în cadrul cercetării judecătorești s-a probat faptul că inculpatul,

Godoba Vladimir, la 05 septembrie 2012 aproximativ la orele 12:00, avînd scopul

violării de domiciliu, ilegal, prin înșelăciune, prezentîndu-se stăpînei Bălănuța

Valentina, că este angajat al SA „Apă Canal", sub pretextul verificării contorului

de apă, a pătruns în ap. 34 de pe str. Igor Vieru, 3, mun. Chișinău, și i-a aplicat

Valentinei Bălănuța lovituri cu piciorul și pumnii peste deferite regiuni ale corpului

ei și copilului minor al acesteia Bălănuța Alexandr.

Mai mult, însăși inculpatul a declarat că a intrat în apartamentul părții

vătămate împingînd-o într-o parte, ce confirmă cert intrarea ilegală în apartamentul

ultimei, adică violarea domiciliului părții vătămate.

Latura subiectivă a infracțiunii se exprimă prin intenție directă ori inculpatul

conștientizînd caracterul ilegal al pătrunderii în domiciliul victimei, fară

consimțămîntul acesteia, încălcîndu-i dreptul la inviolabilitatea domiciliului, a

dorit să încalce să încalce dreptul la inviolabilitatea domiciliului părții vătămate și

să aplice violența asupra acesteia și fiului ei Triboi Alexandr.

Varianta agravantă a violării de domiciliu prevăzută la alin.(2) art. 179 Cod

penal presupune săvîrșirea acestei infracțiuni cu aplicarea violenței sau cu

amenințarea ei, astfel prima instanță în mod just a stabilit că agravanta infracțiunii

date se exprimă prin aplicarea violenței asupra victimelor Valentina Bălănuță și

feciorului ei Triboi Alexandr.

Faptul aplicării violenței asupra victimelor se confirmă prin declarațiile

inculpatului, care a recunoscut că cînd partea vătămată i-a deschis ușa a împins-o

într-o parte și a intrat în apartamentul acesteia, văzînd că soțul ei nu este, fiind

enervat i-a aplicat o lovitură cu cotul în regiunea abdomenului părții

vătămate,Bălănuța Valentina, ceia ce s-a confirmat și prin declarațiile părții

vătămate, cît și martorilor, Triboi Aurel și Martîniuc Stela.

Instanța de apel a reținut că, deși inculpatul nu a recunoscut aplicarea violenței

asupra copilului minor, Triboi Alexandr, acest fapt s-a confirmat prin raportul de

expertiză medico-legală m. 2449/D din 24.09.2012, declarațiile părții vătămate,

declarațiile martorilor Martîniuc Stela, Triboi Aurel. În plus, însăși inculpatul a

recunoscut, în cadrul cercetării judecătorești, că copilul minor era în coridor, 1-a

apucat și 1-a aruncat într-o parte, astfel se confirmă faptul aplicării violenței asupra

minorului, Triboi Alexandr, care a căzut fără cunoștință, fapt ce se confirmă și prin

raportul de expertiză medico-legală.

8

Totodată, instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorului Martîniuc

Stela referitoare la faptul că inculpatul a călcat-o pe cap pe partea vătămată, or,

acestea vin în contradicție cu raportul de expertiză medico-legală nr. 2448/D din

24.09.2012 din care rezultă că părții vătămate i s-au cauzat vătămări corporale

neînsemnate și nici partea vătămată Bălănuța Valentina nu a invocat producerea

unor asemenea lovituri. Ca urmare instanța a respins alegațiile apelanților în sensul

enunțat.

De asemenea, Colegiul a respins criticile avocatului inculpatului Godoba

Vladimir asupra calificării acțiunilor inculpatului în baza art. 179 alin.(2) Cod

penal, deoarece sentința nu a fost contestată de inculpat sau de avocatul acestuia,

fiind înregistrate cereri de apel asupra actului de dispoziție a primei instanțe doar

de procuror și avocatul părții vătămate.

Cu referire la pedeapsa penală aplicată inculpatului Godoba Vladimir

pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 179 alin.(2) și art. 287 alin.(l) Cod

penal instanța de apel a conchis că instanța de fond a acordat deplină eficiență

prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei

acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului.

De asemenea, instanța de apel a considerat justă încasarea de către instanța de

fond a prejudiciului moral în mărime de 10000 lei în beneficiul părții vătămate

Bălănuța Valentina din contul inculpatului Godoba Vladimir.

La stabilirea cuantumului prejudiciului moral s-a ținut cont de gradul de

vinovăție a inculpatului, de statutul și mediul social din care persoana vătămată

face parte, modul în care influențează prejudiciul moral suferit, de suferințele fizice

și psihice ale părții vătămate și a copilului acesteia, de faptul că partea vătămată nu

a demonstrat că are un statut social care i-a lezat autoritatea sa profesională sau de

alt gen, în vederea asigurării unui echilibru între suferințele avute ca urmare a

infracțiunii săvîrșite de inculpat și satisfacția echitabilă a părții vătămate. La acest

capitol s-a remarcat și declarațiile martorului, Zatic Luminița care a comunicat că,

Bălănuța Valentina după incident era în stare normală, se ținea, tremura, retrăind

pentru băiat, era agitată, dar normală.

Reieșind din circumstanțele indicate, instanța de apel a considerat nefondate

alegațiile expuse de avocatul Ioana Roibu în interesele părții vătămate Bălănuța

Valentina în cererea de apel asupra soluției luate de prima instanță în ceea ce

privește acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Bălănuța Valentina.

prevederile art. 427 alin. (1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală solicitînd

9

casarea acesteia și dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet

de judecată.

În motivarea recursului invocă:

- instanța de apel examinînd apelul acuzatorului de stal nu a ținut cont și nu a

apreciat totalitatea probelor care demonstrează vinovăția lui Godoba Vladimir de

comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal menținînd sentința

instanței de fond de reîncadrare a acțiunilor acestuia în baza art. 287 alin.1 ) Cod

penal, din motiv că nu s-a demonstrat vinovăția infracțiunii de huliganism cu

încercarea aplicării cuțitului. Totodată, eronat și în mod general a concluzionat, că

pedeapsa stabilită inculpatului în baza art. 179 alin.(2) Cod penal este una

echitabilă;

- instanța de apel la examinarea cauzei a ignorat poziția procurorului și a

avocatului în interesele părții vătămate, privind imposibilitatea examinării cauzei

în lipsa părui vătămate. Or, motivele invocate în apelurile declarate impuneau

examinarea cauzei cu participarea obligatorie a părții vătămate, inclusiv și sub

aspectul încercării aplicării sau nu de către inculpat în momentul comiterii

infracțiunilor incriminate acestuia a cuțitului. Astfel, instanța de apel a decis

examinarea cauzei în lipsa părții vătămate, concluzionînd că această parte în proces

a fost citată legal, și nu se află pe teritoriul Republicii Moldova, fără a acorda

posibilitate procurorului de a asigura aducerea silită a lui Bălănuța Valentina în

fața instanței de apel și în lipsa cărorva motive justificative referitoare la absența

acestei părți vătămate în Republica Moldova. Acest fapt ulterior fiind verificat nu

s-a confirmat, dar dimpotrivă s-a constatat prezența lui Bălănuța Valentina în

Republica Moldova la data examinării acestei cauze penale de către instanța

de apel.

baza materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit conchide că acesta urmează a fi

admis din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală sau

parțială a hotărîrii atacate, cu dispunerea rejudecării de către instanța de apel, în

cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să

o caseze parțial sau total, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, care

a dus la adoptarea unei hotărîri ilegale.

În corespundere cu art. 448 Cod de procedură penală instanța de recurs,

judecînd recursul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza

materialului din dosarul cauzei și a oricăror documente noi prezentate în instanța

de recurs.

10

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe

noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate

de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din

dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței

de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Potrivit cerințelor nominalizate, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit

instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu,

dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele

corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în

conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual

penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină

răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul penal lărgit constată că, aceste prevederi legale deși sunt

obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, astfel decizia

urmează a fi casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, din

următoarele considerente:

În speță, Colegiul reține că la examinarea cauzei instanța de apel nu a ținut

seama în deplină măsură de prevederile art. 24, 26, 27, 99-101 Cod procedură

penală, nu a cercetat sub toate aspectele probele prezentate în fața instanței, nu le-a

verificat minuțios prin prisma pertinenței, concludentei, iar în ansamblul, din punct

de vedere al coroborării lor, nu a apreciat fiecare probă separat adusă de acuzare și

nu s-a expus în mod convingător de ce respinge aceste probe.

În conformitate cu prevederile art.389 alin.(1) Cod de procedură penală

sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării

judecătorești, vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii a fost confirmată prin

ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată.

11

Vinovăția persoanei trebuie să fie stabilită prin cumulul de probe, prezentate

de părți și cercetate fiecare în parte în cadrul judecării cauzei într-un proces

contradictoriu.

Principiul contradictorialității în procesul penal presupune că părțile

participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind investite de legea

procesuală penală cu posibilități egale pentru susținerea poziției lor. Activitatea

judecății în realizarea principiului contradictorialității constă în acțiunile

procesuale întreprinse de completul de judecată în faza respectivă a procesului

pentru asigurarea cercetării sub toate aspectele, completă și obiectivă, a

circumstanțelor cauzei și pronunțarea unei hotărîri echitabile.

Pentru instanța de apel, realizarea principiului contradictorialității, reieșind

din prevederile art.414 Cod de procedură penală, constă în verificarea legalității și

temeiniciei hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate, cercetarea suplimentară a

probelor administrate de instanța de fond, pronunțarea asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Conform art.93 Cod de procedură penală, probele sunt elemente de fapt

dobîndite în modul stabilit de prezentul Cod, care servesc la constatarea existenței

infracțiunii, la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăției, precum și la

stabilirea altor împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei.

Potrivit alin.(2) al acestei norme, ca probe sunt considerate declarațiile

bănuitului, învinuitului, inculpatului, ale părții vătămate și a martorilor,

rapoartele de expertiză, corpurile delicte, obținute în conformitate cu prevederile

legii.

Art. 96 Cod de procedură penală stipulează care circumstanțe urmează să fie

stabilite în procesul penal.

Astfel, Colegiul reține că procurorul în apelul declarat, cît și avocatul părții

vătămate prin apelul declarat în interesele ultimei, își manifestă dezacordul

încadrării acțiunilor inculpatului în baza art.287 alin.(1) Cod penal, pledînd pentru

încadrarea acestora în baza art.287 alin. (3) Cod penal, bazîndu-și învinuirea pe

declarațiile părții vătămate Balanuța Valentina. Totodată, eronată, în viziunea

apelanților, fiind și pedeapsa stabilită inculpatului în baza art. 179 alin.(2) Cod

penal.

Potrivit procesului verbal al ședinței de judecată (f.d.81, v.2), procurorul a

insistat la participarea obligatorie a părții vătămate și audierii ultimei în cadrul

examinării cauzei în instanța de apel pentru concretizarea încercării aplicării sau nu

de către inculpat în momentul comiterii infracțiunii prevăzute de art.287 Cod penal

a cuțitului, iar instanța de apel a decis examinarea cauzei în lipsa părții vătămate

motivînd că a fost legal citată și nu este pe teritoriul RM, neacordînd posibilitatea

12

procurorului de a asigura aducerea silită sau o confirmare că aceasta nu se află pe

teritoriul țării.

Totodată, Colegiul amintește că conform art.414 alin (3) și (4) Cod de

procedură penală în cazul în care declarațiile persoanelor care au fost audiate în

prima instanță se contestă de către părți, la solicitarea acestora, persoanele care

le-au depus pot fi audiate în instanța de apel conform regulilor generale pentru

examinarea cauzelor în primă instanță. În vederea soluționării apelului, instanța

de apel poate da o nouă apreciere probelor. Prin urmare, instanța de apel a ignorat

în totalitate și prevederile articolului menționat supra.

Or, Colegiul verificînd explicațiile părții vătămate Balanuța Valentina

(f.d.13, V.1), procesul verbal de audiere a acesteia în cadrul UP (f.d.138,V.1),

procesul verbal de confruntare dintre inculpat și partea vătămată (f.d.153, V.) și

declarațiile părții vătămate date în cadrul instanței de fond (f.d.23-25, V.2),

constată că într-adevăr nu este clar a văzut aceasta lama cuțitului, cuțitul în

întregime, mînerul cuțitului sau un stilou și în general dacă a fost sau nu aplicat

cuțitul de către inculpat la comiterea infracțiunii.

În asemenea împrejurări, Colegiul constată că a fost îngrădit dreptul

procurorului acordate prin prisma art.24 Cod de procedură penală de a prezenta

probe în instanța de apel, iar părții vătămate la un proces echitabil, deoarece ultima

nu și-a expus poziția asupra apelului declarat în interesele sale de către avocatul

angajat și asupra circumstanțelor comiterii infracțiunilor comise de către inculpat.

Principiul contradictorialității este o realizare esențială a procesului penal, o

condiție iminentă pentru soluționarea unei cauze penale în cel mai just mod.

Principiul contradictorialității creează condiții de ordin procesual și organizațional

maxim favorabile pentru examinarea completă și sub toate aspectele a cauzei și, ca

efect, pentru emiterea unei hotărîri judecătorești adecvate. Acest principiu este

unul general în procesul penal și, în mod normal, ar trebui să se aplice în tot cursul

procesului. Egalitatea în drepturi a părților trebuie să se manifeste prin înzestrarea

părților cu posibilități egale pentru asigurarea propriei poziții procesuale, egalitatea

în drepturi nu trebuie înțeleasă ca o egalitate declarativă, ci una funcțională.

Rezumînd cele menționate, Colegiul constată că, instanța de apel urma să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirilor înaintate, corectitudinea încadrării

juridice a acțiunilor inculpatului, să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau

respingerea altora (art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală).

Din considerentele expuse, Colegiul lărgit conchide că, în prezenta speță și-au

găsit confirmare temeiurile pentru recurs invocate de recurent și prevăzute de art.

13

427 alin. (1) pct. 6 Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea deciziei

instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet

de judecată, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, să verifice și să

aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă

conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate și toate în ansamblu, să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpatului și corectitudinea

încadrării juridice a acțiunilor ultimului, să-și argumenteze clar concluziile sale în

decizia adoptată, iar în caz că va fi stabilită vinovăția inculpatului în cele

incriminate, să-i aplice o pedeapsă cu respectarea prevederilor art. art. 7, 61, 75

Cod penal, ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărîre

legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură

penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de nivelul

Curții de Apel Chișinău, Pavel Guțan, casează total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 27 iunie 2016, în cauza penală în privința lui Godoba Vladimir

și dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 13 decembrie 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători

Liliana Catan

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Ion Guzun

14

15