1ra-181/2016 — art.187 al.2 lit.b, e, f CP

Dosarul nr. 1ra-181/2016

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

23 martie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Ursache Petru

Judecători: Toma Nadejda și Timofti Vladimir

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Scutelnic Cătălin, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25

septembrie 2015, în cauza penală, privindu-l pe:

Scutaru Dionisie Igor, născut la

18.09.1992, originar din r-nul

Hîncești, sat. Cărpineni, domiciliat

or. Hîncești, str. M.Sadoveanu, 3,

ap.13.

Termenul de examinare a cauzei:

Instanța de fond: 04.04.2014 - 17.02.2015;

Instanța de apel: 11.03.2015 – 25.09.2015;

Instanța de recurs: 30.11.2015 - 23.03.2016;

A CONSTATAT:

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod

penal la 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis,

cu amendă în mărime de 500 unități convenționale, ce constituie 10000 lei.

Conform art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită inculpatului a fost suspendată

condiționat pe un termen de probă de 3 ani.

Inculpatul Scutaru Dionisie a fost achitat de sub învinuirea adusă în baza art.

186 alin. (2) lit. d) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat.

Măsura preventivă aplicată inculpatului a fost menținută pînă la intrarea

sentinței în vigoare.

la 12 aprilie 2012, aproximativ la ora 07:40, aflîndu-se pe str. Chișinăului din or.

Hîncești, împreună cu Damian Igor, aplicînd violența nepericuloasă pentru viața lui

Stropșa Valentin, i-au sustras în mod deschis, un portmoneu în care se aflau 10600

1

ruble rusești, echivalentul cărora era de 4211,38 lei, dintre care 5500 aparțineau

lui Stropșa Sergiu, iar 5100 lui Marian Alexei, cauzîndu-le ultimilor o daună

considerabilă.

2.1. De către organul de urmărire penală, Scutaru Dionisie a fost învinuit

pentru faptul, că la 27.11.2011, în sat. Pașcani, r-nul Hîncești, cu scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, pe ascuns a sustras din buzunarul lui Anatol Lupei 150 lei

și un telefon mobil de model „Nokia 5250” la prețul de 2000 lei, cauzîndu-i părții

vătămate o daună materială considerabilă în sumă totală de 2150 lei, ceea ce la

momentul săvîrșirii infracțiunii constituia 107 unități convenționale.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să fie

condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal la 6 luni închisoare, cu

menținerea condamnării pe art. 187 alin. (2) lit. b) e) f) Cod penal, stabilindu-i

pedeapsa de 5 ani închisoare și amendă de 500 unități convenționale, iar conform

art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor,

să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani și 3 luni închisoare, cu amendă 500

unități convenționale, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În argumentarea apelului a invocat:

- instanța ilegal a dispus achitarea inculpatului pentru infracțiunea prevăzută

de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, deoarece în cadrul cercetării judecătorești

probele acuzării au fost ignorate de către instanță, fiind admisă unilateral poziția

părții apărării și declarațiile inculpatului, care reprezintă o versiune de apărare și

de eschivare de la răspundere penală, deși probele prezentate de către acuzare au

elucidat clar circumstanțele cazului și acestea demonstrează pe deplin vinovăția

inculpatului în săvîrșirea infracțiunii imputate;

- instanța i-a stabilit inculpatului o pedeapsă blîndă, cu aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal, pedeapsă, care este inechitabilă, deoarece infracțiunea face parte

din categoria celor grave, iar inculpatul prin atitudinea sa față de fapta comisă nu a

manifestat căință sinceră.

2015, a fost respins apelul procurorului, ca nefondat, cu menținerea sentinței.

instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei și just a ajuns

la concluzia că inculpatul a săvîrșit infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit.

b), e), f) Cod penal, iar probele corect au fost apreciate în conformitate cu art. 101

Cod de procedură penală, vinovăția a fost dovedită prin: declarațiile inculpatului;

declarațiile părților vătămate Marian Alexei și Stropșa Serghei; declarațiile

martorilor Stropșa Valentin și Jangă Emilian; plîngerea lui Stropșa Valentin din

12.04.2012, prin care solicită intervenirea organelor de drept pentru a se lua

măsuri cu persoanele necunoscute care i-au aplicat diferite lovituri cu mîini și

2

picioare, ulterior sustrăgînd din portmoneu o sumă impunătoare de bani (vol. 1, f.

d. 78); informația privind ratele oficiale de schimb de la BNM din 12.04.2012 (vol.

1, f. d. 88); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din

18.06.2012, prin care martorul Jangă Emilia, l-a recunoscut după fotografie pe

Scutaru Dionisie (vol. 1, f. d. 92-94); raportul de constatare medico-legală nr. 191

din 12.04.2012, potrivit cărui la Stropșa Valentin au fost depistate pe frunte cu

trecere la ochiul drept și nas edem roșu pe sectorul 8x6 cm (vol. 1, f. d. 99).

5.1. Referitor la învinuirea incriminată inculpatului în baza art. 186 alin. (2)

lit. d) Cod penal, instanța de apel a conchis că, instanța de fond just a ajuns la

concluzia privind achitarea lui Scutaru Dionisie, probele administrate la dosar

corect au fost apreciate cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală, acuzarea nu a prezentat probe pertinente și concludente în susținerea

învinuirii, or, în ședința de judecată nu a fost dovedit faptul că inculpatul ar fi

sustras telefonul mobil de la Lupei Anatol, nevinovăția fiind dovedită prin

declarațiile părții vătămate Lupei Anatol, ale martorilor Doica Irina, Jangă Andrei,

Rotaru Svetlana și Movileanu Afanasie.

Instanța de apel a conchis, că inculpatul Scutaru Dionisie în ziua de

27.11.2011 nu s-a aflat în sat. Pașcani, în localul de unde s-a sustras telefonul mobil

de model „Nokia 5250”, care-i aparținea părții vătămate Lupei Anatol, însăși partea

vătămată în cadrul ședințelor de judecată a declarat că telefonul i-a fost sustras de

Cojocaru Nicolae, fapt confirmat și de martorul Doica Irina.

Instanța de apel a subliniat, că telefonul a fost procurat de către inculpat de la

Cojocaru Nicolae, fapt confirmat și de partea vătămată Lupei Anatol, iar telefonul s-

a aflat în posesia inculpatului o perioadă scurtă de timp, iar inculpatul nu știa că

telefonul a fost sustras, astfel că depistarea bunului la inculpat nu confirmă că

acesta este autorul infracțiunii.

Cu referire la pedeapsa stabilită inculpatului, instanța de apel a statuat că,

argumentele procurorului privind înăsprirea pedepsei sunt neîntemeiate, deoarece

prima instanță la stabilirea pedepsei închisorii cu dispunerea suspendării

condiționate a executării acesteia a ținut cont de faptul, că inculpatul nu are

antecedente penale, a restituit prejudiciul cauzat, a recunoscut vinovăția, partea

vătămată l-a iertat, la locul de trai se caracterizează pozitiv, astfel că pedeapsa

aplicată este una echitabilă și va contribui la reeducarea și integrarea socială a

inculpatului.

solicitînd casarea acesteia, în partea achitării inculpatului de sub învinuirea adusă

în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, cu remiterea cauzei în această latură la

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

6.1. În argumentarea recursului a invocat temei de drept prevederile art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, indicînd următoarele motive:

3

- că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii;

- instanțele de judecată greșit au concluzionat că probele nu confirmă

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit.

d) Cod penal, deoarece examinînd cauza nu au respectat prevederile art. 101 Cod

de procedură penală, punînd la baza hotărîrilor pronunțate doar declarațiile

inculpatului, care nu coroborează cu celelalte probe administrate în speță;

- instanța de apel incorect a concluzionat asupra legalității soluției de achitare

în baza art. 186 al. (2) lit. d) Cod penal, deoarece în cazul în care nu era de acord cu

aprecierea probelor acuzării, ajungînd la concluzia menținerii sentinței, urma să

dezvăluie această concluzie expunîndu-și punctul său de vedere asupra fiecărei

probe aduse în sprijinul învinuirii și puse la baza soluției adoptate, fapt ce nu s-a

realizat, deoarece instanța de apel a efectuat o apreciere eronată și formală de

ordin general a probelor și circumstanțelor cauzei penale;

- instanța de apel incorect a concluzionat că telefonul mobil a fost sustras de

către o altă persoană;

- instanța de apel nu a soluționat fondul apelului.

materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit prevederilor alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind

în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Raportînd aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal reține că

recursul este depus de procuror în defavoarea lui Scutaru Dionisie și ca temei

invocă pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, precum că hotărîrea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărîrii.

Colegiul penal constată, că temeiurile menționate nu și-a găsit confirmare la

examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea

cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură

penală, hotărîrea cuprinzînd motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, iar

motivarea soluției nu contrazice dispozitivul hotărîrii.

4

Colegiul penal relevă, că este neîntemeiat argumentul recurentului că instanța

de apel și-a bazat concluziile pe aceleași probe cercetate de prima instanță,

deoarece potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel și

potrivit deciziei adoptate în cauză, rezultă că instanța de apel și-a întemeiat

concluziile pe probele cercetate în ședința de judecată a instanței de apel, acestea

fiind date citirii în ședința de judecată și reflectate în procesul-verbal, fiind audiați

inculpatul și partea vătămată Lupei Anatol.

În conformitate cu prevederile art. 389 alin. (1) Cod de procedură penală,

sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării

judecătorești, vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii a fost confirmată prin

ansamblul de probe cercetate în instanța de judecată.

Colegiul penal atestă că, deși recurentul își exprimă dezacordul cu aprecierea

probelor înfăptuită de către instanța de apel, la soluționarea cauzei instanța a ținut

cont de prevederile art. 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub

toate aspectele, verificîndu-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, astfel întemeiat a ajuns la concluzia de a menține soluția primei

instanțe de achitare a inculpatului Scutaru Dionisie de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal.

În această ordine de idei Colegiul penal subliniază, că instanța de apel, potrivit

prevederilor art. 394 alin. (3) Cod de procedură penală, a făcut o analiză amplă a

probelor, argumentînd detaliat respingerea probelor care au fost administrate în

suportul învinuirii aduse inculpatului.

Astfel, toate probele prezentate au primit o apreciere justă, concluziile făcute

de instanța de apel rezultă din materialul factologic acumulat la prezenta cauză.

În acest sens Colegiul penal consideră, că este întemeiată concluzia instanței

de apel precum că învinuirea nu a prezentat probe pertinente și concludente, care

în ansamblu cu circumstanțele cauzei ar dovedi vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii menționate.

Totodată Colegiul penal consideră că opinia procurorului expusă în recurs

precum că instanța de apel eronat a apreciat declarațiile părții vătămate Lupei

Anatol, ale martorilor Jangă Andrei, Rotaru Svetlana și Movileanu Afanasie, cît și

alte probe administrate la dosar, nu poate constitui temei de casare a soluției

instanței de apel.

Colegiul menționează că, argumentele recurentului cu privire la aprecierea

unilaterală a probelor, nu au nici un suport legal, deoarece potrivit prevederilor

art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de

săvîrșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în

probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea

inculpatului.

5

Astfel, cu referire la argumentele invocate la pct. 6.1. al prezentei decizii, prin

care se susține că inculpatul se face vinovat de săvîrșirea infracțiunii de furt,

Colegiul penal le consideră declarative și neîntemeiate, acestea au format obiect de

examinare la judecarea cauzei în instanța de apel, care și-a motivat soluția privind

nevinovăția inculpatului expusă la pct. 5.1. din decizie, soluție pe care instanța de

recurs și-o însușește și a cărei reluare nu se mai impune.

Colegiul penal conchide, că instanța de apel, în urma unei aprecieri înfăptuită

în mod legal a probelor, corect a concluzionat asupra necesității menținerii

achitării inculpatului Scutaru Dionisie pe episodul de furt, luînd în considerație

faptul că totalitatea probelor aduse în susținerea învinuirii acestuia nu confirmă

temeinicia învinuirii.

În consecință, Colegiul penal conchide că, raportînd situația reținută în cauză,

la prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, se impune soluția

inadmisibilității recursului înaintat în prezenta cauză, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Scutelnic Cătălin, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2015, în cauza penală privindu-l

pe Scutaru Dionisie Igor, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 21 aprilie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecător Toma Nadejda

Judecător Timofti Vladimir

6