1ra-758/2017 — Art.179 alin. 2, 187 alin. 2 lit. e, 287 alin. 3 CP

1ra-758/2017 — Art.179 alin. 2, 187 alin. 2 lit. e, 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-758/2017

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

20 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

președinte: Ursache Petru

judecători: Toma Nadejda, Nicolaev Ghenadie, Timofti Vladimir, Alerguș

Constantin

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 14

decembrie 2016, în cauza penală în privința lui

Cozima Aurel XXXXX, născut la

XXXXXXXXX, originar și domiciliat în

r-nul XXXXX, s. XXXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 08.04.2015 – 27.07.2016;

Instanța de apel: 25.08.2016 – 14.12.2016;

Instanța de recurs: 10.03.2017 – 20.06.2017;

A C O N S T A T AT :

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 3 ani

închisoare în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 90 Cod penal executarea pedepsei aplicată lui Cozima Aurel a

fost suspendată condiționat, fiindu-i stabilit un termen de probațiune de 2 ani.

Procesul penal în privința lui Cozima Aurel privind comiterea infracțiunii

prevăzută de art. 179 alin. (2) Cod penal a fost încetat în legătură cu retragerea

plângerii de către partea vătămată.

Pe art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal a fost achitat pe motiv că fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

31 august 2014, aproximativ pe la orele 22.00, aflându-se în stradă în satul

XXXXXX, r-nul XXXXXXXX, încălcând grosolan ordinea publică, dând dovadă de o

obrăznicie deosebită, din intenții huliganice, fără careva motive întemeiate, s-a

năpustit asupra lui Cozma Gheorghe, pe care-l bănuia de sustragerea

porumbului din lanul lui de păpușoi, l-a doborât la pământ din căruță, ținându-l

cu mâinile de gât, după ce, amenințând cu aplicarea armei de foc, a efectuat mai

1

multe împușcături din pistolul de model „CZ 75 P-07 DUTY”, pe care-l deținea

legal, apoi i-a mai aplicat câteva lovituri cu pumnii în regiunea pieptului lui

Cozma Gheorghe, cauzându-i ca urmare vătămări corporale neînsemnate sub

formă de echimoză a țesuturilor moi a hemitoracelui stâng.

Tot Cozima Aurel, la data de 01 septembrie 2014, aproximativ pe la orele

12.30, fiind preîntâmpinat să nu intre în domiciliul lui Cozma Gheorghe din

satul XXXXXX, r-nul XXXXXXXX, în timp ce în gospodăria acestuia se afla

polițistul Guz D., care investiga cazul de furt de porumb la plângerea lui Cozima

Aurel, inculpatul Cozima Aurel în mod intenționat, fără consimțământul

proprietarului Cozma Gheorghe, a pătruns totuși în gospodăria acestuia și l-a

bruscat, amenințîndu-l cu răfuiala fizică, s-a împotrivit solicitărilor locatarilor

casei de a părăsi domiciliul.

Tot Cozima Aurel, la data de 17 septembrie 2014, în jurul orelor 23:30,

aflându-se în incinta unui bar din satul Lărguța, r-nul Cantemir, a iscat o ceartă

cu consăteanul său Baba Ilie, pe care l-a lovit de multiple ori cu pumnii în

regiunea feței și l-a apucat de gât, i-a sustras prin smulgere de la gât un lănțișor

de aur împreună cu o cruce de aur cu costul total estimat de 12000 lei MD, astfel

cauzându-i părții vătămate Baba Ilie leziuni corporale neînsemnate sub formă

de excoriații pe pavilionul urechii drepte, regiunea zigomatică pe dreapta,

echimoze pe cartilajul urechii drepte, regiunile zigomatice bilateral și obrazul

stâng, echimoză pe suprafața anterio-laterală pe dreapta gâtului, precum și

daune materiale în proporții considerabile, și aceste acțiuni ale inculpatului au

fost încadrate în prevederile art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal.

casarea parțială a acestei sentințe în partea privind condamnarea sa de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, rejudecarea

cauzei cu pronunțarea unei noi sentințe potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care să fie achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (3) Cod penal, în rest sentința pronunțată pe art. 187 alin. (2) Cod penal,

precum și încetarea procesului de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179

alin. (2) Cod penal să fie menținută fără modificări.

În motivarea apelului depus inculpatul a invocat următoarele argumente:

- împușcăturile în aer le-a făcut din motivul, că Cozma Gheorghe îl apuca de

haine și îl întindea, situația devenind periculoasă pentru el. Astfel a efectuat

împușcăturile în aer, sperând că Cozma Gheorghe se va liniști. Intervalul dintre

împușcături era de 2-3 minute. Cozma Gheorghe era în stare de ebrietate, era

agresiv, l-a întins, l-a tras de haine;

- la acel moment avea mintea clară și nu și-ar permite să îndrepte pistolul

către o persoană. De la împușcăturile efectuate nu s-a speriat nimeni - nici

persoanele prezente, nici calul. Cozma Olga, soția lui Cozma Gheorghe a mânat

calul și a plecat, iar Cozma Gheorghe a rămas cu ei. Când a ajuns-o din urmă pe

Cozma Olga, aceasta era conștientă, Cozma Gheorghe le-a spus, că ea are

tensiune și atunci el l-a lăsat pe Cozma Gheorghe cu soția sa Cozma Olga, iar

dânsul cu soția lui au plecat să aștepte poliția. El personal nu i-a aplicat nici o

lovitură lui Cozma Gheorghe și nici Cozma Gheorghe nu l-a lovit pe el, doar s-au

întins. Nu știe de ce Cozma Gheorghe minte, că el l-ar fi lovit, nu corespund

2

adevărului nici declarațiile lui Cozma Gheorghe, precum că el l-ar fi dat jos din

căruță forțat, că ar fi îndreptat pistolul spre el;

- învinuirea este neîntemeiată și nedemonstrată în prima instanță, iar

sentința de condamnare în baza art. 287 alin. (3) Cod penal ilegală, deoarece

partea vătămată, fiind audiat declară că la data de 31 august 2014 se întorceau

de la fiica sa din satul Cîrpești, raionul Cantemir, pe drum lângă satul Lărguța,

Cozima Aurel l-a oprit din drum, a întrebat de furtul porumbului, iar ulterior l-a

dat cu forța jos din căruță și îl ținea cu ambele mâini de gât, a efectuat cinci

împușcături – una în plan vertical, iar restul patru în plan orizontal, lângă

urechea lui, l-a trântit jos, l-a lovit cu pumnii în regiunea pieptului;

- conform prevederilor alin. (2) art. 281 Cod de procedură penală,

ordonanța de punere sub învinuire trebuie să cuprindă: data și locul întocmirii;

de către cine a fost întocmită; numele, prenumele, ziua, luna, anul și locul

nașterii persoanei puse sub învinuire, precum și alte date despre persoană care

au importantă juridică în cauză; formularea învinuirii cu indicarea datei, locului,

mijloacelor și modului de săvârșire a infracțiunii și consecințele ei, caracterului

vinei, motivelor și semnelor calificative pentru încadrarea juridică a faptei,

circumstanțelor în virtutea cărora infracțiunea nu a fost consumată în cazul

pregătirii sau tentativei de infracțiune, mențiunea despre punerea persoanei

respective sub învinuire în calitate de învinuit în această cauză conform

articolului, alineatului și literei articolului din Codul penal care prevăd

răspunderea pentru infracțiunea comisă. Iar conform prevederilor alin. (1) al

art. 325 Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță se

efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu (și practica

națională - decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție a Republicii

Moldova nr. 1ra-713/2011 din 12 octombrie 2011);

- în ordonanța de punere sub învinuire este indicat că Cozima Aurel s-a

năpustit asupra lui Cozma Gheorghe, pe care la doborât la pământ din căruță sa,

ținându-l cu mâinile de gât, unde prin amenințare cu aplicarea armei de foc a

efectuat mai multe împușcături din pistolul de model CZ 75 P-07 DUTY. Astfel,

nu este clar dacă el îl ținea cu mâinile de gât, cum a efectuat împușcăturile;

- declarațiile părții vătămate, precum și declarațiile soției acestuia,

martorul Cozma Olga sunt vădit false, cu scop de răzbunare, iar învinuirea în

acest caz se bazează pe presupuneri. Aceste circumstanțe au fost omise a fi

apreciate de către instanța de fond, prin urmare sentința de condamnare este

bazată pe presupuneri;

- referitor la sintagma din ordonanța de punere sub învinuire, și anume:

„fără careva motive întemeiate”, menționează că probele cauzei - declarațiile

sale în calitate de inculpat și a martorului Cozima Olga, înștiințarea înregistrată

la IP Cantemir făcută de Cozima Aurel pe faptul furtului de porumb, procesul-

verbal cu decizia de sancționare cu amendă pentru furtul de porumb de către

Cozma Gheorghe, amenda pe care Cozma Gheorghe a achitat-o și respectiv a

recunoscut fapta ilegală și acest proces-verbal de sancționare având puterea

lucrului judecat, în ansamblu sunt probe pertinente și concludente, care

demonstrează nevinovăția sa în săvârșirea infracțiunii de huliganism agravant

imputată prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal;

3

- nu a fost săvârșită infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal,

pentru că în realitate Cozma Gheorghe a fost reținut de către Cozima Aurel la

locul săvârșirii furtului de porumb din lanul de porumb ce-i aparține lui, la

sugestia polițistului contactat telefonic;

- faptul despre reținerea hoților de porumb este dovedit și prin acea

înștiințare făcută la IP Cantemir în seara de 31 august 2014, dar pe care nici

partea vătămată și nici martorul Cozma Olga Gheorghe nu le recunosc, invocând

că în acea seară nu au văzut ca inculpatul să sune la poliție, dar nu este clar de

ce a venit grupul operativ în satul Lărguța și la solicitarea cui, dacă nu a lui și,

anume pentru cercetarea furtului;

- dacă Cozma Gheorghe, ar fi fost agresat fără motive întemeiate, urma să

anunțe organele de poliție imediat, însă nu mai târziu, și anume în perioada

cercetări acțiunilor de furt;

- locul pretinsei fapte criminale este în afara localității, într-un câmp

agricol, ce-i aparține cu titlu de folosință, unde în preajmă nu se aflau oameni și

nici obiective de uz public. Toate aceste denotă că pretinsele acțiuni în nici un

mod nu pot fi calificate precum că ar fi avut loc într-un loc public.

2016, a fost admis apelul declarat de Cozima Aurel, casată sentința în partea

învinuirii lui Cozima Aurel de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 287

alin. (3) Cod penal și în partea confiscării corpului delict, cu pronunțarea în

această parte a unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță

prin care:

A fost încetat procesul pentru pe capătul de învinuire a lui Cozima Aurel de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece fapta

inculpatului Cozima Aurel constituie contravenția prevăzută de art. 363 Cod

contravențional și art. 78 alin. (2) Cod contravențional (în redacția actuală la

data de 31 august 2016).

A fost încetat procesul contravențional în privința lui Cozima Aurel pentru

faptele contravenționale prevăzute de art. 363 și art. 78 alin. (2) Cod

contravențional în temeiul intervenirii prescripției răspunderii

contravenționale.

Corpul delict-pistolul de model CZ 75 P-07 DUTY cu nr. B 192178 a fost

restituit proprietarului Cozima Aurel.

În rest sentința a fost menținută.

audierii tuturor participaților, nu s-au acumulat suficiente probe în sprijinul

acuzațiilor aduse inculpatului.

A menționat instanța de apel că, o persoană poate fi supusă răspunderii

penale dacă în acțiunile acesteia sunt constatate elementele infracțiunii:

obiectul, latura obiectivă, subiectul, latura subiectivă și fapta comisă de aceasta

este pasibilă răspunderii penale, însă aceste prevederi legale, deși sunt

obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze de către

instanța de fond.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond și-a argumentat soluția de

condamnare a inculpatului în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, prin faptul că

acțiunile săvârșite de inculpat au avut loc în drum, în nemijlocita apropiere a

4

satului, deși la materialele dosarului nu a fost anexat procesul-verbal de

cercetare la fața locului, atunci când potrivit art. 118 alin. (1) Cod procedură

penală, cercetarea la fața locului se efectuează în scopul descoperirii și ridicării

urmelor infracțiunii, a mijloacelor materiale de probă pentru a stabili

circumstanțele infracțiunii ori alte circumstanțe care au importanță pentru

cauză, organul de urmărire penală efectuează cercetarea la fața locului a

terenurilor, încăperilor, obiectelor, documentelor, animalelor, cadavrelor

umane sau de animale și este o fază importantă la descoperirea infracțiunii.

Însă, privitor la această constatare, care în opinia instanței de apel este

greșită, atunci când faptele descrise au fost întreprinse de Cozima Aurel doar de

dorința făptuitorului de a reține persoana suspectată de furt de porumb până la

sosirea colaboratorilor poliției.

Totodată, instanța de apel a statuat, că Cozima Aurel a aplicat arma de foc

doar pentru reținerea făptuitorului, și nici într-un mod, cum este indicat în

sentință ,,pentru crearea unui pericol real pentru viața și sănătatea cetățenilor

antrenați în conflict, chiar dacă arma nu a fost utilizată de Cozima Aurel pentru

vătămarea integrității corporale a victimei”. Or, aceste concluzii ale instanței de

fond sunt contradictorii, deoarece nu a existat pericol pentru viața și sănătatea

persoanele, dat fiind faptul că toate împușcăturile au fost efectuate în aer.

A mai reținut instanța de apel că motivarea primei instanțe privind

recunoașterea lui Cozima Aurel vinovat de săvârșirea infracțiunii, prevăzute de

art. 287 alin. (3) Cod penal a fost descrisă sumar. Or, motivarea sentinței este o

cerință obligatorie la declararea persoanei vinovate de un fapt ilicit.

La fel, instanța de apel a subliniat că martorul Guz D. în cadrul instanței de

fond a declarat că, împușcăturile care au fost efectuate de Cozima Aurel în timp

ce Cozma Gheorghe și soția lui Cozma Olga au fost identificați de Cozima Aurel

că au furat porumb de pe lanul ce aparține inculpatului. Au fost prinși în timp ce

treceau cu căruța pe lângă lanul de porumb și aveau porumb în căruță. A

identificat și de unde era luat porumbul din căruța lui Cozma Gheorghe,

deoarece porumbul din căruța lui Cozma Gheorghe era asemănător cu cel de pe

lanul lui Cozima Aurel (de aceiași specie), dar nu-și amintește dacă Cozma

Gheorghe și Olga au recunoscut că au sustras porumbul anume de pe lanul lui

Cozima Aurel, deși ulterior, fiind sancționați cu amendă pentru sustragerea

porumbului, Cozma Gheorghe și Cozma Olga au achitat amenzile si nu au

contestat deciziile de sancționare.

Analizând declarațiile martorilor depuse atât în cadrul urmării penale, cât

și în instanța de judecată, instanța de apel a constatat, că inculpatul Cozima

Aurel nu a aplicat violență asupra lui Cozma Gheorghe și nu l-a amenințat cu

aplicarea unei asemenea violențe, ci doar a încercat să afle de unde a luat

porumbul, care era în căruța acestuia. Mai mult ca atât, martorii au declarat, că

inculpatul și partea vătămată s-au îmbrâncit unul pe altul.

Instanța de apel a menționat, că atât în cadrul urmăririi penale, cât și în

cadrul cercetării judecătorești, nu au fost prezentate probe prin care să se

confirme faptul, că inculpatul cu intenție a comis o faptă calificată în limitele

indicilor calificativi prevăzuți de art. 287 alin. (3) Cod penal.

Instanța de apel a conchis că concluzia instanței prin care a reținut în

acțiunile inculpatului elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de

5

art. 287 alin. (3) Cod penal, sunt incorecte, ținând seama de învinuirea înaintată

lui Cozima Aurel, care nu coroborează cu circumstanțele de fapt ale cauzei și cu

ansamblul de probe administrate și cercetate în cadrul ședințelor de judecată.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că procesul penal, în baza

art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală, în cauza privind învinuirea lui

Cozima Aurel în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal,

urmează a fi încetat, pe motiv că fapta comisă de ultimul constituie contravenția

prevăzută de art. 363 Cod contravențional - tragerea din armă de foc în locuri

publice, în locuri nerezervate pentru tragere, în locuri rezervate, dar cu

încălcarea modului stabilit .

De rând cu aceasta instanța de apel a considerat, că în acțiunile lui Cozima

Aurel sunt indicii contravenției prevăzute la art. 78 alin. (2) Cod

contravențional (în redacția actuală la data de 31 august 2014), vătămarea

intenționată ușoară a integrității corporale, maltratarea, aplicarea de lovituri,

alte acțiuni violente, care au provocat dureri fizice.

Totodată, se constată că, la caz, este incident temeiul reglementat de art. 30

Cod contravențional, adică survenirea prescripției pentru tragerea la

răspunderea contravențională și înainte de a formula argumentele instanței de

apel privitor la temeiul reglementat de articolul nominalizat, se reiterează că,

potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene pentru Drepturile Omului,

una din modalitățile de încălcare a principiului securității raporturilor juridice,

constatate de Curte în cazurile moldovenești, a fost ignorarea de către

instanțele naționale a termenului de prescripție. Curtea a menționat în

nenumărate rânduri că rolul, pe care îl au termenele de prescripție, este unul

foarte important, atunci când acestea sunt interpretate, în lumina preambulului

Convenției, preambul care declară preeminența dreptului, ca fiind parte a

patrimoniului comun al Statelor contractante.

În consecință, instanța de apel a considerat că, în speța dată, se constată

circumstanța, prevăzută de art. 30 Cod contravențional, care condiționează în

timp tragerea la răspundere a contravenientului, fiind în acest sens constatată

expirarea termenului de prescripție.

declară recurs ordinar procurorul, solicitând casarea deciziei, cu menținerea

sentinței.

În motivarea recursului, invocând temei de drept pct. 6) și 12) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, indică următoarele argumente:

- în decizie nu se descriu faptele contravenționale, fabula, comise de către

Cozima Aurel care a fost constatată de instanța de apel, limitându-se doar la

indicarea articolelor din Codul contravențional;

- hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar;

- pe de o parte instanța de apel critică soluția instanței de fond privitor la

constatarea comiterii infracțiunii în locul public și consideră că nu este

constatată prezența locului public, și totodată, stabilește în acțiunile lui Cozima

Aurel elementele contravenției prevăzute de art. 363 Cod contravențional –

tragerea din armă de foc în locuri publice, în locuri nerezervate pentru tragere

sau cu încălcarea modului stabilit;

6

- la reținerea persoanelor suspecte de către Cozima Aurel, a fost comisă cu

depășirea normelor permisive;

- hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, faptei săvârșite i

s-a dat o încadrare juridică greșită.

inadmisibilității recursului pe motiv, că recurentul nu a invocat nici-un temei de

drept prevăzut de art. 427 Cod de procedură penală.

motivele invocate, Colegiul lărgit consideră că recursul urmează a fi respins, din

următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul

normei vizate.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate.

Potrivit conținutului recursului, recurentul invocă temei de drept pct. 6) și

12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede, că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel atunci când: hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția precum și pct. 12) faptei săvârșită i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

Colegiul lărgit constată că, instanța de apel la examinarea cauzei a

respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală,

hotărârea adoptată cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Colegiul lărgit atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont

de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub

toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, astfel întemeiat a ajuns la concluzia privind încetarea procesului

penal în privința inculpatului Cozima Aurel, învinuit de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului

constituie contravenție prevăzută de art. 363 și 78 alin. (2) Cod

contravențional, motivându-și soluția potrivit pct. 5 al prezentei decizii,

7

concluzii pe care instanța de recurs le însușește și nu consideră necesar

repetarea acestora.

Astfel, Colegiul lărgit reține, că instanța de apel rejudecând cauza și

verificând probele în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția

adoptată în urma propriei analize și examinări coroborate a probelor, ce au

servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, precum și a

elementelor de fapt pe care se sprijină soluția dispusă în cauză, expunându-se

argumentat din care motive a ajuns la concluzia de vinovăție a lui Cozima Aurel

anume în săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 363 și 78 alin. (2) Cod

contravențional și nu a infracțiunii imputate și prevăzute de art. 287 alin. (3)

Cod penal.

Totodată, Colegiul lărgit conchide, că în speță nu a fost admisă o eroare

gravă de fapt, deoarece pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie

să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de

altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul

de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și

conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut

drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator

o susține.

Însă, în cadrul examinării prezentei cauze de către instanța de apel, o atare

eroare nu a fost constatată de către instanța de recurs, or, în susținerea

concluziilor sale instanța de apel a menționat, că Cozima Aurel a aplicat arma de

foc doar pentru reținerea făptuitorului, și nici într-un mod, cum este indicat în

sentința apelată „pentru crearea unui pericol real pentru viața și sănătatea

cetățenilor antrenați în conflict, chiar dacă arma nu a fost utilizată de Cozima

Aurel pentru vătămarea integrității corporale a victimei”. Or, aceste concluzii a

instanței de fond sunt contradictorii, deoarece nu a existat nici un pericol

pentru viața persoanelor, din motiv că toate împușcăturile au fost efectuate în

aer.

Din considerentele menționate, Colegiul lărgit conchide că sunt

neîntemeiate argumentele recursului potrivit căror hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția.

Cu referire la motivele recursului prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 12)

Cod de procedură penală, care prevede că, hotărârea instanței de apel poate fi

supusă recursului pentru a repara o eroare de drept, comisă de aceasta, atunci

când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, Colegiul lărgit reține

următoarele:

Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de

norma penală.

Reieșind din prevederile legale și practica judiciară stabilită, pentru

verificarea existenței temeiului, prevăzut în art. 427 alin. 1) pct. 12) Cod de

procedură penală instanța de recurs trebuie să țină seama de fapta săvârșită,

așa cum aceasta a fost stabilită de către instanța de apel, dar va supune unui

8

control riguros încadrarea juridică a faptelor stabilite, verificând dacă acestea

au fost încadrate corect potrivit normei legale.

În speța dată, inculpatul Cozima Aurel, a fost pus sub învinuire de către

organul de urmărire penală și condamnat de către prima instanță în baza

art. 287 alin. (3) Cod penal, însă sentința a fost casată de către instanța de apel

cu atragerea inculpatului Cozima Aurel la răspundere contravențională în baza

art. 363 și 78 alin. (2) Cod contravențional.

În acest sens Colegiul lărgit reține, că solicitarea expusă în recurs privind

casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței, potrivit căreia

acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal este

una neîntemeiată, din motiv că în acțiunile lui Cozima Aurel, lipsesc elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, or, ultimul

nu a avut intenția de a încălca ordinea publică, acesta dorind doar reținerea

făptașilor ce i-au sustras porumbul, efectuând focuri de armă doar în urma

curmării opunerii rezistenței și nedorința lui Cozma Gheorghe de a se supune

cerințelor de a-i arăta de unde a cules porumbul și a se prezenta la

Inspectoratul de poliție.

Totodată, martorul Guz D. în cadrul instanței de fond a declarat că,

împușcăturile care au fost efectuate de Cozima Aurel în timp ce Cozma

Gheorghe și soția lui Cozma Olga au fost identificați de Cozima Aurel că au furat

porumb de pe lanul ce aparține inculpatului. Au fost prinși în timp ce treceau cu

căruța pe lângă lanul de porumb și aveau porumb în căruța lui Cozma Gheorghe,

deoarece porumbul din căruța lui Cozma Gheorghe era asemănător cu cel de pe

lanul lui Cozima Aurel, dar nu-și amintește dacă Cozma Gheorghe și Olga au

recunoscut că au sustras porumbul anume de pe lanul lui Cozima Aurel,

totodată fiind sancționați cu amendă pentru sustragerea porumbului, Cozma

Gheorghe și Cozma Olga au achitat amenzile și nu au contestat deciziile de

sancționare (f. d. 272 - 276, vol. I).

În această ordine de idei, se prezumă că, Cozma Gheorghe și Olga și-au

recunoscut vina privind sustragerea porumbului de la Cozima Aurel, astfel

inculpatul în seara zilei de 31 august 2014 a acționat anume întru reținerea

făptașilor, fapt ce a generat aplicarea armei de foc fără a atenta la viața și

integritatea lui Cozma Gheorghe și soției acestuia Cozma Olga.

Prin urmare, instanța de apel corect a stabilit că, în urma analizei

declarațiilor martorilor se constată că, inculpatul Cozima Aurel nu a aplicat

violență asupra lui Cozma Gheorghe și nu l-a amenințat cu aplicarea unei

asemenea violențe, ci doar a încercat să afle de unde a luat porumbul, care era

în căruța acestuia. Mai mult ca atât, martorii au declarat că, inculpatul și partea

vătămată s-au îmbrâncit reciproc.

Astfel, Colegiul lărgit constată, că în speța supusă examinării nu sunt

prezente erorile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de

procedură penală.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit a ajuns la concluzia că,

temeiurile invocate de recurent, nu și-au găsit confirmare la examinarea

recursului. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin

urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, deoarece la judecarea cauzei

în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de

9

art. 414-419 Cod de procedură penală, considerente din care Colegiul lărgit

conchide că, recursul ordinar declarat de procuror, urmează a fi respins ca

inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail împotriva deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 14 decembrie 2016, în cauza

penală în privința lui Cozima Aurel XXXXXXX, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 20 iulie 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecători Toma Nadejda

Nicolaev Ghenadie

Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

10