1ra-905/2017 — Art. 244 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 25 februarie 2016, în baza art. 3641 Cod de procedură penală, Stratan Roman a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 244 alin. (2) lit. b) Cod penal la pedeapsă sub formă de 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea de antreprenor pe un termen de 2 ani. În baza art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de probă de 2 ani.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut, că Stratan Roman fiind în calitate de fondator și administrator al SC „Rovigrup Plus” SRL, cod fiscal 1005600032133, care a fost fondată la data de 12 iulie 2005 cu un capital social în mărime de 5400 lei, în scopul sustragerii materiei impozabile obligațiilor fiscale, pe parcursul mai multor ani, fiind în calitate de fondator și administrator al SC „Rovigrup Plus” SRL a importat din Ucraina piese auto și accesorii, pentru automobile, încheind în acest sens contractul cu SRL „Original auto” din Ucraina. 1 Având ca scop finanțarea derulării contractului respectiv a contractat împrumuturi de la BC „Moldova Agroindbank” SA în suma totală de 1274856, 40 lei. Așa dar, în luna aprilie 2013 la prezentarea actelor de obținerea creditului, factorii de decizie a SC „Rovigrup Plus” SRL, au prezentat raport financiar pe anul 2012, unde la capitolul active curente - stocuri de mărfuri și materiale s-a indicat suma de 3910242 lei, acțiunea fiind direcționată pentru a convinge factori de decizie de a elibera creditul respectiv. Ulterior, întru asigurarea rambursării creditului, dobânzii și altor plăți aferente bunurilor, SC „Rovigrup Plus” SRL transmite în gaj Băncii bunuri mobile (piese de schimb auto în asortiment), situate în mun. Chișinău, str. XXXXXX, XXX. Conform evaluării bunurilor propuse în gaj de către specialistul evaluare bunuri din cadrul BC „Moldova Agroindbank” SA, filiala nr. 1 mun. Chișinău, valoarea de gaj la 04 martie 2013 constituia 2734517,00 lei. Ulterior, la 27 septembrie 2013 de către reprezentanții BC „Moldova Agroindbank” SA, filiala nr. 1 mun. Chișinău, fiind efectuat controlul existenței, condițiile păstrării și stării bunurilor transmise în gaj de către SC „Rovigrup Plus” SRL, în mun. Chișinău, str. XXXXX, XXX, unde conform actului de verificare s-a constatat că stocul de marfă lipsește și directorul Societății, Stratan Roman n-a putut explica unde a fost înstrăinat stocul gajat, refuzând semnarea actului de verificare. Urmare analizei datelor din raportul financiar și a datelor din rulajul pe active și principale a SC „Rovigrup Plus” SRL, pe perioada de 01 ianuarie 2013 - 17 noiembrie 2013, s-a stabilit că, Stratan Roman fiind responsabil, printre altele, de întocmirea și prezentarea dărilor de seamă financiare, precum și de organizarea evidenței contabile a întreprinderii date, contrar obligațiilor sale de serviciu, a semnat declarațiile cu privire în veniturile întreprinderii pentru perioada 01 ianuarie 2013 – 17 noiembrie 2013, întocmit de acesta, în care impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător a fost diminuat în proporții deosebit de mare, adică prin neincluderea de vânzări de mărfuri în suma totală de 3628047 lei, în evidența contabilă, din care conform calcului preventiv a fost diminuat TVA în suma totală de 725609,4 lei. Astfel, în urma inspectării financiar tematice a activității economico- financiară a SC „Rovigrup Plus” SRL, pentru perioada 29 decembrie 2011 - 31 august 2014, în baza actului inspectării financiare din 22.10.2014, în baza demersului înaintat în adresa Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău în vederea stabilirii obligațiunii fiscale a contribuabilului SC "Rovigrup Plus” SRL pentru perioada: 29.12.2011-31.08.2014 și prejudiciul adus bugetului de stat, conform Deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău nr. 2352/1/6 din 23.12.2014, s-a stabilit neachitarea impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător în sumă de 591.737 lei și TVA în sumă de 534.840 lei

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Ghidirim Irina în numele inculpatului Stratan Roman, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 25 februarie 2016 în 2 partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru primă instanță, prin care inculpatului Stratan Roman să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, invocând următoarele argumente: - instanța de judecată la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de persoana vinovatului, care și-a recunoscut vina, solicitând ca cauza să fie examinată în procedură simplificată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, se căiește sincer în cele comise, nu are antecedente penale, nu prezintă pericol pentru societate, iar corectarea acestuia este posibilă cu stabilirea unei pedepsei mai blânde; - la stabilirea pedepsei instanța de judecată nu a ținut cont nici de scopul și motivele care au stat la baza săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală a întreprinderii SRL „Rovigrup Plus”, fiind unul de a salva întreprinderea de un viitor faliment.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2016, a fost admis apelul avocatului Ghidirim Irina, casată sentința în partea stabilirii pedepsei și în această parte a fost pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Stratan Roman recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 244 alin. (2) lit. b) Cod penal i-a fost stabilită pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 3000 unități convenționale, ce constituie 60000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de antreprenor pe un termen de 2 ani. În rest sentința a fost menținută.

În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat, că instanța de fond a dat o apreciere corectă probelor prezentate de acuzare, care în cumul dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului Stratan Roman în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 244 alin. (2) lit. b) Cod penal – evaziunea fiscală a întreprinderii fie prin includerea în documentele contabile, fiscale sau financiare a unor date denaturate privind veniturile sau cheltuielile, a unor cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale ori care au la bază operațiuni ce nu au existat, fie prin tăinuirea unor obiecte impozabile, care a condus la neachitarea impozitului în proporții deosebit de mari, împrejurări constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a menționat că scopul pedepsei penale nu este ca, aceasta să fie retributivă, intimidatoare sau vindicativă, în sens că, pedeapsa nu trebuie privită ca „prețul” pe care trebuie să-l plătească persoana pentru fapta prejudiciabilă, ci trebuie să reflecte un echilibru între gravitatea faptei prejudiciabile și urmările ei, prin excluderea caracterului vindicativ al pedepsei, urmărindu-se ca partea vătămată și statul să nu urmărească răzbunarea, ce ar genera altă răzbunare, prin încălcarea dreptului, ci realizarea dreptății, inclusiv prin prisma principiilor proporționalității și cel al echității. 3 Astfel, instanța de apel a reținut că analizând conținutul sentinței, se observă că aceasta nu cuprinde motivele pentru aplicarea pedepsei cu închisoare, deoarece sancțiunea articolului 244 alin. (2) Cod penal prevede și pedeapsa cu amendă, astfel prima instanță n-a motivat stabilirea pedepsei cu închisoarea. Prin urmare, instanța de apel a indicat că, pentru infracțiunea comisă de inculpat prevăzută de art. 244 alin. (2) lit. b) Cod penal, legea penală prevede o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de la 3000 la 5000 unități convenționale sau cu închisoare de până la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. Totodată, la stabilirea pedepsei lui Stratan Roman, instanța de apel a reținut că, infracțiunea comisă face parte din categoria celor grave, de persoana inculpatului care și-a recunoscut vina și se căiește sincer în cele comise, precum și solicitarea de examinare a pricinii în procedură simplificată în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, prezența la întreținere sa a doi copii minori, anterior nu a fost condamnat, circumstanțe agravante nu s-au constatat. Urmare a celor sus elucidate, instanța de apel a considerat oportun și rezonabil aplicarea pedepsei prevăzute de lege – amenda, care va asigura atingerea scopului prevăzut la articolul 61 alin. (2) Cod penal, or, în speță nu se constată cazuri excepționale pentru a aplica pedeapsa cu închisoarea, dar, dimpotrivă, în baza considerentelor menționate supra, sunt întrunite condițiile prevăzute de lege, care justifică aplicarea pedepsei penale sub formă de amendă în limitele sancțiunii articolului 244 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri procurorul și avocatul Ghidirim Irina în numele inculpatului Stratan Roman. 6.1. Procurorul, declarând recurs la 30 iunie 2016, în termen, solicită admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței. În motivarea recursului, invocând temei de drept pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente: - instanța de apel la adoptarea deciziei n-a individualizat în mod echitabil pedeapsa, ignorând criteriile prevăzute de art. 7, 75 Cod penal; - instanța de apel a ignorat faptul că inculpatul Stratan Roman a fost învinuit de săvârșirea unei infracțiuni grave, sancțiunea căreia prevede pedeapsă cu închisoare până la 6 ani, în aceste condiții există sancțiunea de nepedepsire de către organele competente a persoanelor care comit astfel de genuri de infracțiuni, deoarece persoana care a prejudiciat bugetul statului cu aproape un milion de lei, recunoscut vinovat și fiindu-i aplicată pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 60000 lei, în asemenea condiții se evidențiază o disproporționalitate între prejudiciul adus și pedeapsa stabilită persoanei culpabile. 6.2. Avocatul Ghidirim Irina în numele inculpatului Stratan Roman, declarând recurs la 21 iunie 2016, în termen, solicită admiterea acestuia, 4 casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă. În motivarea recursului, nu a invocat careva temeiuri de drept, indicat următoarele argumente: - nu este de acord cu pedeapsa aplicată de către instanța de apel, deoarece inculpatul nu are posibilități să achite amenda stabilită.

La 15 mai 2017, inculpatul Stratan Roman a depus o cerere cu privire la aplicarea în privința lui a dispozițiilor Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, prin care a solicitat absolvirea de executare a pedepsei stabilite. La fel, inculpatul a indicat că vina a recunoscut-o, solicitând examinarea cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală, a colaborat activ cu organele de urmărire penală. Pagubă materială nu a fost stabilită, iar art. 244 Cod penal nu se regăsește în șirul articolelor prevăzute la art. 10 al Legii cu privire la amnistie.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestora din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul penal menționează că potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Starea de fapt și de drept privind calificarea juridică a faptei săvârșite de inculpat nu se critică. Recurenții au invocat în recursurile ordinare ca temei pct. 6) și 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală. Conform pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărâre a instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Colegiul penal constată, că textul recursului înaintat de procuror nu cuprinde o careva motivare ori argumentare din punct de vedere al temeiurilor stipulate în pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, întru casarea deciziei atacate. 5 Totodată instanța de recurs atestă, că instanța de apel și-a întemeiat soluția adoptată, iar motivarea acesteia nu contravine dispozitivului hotărârii, acesta fiind clar, nefiind admisă o eroare gravă de fapt, iar conținutul deciziei corespunde prevederilor art. 417 Cod de procedură penală, fiind legală și întemeiată. Sunt neîntemeiate, în opinia Colegiului penal, argumentele recurenților privind individualizarea incorectă a pedepsei stabilite inculpatului sub aspectul temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care stabilește că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Astfel, Colegiul penal relevă, că acest temei nu și-a găsit confirmare la examinarea recursurilor, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurenți. Cu referire la acest argument, Colegiul penal constată, că acesta nu conține indicarea unor concrete erori de drept, iar împrejurările menționate în partea descriptivă a deciziei instanței de apel, denotă că a constatat și a apreciat corect circumstanțele de fapt și de drept la stabilirea pedepsei inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, ținând cont de prevederile art. 61, 64, 75 Cod penal și art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, conform cărora persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. Conform art. 7 Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și, respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane. În conformitate cu art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Astfel, analizând în ansamblu totalitatea probelor administrate și cercetate în cadrul întregului proces penal, Colegiul penal consideră că instanța de apel 6 corect a conchis că vinovăția inculpatului este deplin dovedită și acțiunile lui Stratan Roman corect au fost încadrate în temeiul art. 244 alin. (2) lit. b) Cod penal. Conform art. 244 alin. (2) lit. b) Cod penal prevede pedeapsă cu amendă în mărime de la 3000 la 5000 unități convenționale sau cu închisoare de până la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. Totodată, reieșind din prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. Dacă pedeapsa prevăzută de lege este detențiunea pe viață, se aplică pedeapsa închisorii de 30 de ani. Prin urmare, Colegiul penal atestă că instanța de apel corect a stabilit măsura și mărimea pedepsei în privința inculpatului, la aprecierea căreia a luat în considerație că inculpatul Stratan Roman, și-a recunoscut vina și se căiește sincer de cele comise, precum și solicitarea de examinare a pricinii în procedură simplificată în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, prezența la întreținerea sa a doi copii minori, anterior nu a fost condamnat, iar circumstanțe agravante nu s-au constatat. În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal reține, că la stabilirea pedepsei inculpatului Stratan Roman, pentru infracțiunea comisă, instanța de apel nu a comis erori de drept, pedeapsa aplicată inculpatului este una corectă, deoarece la stabilirea acesteia au fost respectate exigențele legii, iar argumentele recursurilor în acest sens sunt neîntemeiate. Cu referire la cerința inculpatului Stratan Roman de a fi aplicată în privința sa Legea nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, Colegiul penal stipulează că potrivit materialelor cauzei s-a constatat că inculpatul ca urmare a comiterii infracțiunii prevăzute de art. 244 alin. (2) lit. b) Cod penal a cauzat prejudiciu bugetului de stat prin faptul neachitării impozitului pe venit pentru anul 2012 – 2013 în sumă de 591737 lei și TVA pentru perioada 2010 – 2013 în sumă de 534840 lei, la materialele cauzei nefiind anexate careva probe că acestea sunt restituite. Astfel, la moment nu sunt întrunite condițiile în vederea aplicării Legii menționate, or, potrivit art. 10 alin.(1) lit. k) a legii, nu poate fi absolvită de pedeapsă penală în legătură cu actul de amnistie persoana învinuită, inculpată sau condamnată care nu a reparat integral prejudiciul cauzat prin infracțiunea pentru care este urmărită sau după caz, a fost condamnată. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat de recurenți prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de eroare de drept în speța 7 examinată nu s-a comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursurile urmează a fi declarate inadmisibile ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Miron Constantin și de către avocatul Ghidirim Irina în numele inculpatului Stratan Roman, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2016, în cauza penală în privința lui Stratan Roman XXXXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 iulie 2017. Președinte Ursache Petru Judecători Toma Nadejda Timofti Vladimir 8