1ra-905/2017 — Art. 244 alin. 2 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Art. 244 alin. 2 lit. b CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
1ra-905/2017 — Art. 244 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 1ra-905/2017
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
21 iunie 2017 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte: Ursache Petru,
judecători: Toma Nadejda și Timofti Vladimir,
examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de
către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Miron
Constantin și de către avocatul Ghidirim Irina în numele inculpatului Stratan
Roman, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 06 iunie 2016, în cauza penală în privința lui
Stratan Roman XXXXXX, născut la
XXXXXXX, originar și domiciliat în
mun. Chișinău, str. XXXXXX, X, ap. XX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 08.04.2015 – 25.02.2016;
Instanța de apel: 27.05.2016 – 06.06.2016;
Instanța de recurs: 02.05.2017 – 21.06.2017;
A C O N S T A T AT :
Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 25 februarie 2016,
în baza art. 3641 Cod de procedură penală, Stratan Roman a fost recunoscut
vinovat și condamnat în baza art. 244 alin. (2) lit. b) Cod penal la pedeapsă sub
formă de 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea de
antreprenor pe un termen de 2 ani.
În baza art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării
pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de probă de 2 ani.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut, că Stratan Roman
fiind în calitate de fondator și administrator al SC „Rovigrup Plus” SRL, cod fiscal
1005600032133, care a fost fondată la data de 12 iulie 2005 cu un capital social
în mărime de 5400 lei, în scopul sustragerii materiei impozabile obligațiilor
fiscale, pe parcursul mai multor ani, fiind în calitate de fondator și administrator
al SC „Rovigrup Plus” SRL a importat din Ucraina piese auto și accesorii, pentru
automobile, încheind în acest sens contractul cu SRL „Original auto” din Ucraina.
1
Având ca scop finanțarea derulării contractului respectiv a contractat
împrumuturi de la BC „Moldova Agroindbank” SA în suma totală de 1274856,
40 lei. Așa dar, în luna aprilie 2013 la prezentarea actelor de obținerea
creditului, factorii de decizie a SC „Rovigrup Plus” SRL, au prezentat raport
financiar pe anul 2012, unde la capitolul active curente - stocuri de mărfuri și
materiale s-a indicat suma de 3910242 lei, acțiunea fiind direcționată pentru a
convinge factori de decizie de a elibera creditul respectiv.
Ulterior, întru asigurarea rambursării creditului, dobânzii și altor plăți
aferente bunurilor, SC „Rovigrup Plus” SRL transmite în gaj Băncii bunuri
mobile (piese de schimb auto în asortiment), situate în mun. Chișinău,
str. XXXXXX, XXX. Conform evaluării bunurilor propuse în gaj de către
specialistul evaluare bunuri din cadrul BC „Moldova Agroindbank” SA, filiala
nr. 1 mun. Chișinău, valoarea de gaj la 04 martie 2013 constituia 2734517,00
lei.
Ulterior, la 27 septembrie 2013 de către reprezentanții BC „Moldova
Agroindbank” SA, filiala nr. 1 mun. Chișinău, fiind efectuat controlul existenței,
condițiile păstrării și stării bunurilor transmise în gaj de către SC „Rovigrup
Plus” SRL, în mun. Chișinău, str. XXXXX, XXX, unde conform actului de verificare
s-a constatat că stocul de marfă lipsește și directorul Societății, Stratan Roman
n-a putut explica unde a fost înstrăinat stocul gajat, refuzând semnarea actului
de verificare.
Urmare analizei datelor din raportul financiar și a datelor din rulajul pe
active și principale a SC „Rovigrup Plus” SRL, pe perioada de 01 ianuarie 2013 -
17 noiembrie 2013, s-a stabilit că, Stratan Roman fiind responsabil, printre
altele, de întocmirea și prezentarea dărilor de seamă financiare, precum și de
organizarea evidenței contabile a întreprinderii date, contrar obligațiilor sale de
serviciu, a semnat declarațiile cu privire în veniturile întreprinderii pentru
perioada 01 ianuarie 2013 – 17 noiembrie 2013, întocmit de acesta, în care
impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător a fost diminuat în proporții
deosebit de mare, adică prin neincluderea de vânzări de mărfuri în suma totală
de 3628047 lei, în evidența contabilă, din care conform calcului preventiv a fost
diminuat TVA în suma totală de 725609,4 lei.
Astfel, în urma inspectării financiar tematice a activității economico-
financiară a SC „Rovigrup Plus” SRL, pentru perioada 29 decembrie 2011 -
31 august 2014, în baza actului inspectării financiare din 22.10.2014, în baza
demersului înaintat în adresa Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău în
vederea stabilirii obligațiunii fiscale a contribuabilului SC "Rovigrup Plus” SRL
pentru perioada: 29.12.2011-31.08.2014 și prejudiciul adus bugetului de stat,
conform Deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău nr. 2352/1/6
din 23.12.2014, s-a stabilit neachitarea impozitului pe venit din activitatea de
întreprinzător în sumă de 591.737 lei și TVA în sumă de 534.840 lei
Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Ghidirim Irina în numele
inculpatului Stratan Roman, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea
parțială a sentinței Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 25 februarie 2016 în
2
partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului
stabilit pentru primă instanță, prin care inculpatului Stratan Roman să-i fie
stabilită o pedeapsă mai blândă, invocând următoarele argumente:
- instanța de judecată la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de persoana
vinovatului, care și-a recunoscut vina, solicitând ca cauza să fie examinată în
procedură simplificată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, se căiește
sincer în cele comise, nu are antecedente penale, nu prezintă pericol pentru
societate, iar corectarea acestuia este posibilă cu stabilirea unei pedepsei mai
blânde;
- la stabilirea pedepsei instanța de judecată nu a ținut cont nici de scopul și
motivele care au stat la baza săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală a
întreprinderii SRL „Rovigrup Plus”, fiind unul de a salva întreprinderea de un
viitor faliment.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2016,
a fost admis apelul avocatului Ghidirim Irina, casată sentința în partea stabilirii
pedepsei și în această parte a fost pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului
stabilit pentru prima instanță, prin care lui Stratan Roman recunoscut vinovat
de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 244 alin. (2) lit. b) Cod penal i-a fost
stabilită pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 3000 unități
convenționale, ce constituie 60000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita
activitate de antreprenor pe un termen de 2 ani.
În rest sentința a fost menținută.
În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat, că instanța
de fond a dat o apreciere corectă probelor prezentate de acuzare, care în cumul
dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului Stratan Roman în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 244 alin. (2) lit. b) Cod penal – evaziunea fiscală a
întreprinderii fie prin includerea în documentele contabile, fiscale sau
financiare a unor date denaturate privind veniturile sau cheltuielile, a unor
cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale ori care au la bază operațiuni ce nu
au existat, fie prin tăinuirea unor obiecte impozabile, care a condus la
neachitarea impozitului în proporții deosebit de mari, împrejurări constatate
din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate cu
respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere
al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu, din
punct de vedere al coroborării lor.
Instanța de apel a menționat că scopul pedepsei penale nu este ca, aceasta
să fie retributivă, intimidatoare sau vindicativă, în sens că, pedeapsa nu trebuie
privită ca „prețul” pe care trebuie să-l plătească persoana pentru fapta
prejudiciabilă, ci trebuie să reflecte un echilibru între gravitatea faptei
prejudiciabile și urmările ei, prin excluderea caracterului vindicativ al pedepsei,
urmărindu-se ca partea vătămată și statul să nu urmărească răzbunarea, ce ar
genera altă răzbunare, prin încălcarea dreptului, ci realizarea dreptății, inclusiv
prin prisma principiilor proporționalității și cel al echității.
3
Astfel, instanța de apel a reținut că analizând conținutul sentinței, se
observă că aceasta nu cuprinde motivele pentru aplicarea pedepsei cu
închisoare, deoarece sancțiunea articolului 244 alin. (2) Cod penal prevede și
pedeapsa cu amendă, astfel prima instanță n-a motivat stabilirea pedepsei cu
închisoarea.
Prin urmare, instanța de apel a indicat că, pentru infracțiunea comisă de
inculpat prevăzută de art. 244 alin. (2) lit. b) Cod penal, legea penală prevede o
pedeapsă sub formă de amendă în mărime de la 3000 la 5000 unități
convenționale sau cu închisoare de până la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea
de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe
un termen de la 2 la 5 ani.
Totodată, la stabilirea pedepsei lui Stratan Roman, instanța de apel a
reținut că, infracțiunea comisă face parte din categoria celor grave, de persoana
inculpatului care și-a recunoscut vina și se căiește sincer în cele comise, precum
și solicitarea de examinare a pricinii în procedură simplificată în ordinea
prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, prezența la întreținere sa a doi
copii minori, anterior nu a fost condamnat, circumstanțe agravante nu s-au
constatat.
Urmare a celor sus elucidate, instanța de apel a considerat oportun și
rezonabil aplicarea pedepsei prevăzute de lege – amenda, care va asigura
atingerea scopului prevăzut la articolul 61 alin. (2) Cod penal, or, în speță nu se
constată cazuri excepționale pentru a aplica pedeapsa cu închisoarea, dar,
dimpotrivă, în baza considerentelor menționate supra, sunt întrunite condițiile
prevăzute de lege, care justifică aplicarea pedepsei penale sub formă de amendă
în limitele sancțiunii articolului 244 alin. (2) lit. b) Cod penal.
Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri procurorul și
avocatul Ghidirim Irina în numele inculpatului Stratan Roman.
6.1. Procurorul, declarând recurs la 30 iunie 2016, în termen, solicită
admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței.
În motivarea recursului, invocând temei de drept pct. 6), 10) alin. (1)
art. 427 Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:
- instanța de apel la adoptarea deciziei n-a individualizat în mod echitabil
pedeapsa, ignorând criteriile prevăzute de art. 7, 75 Cod penal;
- instanța de apel a ignorat faptul că inculpatul Stratan Roman a fost
învinuit de săvârșirea unei infracțiuni grave, sancțiunea căreia prevede
pedeapsă cu închisoare până la 6 ani, în aceste condiții există sancțiunea de
nepedepsire de către organele competente a persoanelor care comit astfel de
genuri de infracțiuni, deoarece persoana care a prejudiciat bugetul statului cu
aproape un milion de lei, recunoscut vinovat și fiindu-i aplicată pedeapsă sub
formă de amendă în mărime de 60000 lei, în asemenea condiții se evidențiază o
disproporționalitate între prejudiciul adus și pedeapsa stabilită persoanei
culpabile.
6.2. Avocatul Ghidirim Irina în numele inculpatului Stratan Roman,
declarând recurs la 21 iunie 2016, în termen, solicită admiterea acestuia,
4
casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri prin care
inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă.
În motivarea recursului, nu a invocat careva temeiuri de drept, indicat
următoarele argumente:
- nu este de acord cu pedeapsa aplicată de către instanța de apel, deoarece
inculpatul nu are posibilități să achite amenda stabilită.
La 15 mai 2017, inculpatul Stratan Roman a depus o cerere cu privire la
aplicarea în privința lui a dispozițiilor Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind
amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței
Republicii Moldova, prin care a solicitat absolvirea de executare a pedepsei
stabilite.
La fel, inculpatul a indicat că vina a recunoscut-o, solicitând examinarea
cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală, a colaborat activ cu organele
de urmărire penală. Pagubă materială nu a fost stabilită, iar art. 244 Cod penal
nu se regăsește în șirul articolelor prevăzute la art. 10 al Legii cu privire la
amnistie.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate
în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității
acestora din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra
inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Colegiul penal menționează că potrivit practicii judiciare constante erorile
de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau
substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele
reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu
respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Starea de fapt și de drept privind calificarea juridică a faptei săvârșite de
inculpat nu se critică.
Recurenții au invocat în recursurile ordinare ca temei pct. 6) și 10) alin. (1)
al art. 427 Cod de procedură penală.
Conform pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărâre a
instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept
comisă de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice
dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare
gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.
Colegiul penal constată, că textul recursului înaintat de procuror nu
cuprinde o careva motivare ori argumentare din punct de vedere al temeiurilor
stipulate în pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, întru casarea
deciziei atacate.
5
Totodată instanța de recurs atestă, că instanța de apel și-a întemeiat soluția
adoptată, iar motivarea acesteia nu contravine dispozitivului hotărârii, acesta
fiind clar, nefiind admisă o eroare gravă de fapt, iar conținutul deciziei
corespunde prevederilor art. 417 Cod de procedură penală, fiind legală și
întemeiată.
Sunt neîntemeiate, în opinia Colegiului penal, argumentele recurenților
privind individualizarea incorectă a pedepsei stabilite inculpatului sub aspectul
temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură
penală, care stabilește că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului
pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul
când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Astfel, Colegiul penal relevă, că acest temei nu și-a găsit confirmare la
examinarea recursurilor, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată
de recurenți.
Cu referire la acest argument, Colegiul penal constată, că acesta nu conține
indicarea unor concrete erori de drept, iar împrejurările menționate în partea
descriptivă a deciziei instanței de apel, denotă că a constatat și a apreciat corect
circumstanțele de fapt și de drept la stabilirea pedepsei inculpatului, în strictă
conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de
drept material, ținând cont de prevederile art. 61, 64, 75 Cod penal și art. 3641
alin. (8) Cod de procedură penală, conform cărora persoanei recunoscute
vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în
limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii.
Conform art. 7 Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul
și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de
circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.
Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de
constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și,
respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea
condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din
partea condamnatului, cât și a altor persoane.
În conformitate cu art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată de
săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în
Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții
generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei,
instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul
acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori
agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O
pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea
infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din
numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.
Astfel, analizând în ansamblu totalitatea probelor administrate și cercetate
în cadrul întregului proces penal, Colegiul penal consideră că instanța de apel
6
corect a conchis că vinovăția inculpatului este deplin dovedită și acțiunile lui
Stratan Roman corect au fost încadrate în temeiul art. 244 alin. (2) lit. b) Cod
penal.
Conform art. 244 alin. (2) lit. b) Cod penal prevede pedeapsă cu amendă în
mărime de la 3000 la 5000 unități convenționale sau cu închisoare de până la 6
ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita
o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.
Totodată, reieșind din prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură
penală, inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu
și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de
urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă
prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată în
folosul comunității și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă
prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. Dacă pedeapsa prevăzută de
lege este detențiunea pe viață, se aplică pedeapsa închisorii de 30 de ani.
Prin urmare, Colegiul penal atestă că instanța de apel corect a stabilit
măsura și mărimea pedepsei în privința inculpatului, la aprecierea căreia a luat
în considerație că inculpatul Stratan Roman, și-a recunoscut vina și se căiește
sincer de cele comise, precum și solicitarea de examinare a pricinii în procedură
simplificată în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală,
prezența la întreținerea sa a doi copii minori, anterior nu a fost condamnat, iar
circumstanțe agravante nu s-au constatat.
În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal reține, că la stabilirea
pedepsei inculpatului Stratan Roman, pentru infracțiunea comisă, instanța de
apel nu a comis erori de drept, pedeapsa aplicată inculpatului este una corectă,
deoarece la stabilirea acesteia au fost respectate exigențele legii, iar
argumentele recursurilor în acest sens sunt neîntemeiate.
Cu referire la cerința inculpatului Stratan Roman de a fi aplicată în privința
sa Legea nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a
25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, Colegiul penal
stipulează că potrivit materialelor cauzei s-a constatat că inculpatul ca urmare a
comiterii infracțiunii prevăzute de art. 244 alin. (2) lit. b) Cod penal a cauzat
prejudiciu bugetului de stat prin faptul neachitării impozitului pe venit pentru
anul 2012 – 2013 în sumă de 591737 lei și TVA pentru perioada 2010 – 2013 în
sumă de 534840 lei, la materialele cauzei nefiind anexate careva probe că
acestea sunt restituite. Astfel, la moment nu sunt întrunite condițiile în vederea
aplicării Legii menționate, or, potrivit art. 10 alin.(1) lit. k) a legii, nu poate fi
absolvită de pedeapsă penală în legătură cu actul de amnistie persoana
învinuită, inculpată sau condamnată care nu a reparat integral prejudiciul
cauzat prin infracțiunea pentru care este urmărită sau după caz, a fost
condamnată.
Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat de
recurenți prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu și-a
găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de eroare de drept în speța
7
examinată nu s-a comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și
întemeiată, iar recursurile urmează a fi declarate inadmisibile ca fiind vădit
neîntemeiate.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de
procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către procurorul în
Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Miron Constantin și de către
avocatul Ghidirim Irina în numele inculpatului Stratan Roman, împotriva
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2016, în cauza
penală în privința lui Stratan Roman XXXXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 iulie 2017.
Președinte Ursache Petru
Judecători Toma Nadejda
Timofti Vladimir
8