1ra-1065/17 — art. 187 alin.1; 192/1 alin.2 lit.b CP

1ra-1065/17 — art. 187 alin.1; 192/1 alin.2 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1065/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de inculpat,

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 01

februarie 2017, în cauza penală în privința lui:

Ștefîrță Vadim xxx, născut la xx.xx.xxxx,

originar din xxx, locuitor al xxx,

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 18.11.2013 - 10.01.2014;

Instanța de apel: 03.02.2014 - 01.02.2017;

Instanța de recurs: 02.06.2017- 28.06.2017.

C O N S T A T Ă:

sub învinuirea formulată în rechizitoriu pe art. 186 alin. (2) lit. d); 187 alin. (2) lit. e), f)

și 1921 alin. (2) lit. b) Cod penal din motiv că nu s-a constatat existența faptelor

infracțiunilor.

punere sub învinuire și rechizitoriului, Ștefîrță Vadim se învinuiește în aceea că în

noaptea spre 14.06.2011, în jurul orelor 01.00, aflându-se în localitatea Stoicani, Soroca,

prin aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea Danielei Cucer în lipsa

permisiunii acestei, i-a răpit fără scop de însușire automobilul de model „xxx” cu n/î

XXX xxx, deplasându-se cu el în localitatea Racovăț, Soroca și restituirea ulterioară

către proprietar, acțiunile fiindu-i încadrate în baza art. 1921 alin. (2) lit. b) Cod penal cu

calificativele răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire, însoțită de violență

nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei.

În continuarea acțiunilor criminale, pe la orele 02.00, deplasându-se cu același

automobil de model „xxx” cu n/î XXX xxx spre traseul Soroca-Chișinău din partea

localității Stoicani, prin aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea

persoanei, a sustras de la Cucer Daniela telefonul mobil de model „LG KE 900” la prețul

de 6 400 lei, în care se afla o cartelă „Orange” la preț de 50 lei, pe contul căreia se afla

suma de 50 lei și o cartelă cu memoria de 1 GB la preț de 200 lei, cauzându-i daună

materială în proporții considerabile în sumă de 6 700 lei, acțiunile fiindu-i încadrate în

baza art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal în prezența calificativelor jaful, adică

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase

pentru viața și sănătatea persoanei, cu cauzare de daune în proporții considerabile.

1

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care:

- acțiunile lui Ștefîrță Vadim a fi recalificate de la art. 186 alin.(2) lit. d) Cod penal

la art. 186 alin. (1) Cod penal și de la art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal la art. 187

alin. (2) lit. e) Cod penal.

- Ștefîrță Vadim a fi recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (1), 187

alin. (2) lit. e) și 1921 alin.(2) lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedepselor:

în baza art. 186 alin. (1) Cod penal – 2 ani închisoare;

în baza art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal – 6 ani închisoare și amendă în

mărime de 500 u.c.;

în baza art. 1921 alin. (2) lit. b) Cod penal – 5 ani închisoare.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial,

a-i stabili inculpatului pedeapsa definitivă sub formă de 9 ani închisoare și amendă în

mărime de 500 u.c..

În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial cu pedeapsa stabilită prin

sentința Judecătoriei Soroca din 27.05.2009, a-i stabili lui Ștefîrță Vadim pedeapsa

definitivă de 12 ani închisoare cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis și

amendă în mărime de 500 u.c..

În susținerea cerințelor procurorul, reieșind din depozițiile făcute de către partea

vătămată, a solicitat excluderea din învinuirea înaintată inculpatului calificativul ”daună

în proporții considerabilă”. De asemenea, a menționat că instanța de fond a apreciat

neobiectiv declarațiile părții vătămate depuse la examinarea cauzei, care în fapt a

confirmat răpirea de către inculpat a automobilului în lipsa permisiunii ei, cu deplasarea

în localitatea vecină și revenirea ulterioară, precum și sustragerea bunurilor atât pe

ascuns, cât și în mod deschis, or în afară de el nu avea cine s-o facă, depozițiile ei fiind

confirmate pe deplin de către martorii audiați. De rând cu aceasta, în opinia acuzării,

vinovăția inculpatului în faptele imputate și-a găsit deplină confirmare și prin probele

scrise administrate pe caz, cum ar fi procesul verbal de ridicare a telefonului mobil de la

Carabinovici Serghei, care a confirmat primirea lui la reparație de la Ștefîrță Mariana,

care potrivit materialelor cauzei este sora lui Ștefîrță Vadim, depozițiile ulterioare a

cărei, alături de cele depuse de mama sa, Ștefîrță Lidia, urmează a fi apreciate critic,

întrucât îi sunt rude apropiate, el recuperând integral dauna materială, fapt pentru care

partea vătămată a solicitat încetarea procesului penal pe motivul împăcării părților.

admis apelul procurorului, casată sentința instanței de fond, rejudecată cauza și adoptată

o soluție nouă, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

În corespundere cu prevederile art. 332 alin. (1) și 391 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, procesul penal în privința lui Ștefîrță Vadim pe art. 186 alin. (1) Cod

penal s-a încetat pe motivul intervenirii termenului de prescripție pentru atragerea lui la

răspunderea penală prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal.

Ștefîrță Vadim a fost recunoscut culpabil și condamnat în baza art. 187 alin. (1) și

1921 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă:

- în baza art. 187 alin. (1) Cod penal - 2 ani 6 luni închisoare;

- în baza art. 1921 alin. (2) lit. b) Cod penal - 3 ani închisoare.

2

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial

al pedepselor numite, lui Ștefîrță Vadim i s-a stabilit definitiv pedeapsă pe termen de 3

ani 4 luni închisoare.

În baza art. 85 alin. (1) Cod penal la pedeapsa numită s-a cumulat parțial partea

neexecutată a pedepsei numită prin sentința judecătoriei Soroca din 27.05.2009,

stabilindu-i definitiv spre executare lui Ștefîrță Vadim pedeapsa sub formă de închisoare

pe termen de 5 ani 4 luni cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

În rest sentința a fost menținută.

4.1. Concluzionând netemeinicia sentinței de achitare adoptată pe motivul unei

aprecieri incorecte a probelor administrate la faza urmăririi penale ce au servit obiect de

cercetare judiciară, Colegiul a conchis ca fiind dovedită vinovăția lui Ștefîrță Vadim în

faptele incriminate lui prin învinuirea înaintată.

Deși inculpatul neagă comiterea faptelor imputate ca infracțiune, Colegiul a

considerat că vinovăția acestuia și-a găsit deplină confirmare prin probele verbale și cele

scrise administrate în cauză de către organul de urmărire penală, care au servit obiect de

cercetare judecătorească în instanța de fond, doar că au primit o apreciere neobiectivă în

raport cu prevederile art. 100-101 Cod de procedură penală.

În susținerea acestei concluzii Colegiul a reținut declarațiile părții vătămate,

martorilor Tabuncic Irina, Plugaru (Minciuna) Nadejda, Bulgac Victoria, Carabinovici

Serghei. În raport cu depozițiile persoanelor nominalizate, ce în fapt confirmă acțiunile

infracționale ale inculpatului, vinovăția acestuia și-a găsit deplină confirmare și prin

probele materiale administrate pe caz, cercetate și în cadrul ședințelor instanței de apel,

și anume:

- la baza pornirii urmăririi penale a stat plângerea depusă la data de 21.06.2011 de

către Cucer Daniela privind atragerea la răspunderea penală a lui Ștefîrță Vadim pentru

răpirea mijlocului de transport cu sustragerea deschisă și pe ascuns a bunurilor materiale

și mijloacelor bănești, cauzându-i daună materială în proporții considerabile (f.d. 29,

vol.1);

- la examinarea în ziua de 21.06.2011 a automobilului de model „XXX” n/î XXX

xxx ce-i aparține D.Cucer, s-a confirmat deteriorarea geamului (f.d. 21-24, vol.1), fiind

ridicată și examinată cutia de la telefonul mobil de model „LG KE 990” (f.d. 25-28), la

materialele cauzei penale fiind anexate în copie documentele asupra mijlocului de

transport, ce-i aparține cu drept de proprietate lui Cucer Lilia, inclusiv polița de asigurare

obligatorie de răspunderea civilă (f.d. 28-33, vol.1);

- potrivit raportului de examinare medico-legală nr. 314 din 20.06.2011 și celui de

expertiză medico-legală nr. 124 ”a” din 14.07.2011 la Cucer Daniela au fost depistate

vătămări corporale ușoare cu dereglarea de scurtă durată a sănătății, ce potrivit

concluziei medicului legist pot data cu 14.06.2011, producerea lor de la căderea de la

înălțimea propriului corp fiind puțin probabilă (f.d. 27; 125 vol.1), prin concluzia

expertizei medico-legale în comisie nr. 307 din 05-29.08.2011 excluzându-se pricinuirea

lor din cădere (f.d. 133-135, vol.1);

- pe marginea prejudiciului material cauzat prin infracțiune D.Cucer a solicitat prin

cererea depusă la f.d. 38 vol.1, să fie recunoscută în calitate de parte civilă la suma de 14

3

600 lei, solicitare acceptată de către OUP, care prin ordonanța din 21.06.2011 i-a acordat

această calitate procesuală (f.d. 39, vol.1);

- la ridicarea descifrărilor convorbirilor telefonice, efectuată cu autorizația instanței

de judecată (f.d. 99, vol.1), a fost identificat abonatul ce a folosit cartela SIM inclusă în

telefonul mobil sustras de la Cucer Daniela, acesta dovedindu-se a fi Carabinovici

Serghei, care în cadrul predării benevole a obiectului nominalizat (f.d. 112, vol.1), a

comunicat proveniența lui de la Ștefîrță Mariana (f.d. 110, vol.1), ce a fost recunoscut în

calitate de corp delict pe dosar (f.d. 129, vol.1), fiind transmis spre păstrare la IP Soroca

(f.d.116, vol.1);

- fiind audiată în calitate de martor îndată ce a fost depistat telefonul mobil, Ștefîrță

Mariana a comunicat, că inițial l-a văzut deteriorat în locuința fratelui său, ce i l-a cedat,

transmițându-l lui Carabinovici Serghei pentru reparație, însă aflând că nu poate fi

reparat, a acceptat înlocuirea lui (f.d.127, vol.1), ulterior fiind audiată în instanța de fond

și apel, atât ea cât și mama sa Ștefîrță Lidia au înaintat versiunea depistării lui pe

stadionul din localitate, ce nu poate fi acceptată de către instanța de apel, venind în

contradicție cu restul probelor administrate pe caz, ne fiind altceva decât o încercare

nereușită de a îndreptăți acțiunile inculpatului, fapt pentru care acestor declarații li s-a

dat o apreciere critică.

Drept rezultat al cercetării complete și obiective a probelor administrate pe caz,

Colegiul a dispus excluderea din învinuirea înaintată lui Ștefîrță Vadim a agravantei

”proporții considerabile” nesusținute de către partea vătămată (f.d. 56, vol.2 verso),

precum și a violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei pe episodul de

jaf.

Reieșind din baza probantă nominalizată, Colegiul a considerat a fi dovedită

integral vinovăția lui Ștefîrță Vadim în aceea, că în noaptea spre 14.06.2011, în jurul

orelor 01.00, aflându-se în localitatea Stoicani, Soroca, prin aplicarea violenței

nepericuloase pentru viața și sănătatea Danielei Cucer și fără permisiunea acestei, i-a

răpit fără scop de însușire automobilul de model „xxx” cu n/î XXX xxx, deplasându-se

în localitatea Racovăț, Soroca, cu restituirea lui ulterioară către proprietar, acțiunile lui

pe deplin încadrându-se la art. 1921 alin. (2) lit. b) Cod penal cu calificativele răpirea

mijlocului de transport fără scop de însușire, însoțită de violență nepericuloasă pentru

viața și sănătatea persoanei.

La fel, s-a constatat a fi dovedită vinovăția lui și în aceea, că în noaptea spre

14.06.2011 pe la orele 02.00, deplasându-se cu același automobil de model „xxx” cu n/î

XXX xxx spre traseul Soroca-Chișinău din partea localității Stoicani, a sustras în mod

deschis de la Cucer Daniela telefonul mobil de model„ LG KE 900” la prețul de 6 400

lei, în care se afla o cartelă „Orange” la preț de 50 lei, pe contul căreia se afla suma de

50 lei și o cartelă cu memoria de 1GB la preț de 200 lei, cauzându-i daună materială în

sumă totală de 6 700 lei ce nu este una considerabilă, acțiunile lui pe deplin încadrându-

se la art. 187 alin. (1) Cod penal în prezența calificativelor jaful, adică sustragerea

deschisă a bunurilor altei persoane.

De rând cu aceasta Colegiul a considerat dovedită vinovăția inculpatului și în

aceea, că în noaptea spre 14.06.2011 în jurul orelor 00.01 din torpedoul automobilului de

model „xxx” cu n/î XXX xxx ce-i aparține Danielei Cucer, anterior răpit de el fără scop

4

de însușire, a sustras însușind pe ascuns un portmoneu în care se aflau mijloace bănești

în sumă de 4 800 lei și un lanț din aur cu cruciuliță la preț de 3 000 lei, cauzându-i părții

vătămate o daună materială în sumă de 7 800 lei, acțiunile lui pe deplin încadrându-se la

art. 186 alin. (1) Cod penal în prezența calificativelor sustragerea pe ascuns a bunurilor

altei persoane.

Ajungând la această concluzie Colegiul a reținut că aplicarea violenței

nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei până la răpirea mijlocului de transport,

și-a găsit deplină confirmare prin depozițiile părții vătămate, depoziții analogice în acest

sens depunând și martorii Bulgac Victoria, Minciună Nadejda și Panco Adriana.

Cu referire la excluderea din episodul de jaf a telefonului mobil, a agravantei

prevăzută de alin. (2) lit. e) art. 187 Cod penal, violența nepericuloasă pentru viața și

sănătatea persoanei, instanța a indicat că aceasta se datorează faptului că din depozițiile

victimei nu rezultă maltratarea ei de către inculpat după revenirea cu automobilul răpit,

violența fiindu-i aplicată până la răpirea lui. Alte probe ce ar demonstra aplicarea

violenței la momentul jafului acuzarea nu a adus.

Cu referire la excluderea din învinuirea adusă pe capete de acuzare a furtului și

jafului, a agravantei de cauzare a daunelor considerabile, Colegiul a reținut în acest sens

atât depozițiile părții vătămate, cât și solicitarea titularului cererii de apel, motivele ei

fiind susținute de către acuzatorul ce a reprezentat învinuirea în instanța de apel.

Totodată, ținând cont de faptul, că infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (1) Cod penal,

prin prisma art. 16 alin. (2) Cod penal, face parte din categoria celor ușoare, pentru care

legiuitorul a prevăzut pedeapsa maximă cu închisoare de până la doi ani inclusiv și

reieșind din data comiterii furtului - 14.06.2011, Colegiul a conchis aplicabilitatea în

această latură a dispozițiilor art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, dispunând încetarea

procesului penal în legătură cu prescripția tragerii la răspunderea penală.

În ce privește infracțiunea prevăzută de art. 1921 alin. (2) lit. b) și art. 187 alin. (1)

Cod penal, instanța de apel a menționat că, în corespundere cu art. 16 alin. (3) Cod

penal, acestea fac parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave pentru care

legiuitorul a stabilit pedeapsa maximă de până la cinci ani închisoare, prescripția tragerii

la răspunderea penală în raport cu art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal fiind de cinci ani.

Respectiv ținând cont de faptul, că după reținerea inculpatului la data de 22.06.2011, în

temeiul art. 166 Cod de procedură penală, pe termen de 72 ore (f.d. 69 vol.1), el pe

perioada 02.01.2012 - 23.09.2013 s-a aflat în căutare (f.d. 146, vol.1), fiind etapat la

20.09.2013 din Federația Rusă (f.d. 192, vol.1), în temeiul mandatului de arestare

preventivă din 22.12.2012 liberat de către judecătoria Soroca (f.d. 181, vol.1), după care

prin încheierea CP al CA Bălți din 10.11.2016 fiindu-i aplicată măsura preventivă arestul

preventiv cu liberarea mandatului de arestare pe termen de 30 zile și anunțarea în căutare

(f.d. 109-115, vol.3), ceea ce în corespundere cu art. 60 alin. (4) Cod penal întrerupe

prescripția, Colegiul a conchis neexpirarea la data pronunțării deciziei a termenilor de

prescripție pentru atragerea la răspunderea penală a lui Ștefîrță Vadim pe art. 187 alin.

(1) și 1921 alin. (2) lit. b) Cod penal.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale, Colegiul a dat deplină

eficacitate prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, care se referă la scopul pe care-l

urmărește pedeapsa penală privind restabilirea echității sociale și corectarea celui

5

vinovat, întru prevenirea săvârșirii de către el a altor fapte penale, precum și celor ce se

referă la criteriile generale de individualizare a ei, cum sunt gravitatea și caracterul

prejudiciabil a faptelor comise, atitudinea manifestată față de urmările survenite în

aspectul lipsei unei căințe sincere, chiar dacă victima susține recuperarea integrală a

daunelor materiale, prezența antecedentelor penale și respectiv precedentelor

condamnări, inclusiv cea din 27.05.2009 prin care s-a dispus suspendarea condiționată a

pedepsei închisorii, în perioada de probațiune fiind comise faptele pentru care

actualmente urmează a fi sancționat, ceea ce a determinat aplicarea dispozițiilor art. 85

Cod penal, fapt confirmat prin revendicarea anexată la materialele cauzei,

caracterizându-l alături de adeverințele de la locul de trai, absolut nesatisfăcător drept o

persoană cu abilități și înclinații criminale, în privința căruia au fost depuse mai multe

plângeri de către cetățeni (f.d. 64, vol. 1).

Reieșind din cele menționate, Colegiul a conchis că corectarea inculpatului este

posibilă numai prin izolarea lui de societate, considerând, că pedeapsa închisorii va

contribui efectiv la conștientizarea de către el a faptelor comise și prevenirea comiterii

lor pe viitor, astfel fiind asigurat scopul pedepsei penale, inclusiv cel de restabilire a

echității sociale prin satisfacția adusă victimei ca rezultat al condamnării făptuitorilor, or

o pedeapsă neechitabilă pericolului social și gravității faptelor săvârșite, nu numai că nu

va aduce la corectarea celui vinovat, ci ar determina neîncrederea societății și a

persoanei în funcționarea legii.

ordinar și fără a invoca un temei pentru recurs prevăzut de art. 427 alin.(1) Cod de

procedură penală, solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței instanței de fond.

În susținerea recursului indică la aprecierea incorectă a probelor care dovedesc

nevinovăția sa, totodată solicită repunerea recursului în termen deoarece nu a fost

prezent în ședința instanței de apel.

5.1. Pe marginea recursului declarat procurorul depune referință menționând că

lipsesc temeiuri de casare a hotărârii contestate solicitând dispunerea inadmisibilității

recursului declarat ca fiind vădit neîntemeiat.

materialelor din dosar, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia ca fiind declarat

peste termen din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de

recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

După cum rezultă din materialele dosarului, cauza penală a fost judecată în ordine

de apel cu participarea procurorului, avocatului inculpatului, Iu. Caraman, dar în lipsa

inculpatului Ștefîrță Vadim, dispozitivul deciziei fiind pronunțat la 01 februarie 2017,

iar decizia motivată la 22 februarie 2017 în prezența doar a procurorului potrivit

procesului verbal al ședinței de judecată (f.d. 156, vol. III). Conform scrisorii anexate la

materialele cauzei (f.d. 169, vol.III), copia deciziei a fost expediată la adresa atât a

inculpatului cât și a avocatului acestuia la 28 februarie 2017. Este de menționat și faptul

că inculpatul s-a eschivat de la examinarea cauzei în instanța de apel, or inițial a fost

prezent, fiind etapat din Penitenciar unde era arestat pe alt dosar, după care iar a

dispărut, adică a știut cu certitudine despre examinarea apelului în speță.

6

Prin urmare, aceste momente certifică faptul că termenul de 30 de zile de

contestare cu recurs ordinar al deciziei instanței de apel stabilit de art. 422 Cod de

procedură penală, nu a fost respectat, deoarece recursul ordinar a fost declarat de

inculpat abia la 05 mai 2017, prin urmare, Colegiul penal consideră că recursul a fost

depus peste termen, or termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul

că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul

declarat după expirarea termenului se va respinge ca fiind declarat peste termen,

deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării recursului

ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului.

În atare împrejurări, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței

de apel a expirat la 24 martie 2017, iar inculpatul și avocatul acestuia au avut reala

posibilitate de a face cunoștință cu materialele cauzei penale și de a declara recurs în

termenul stabilit de lege.

În această ordine de idei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră, că

recursul ordinar declarat de inculpatul Ștefîrță Vadim, este inadmisibil, ca fiind declarat

peste termen.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 2) Cod de procedură

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 01 februarie 2017, de către inculpatul Ștefîrță Vadim, în propria

cauză penală, pe motiv că este depus peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 11 iulie 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

7