2ra-1209/14 — obligarea eliberării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

prima instanță: A. Ciobanu dosarul nr. 2ra-1209/14

instanța de apel: A. Gheorghieș, N. Chircu, V. Harmaniuc

ÎNCHEIERE

09 aprilie 2014 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat, Iurie Bejenaru,

examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de Primăria comunei

Recea,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Greculean

Alexandru împotriva Primăriei comunei Recea și Consiliului comunei Recea raionul

Rîșcani privind obligarea eliberării titlului de autentificare a dreptului deținătorului

de teren, atribuirea în natură a cotei de teren echivalente, repararea prejudiciului

material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2013, prin care au fost

respinse apelurile declarate de Primăria comunei Recea și Greculean Alexandru și

menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani din 28 februarie 2013

c o n s t a t ă

La 27 februarie 2012 Greculean Alexandru a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei comunei Recea și Consiliului comunal Recea cu

privire la obligarea eliberării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren și atribuirea în natură a cotei de teren echivalente.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că pe data de 07 iunie 1996 a

decedat mama sa Serjantu Maria. Testament aceasta nu a lăsat, el, fiind succesor

legal de gradul I. După decesul mamei sale s-a adresat la biroul notarial cu o cerere

pentru a primi moștenirea constituită din: un teren pentru grădini cu suprafața de

0,30 ha, cota de teren agricol cu suprafața de 1,63 ha, situate pe teritoriul satului

Recea, raionul Rîșcani, depuneri bănești și acțiuni.

Pe data de 18 iunie 1998 a primit de la notar Certificat de moștenitor legal pe

bunurile succesorale, inclusiv pe cota de teren cu suprafața de 1,63 ha.

Menționează că Primăria i-a refuzat în eliberarea titlului de tip nou pe cota de

teren, atribuirea numărului cadastral și atribuirea în natură a terenului dat, pe motiv

că anterior i s-a atribuit o cotă de teren cu suprafața de 1,4771 ha.

Reclamantul nu este de acord cu cele invocate de pîrît, deoarece titlul primit pe

cota de teren cu suprafața de 1,4771 ha nu are nimic comun cu cota de teren

moștenită de la mama sa. Terenul menționat l-a primit de la Primărie în baza

deciziei Consiliului comunei Recea nr.02/6 din 02 martie 2006 pentru activitatea sa

în fosta gospodărie agricolă din s.Recea, dar nu în baza certificatului de moștenitor

legal.

Reclamantul solicită obligarea Primăriei și Consiliului com .Recea să-i

elibereze titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe teritoriul

s.Recea, r-1 Rîșcani cu suprafața de 1.63 ha, cu bonitatea 81 grade conform titlului

provizoriu și Certificatului de moștenitor legal și atribuirea în natură a terenului cu

indicarea numărului cadastral.

În cadrul ședinței de judecată reclamantul a depus o cerere suplimentară în

care a solicitat încasarea din contul pîrîților în beneficiul său a prejudiciului material

în sumă de 13050 lei ce reprezintă venitul ratat și anume a plății de arendă (în

produse agricole) și a prejudiciului moral în sumă de 100.000 lei pentru suferințele

psihice și stările de stres provocate.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani din 28 februarie 2013 acțiunea a fost

admisă parțial și s-au obligat Primăria com. Recea și Consiliului com. Recea de a

elibera lui Greculean Alexandru titlul de autentificare a dreptului deținătorului de

teren cu suprafața de 1,63 ha, cu bonitatea solului de 81 grade, a certificatului de

moștenitor legal din 18 iunie1998 a decedatei Serjantu Maria, de a-i atribui lui

Greculean Alexandru în natură terenul menționat cu indicarea numărului cadastral

și locul amplasării, de a încasa de la Primăria Recea în beneficiul lui Greculean

Alexandru cheltuielile de asistență juridică în sumă de 400 lei, în rest acțiunea a fost

respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2013 au fost respinse

apelurile declarate de Primăria comunei Recea și Greculean Alexandru și menținută

hotărîrea primei instanțe.

La adoptarea soluției instanța de apel și prima instanță au reținut că Greculean

Alexandru a devenit proprietarul terenului echivalent cu suprafața de 1,63 ha și

bonitatea solului de 81 grade în baza certificatului de moștenitor legal nr.2/5-3456,

autentificat notarial la data de 18 iunie1998, fiind eliberat titlul ce confirmă dreptul

de proprietate asupra cotei de teren echivalent nr.854 din 03 martie 1997 (tip vechi).

Prin răspunsul Primăriei Recea din 17 februarie 2012 lui Greculean Alexandru

i-a fost refuzat în eliberarea titlului de autentificare a dreptului asupra pămîntului cu

suprafața de 1,63 ha, cu bonitatea solului de 81 grade, pe motiv că în baza

2

certificatului de moștenitor legal i s-a eliberat anterior titlu de autentificare a

dreptului asupra pămîntului cu suprafața de 1,4771 ha și bonitatea de 96,3 grade.

Conform art. 320 alin. (2) Cod civil, dreptul de proprietate se poate dobîndi, în

condițiile legii prin act juridic. În speță , Greculean Alexandru a primit proprietate

în baza certificatului de moștenitor legal după decesul mamei sale Serjantu Maria,

terenul echivalent cu suprafața de 1,63 ha, cu bonitatea solului de 81 grade în raza

Primăriei Recea raionul Rîșcani. Pe cînd titlul reclamantului pe terenul cu suprafața

de 1,4771 ha a fost eliberat în baza deciziei nr. 02/6 din 02 martie 2006, ca un teren

agricol, dar nu în baza certificatului de moștenitor legal.

In circumstanțele enunțate, instanța de apel și prima instanță au conchis că

cerințele reclamantului în partea ce ține de obligarea eliberării titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren și atribuirea în natură a terenului sunt

întemeiate și necesită a fi admise.

În partea încasării prejudiciului material în sumă de 13 050 lei și a celui moral

în sumă de 100 000 lei, instanțele le-au considerat neîntemeiate, respingîndu-le.

La 11 februarie 2014 Primăria com. Recea a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea în parte a deciziei

instanței de apel și remiterea pricinii spre rejudecare în instanță de apel, sau, după

caz, casarea hotărîrilor judecătorești și emiterea unei noi hotărîri cu privire la

respingerea acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat încălcare de către prima instanță și

instanța de apel a normelor de drept procedural, pricina fiind examinată cu

încălcarea competenței jurisdicționale. În acest sens, recurentul menționează că

deoarece unele din pretențiile înaintate de Greculean Alexandru sunt de competența

instanței de contencios administrativ, iar altele – de competența instanțelor de drept

comun, pricina urma a fi examinată în procedură generală și nu în procedura

contenciosului administrativ.

La fel, recurentul a invocat că concluziile instanței de apel expuse în decizie

sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii. Astfel, după recurent, lui Greculean

Alexandru nu-i poate fi eliberat încă un titlu de autentificare a dreptului

deținătorului de teren și nici atribuită cota de teren echivalent în natură în

extravilanul comunei Recea r. Rîșcani, din motivul că lui i-a fost deja transmisă în

proprietate cota de teren agricol moștenită după decesul mamei lui.

Intimatul Greculean Alexandru, prin referință, a solicitat declararea recursului

ca fiind inadmisibil.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil.

3

În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Primăria comunei Recea nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la situația de

apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a cauzei.

Instanța de apel și prima instanță au examinat pricina sub toate aspectele, au

verificat și au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs

,

în esența lui, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanță cît și în

instanța de apel și sînt expuse asupra circumstanțelor de fapt și nu de drept, cărora

instanța de apel și prima instanță le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul

de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerințelor

art. 130 CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu

denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate și urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie

efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în

speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța

de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Primăria comunei Recea ca inadmisibil.

4

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e

Recursul declarat de Primăria comunei Recea se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5