2ra-1209/14 — obligarea eliberării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

prima instanță: A. Ciobanu dosarul nr. 2ra-1209/14 instanța de apel: A. Gheorghieș, N. Chircu, V. Harmaniuc ÎNCHEIERE 09 aprilie 2014 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de Primăria comunei Recea, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Greculean Alexandru împotriva Primăriei comunei Recea și Consiliului comunei Recea raionul Rîșcani privind obligarea eliberării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, atribuirea în natură a cotei de teren echivalente, repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2013, prin care au fost respinse apelurile declarate de Primăria comunei Recea și Greculean Alexandru și menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani din 28 februarie 2013 c o n s t a t ă La 27 februarie 2012 Greculean Alexandru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei comunei Recea și Consiliului comunal Recea cu privire la obligarea eliberării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și atribuirea în natură a cotei de teren echivalente.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că pe data de 07 iunie 1996 a decedat mama sa Serjantu Maria. Testament aceasta nu a lăsat, el, fiind succesor legal de gradul I. După decesul mamei sale s-a adresat la biroul notarial cu o cerere pentru a primi moștenirea constituită din: un teren pentru grădini cu suprafața de 0,30 ha, cota de teren agricol cu suprafața de 1,63 ha, situate pe teritoriul satului Recea, raionul Rîșcani, depuneri bănești și acțiuni. Pe data de 18 iunie 1998 a primit de la notar Certificat de moștenitor legal pe bunurile succesorale, inclusiv pe cota de teren cu suprafața de 1,63 ha. Menționează că Primăria i-a refuzat în eliberarea titlului de tip nou pe cota de teren, atribuirea numărului cadastral și atribuirea în natură a terenului dat, pe motiv că anterior i s-a atribuit o cotă de teren cu suprafața de 1,4771 ha.

Reclamantul nu este de acord cu cele invocate de pîrît, deoarece titlul primit pe cota de teren cu suprafața de 1,4771 ha nu are nimic comun cu cota de teren moștenită de la mama sa. Terenul menționat l-a primit de la Primărie în baza deciziei Consiliului comunei Recea nr.02/6 din 02 martie 2006 pentru activitatea sa în fosta gospodărie agricolă din s.Recea, dar nu în baza certificatului de moștenitor legal. Reclamantul solicită obligarea Primăriei și Consiliului com .Recea să-i elibereze titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe teritoriul s.Recea, r-1 Rîșcani cu suprafața de 1.63 ha, cu bonitatea 81 grade conform titlului provizoriu și Certificatului de moștenitor legal și atribuirea în natură a terenului cu indicarea numărului cadastral.

În cadrul ședinței de judecată reclamantul a depus o cerere suplimentară în care a solicitat încasarea din contul pîrîților în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 13050 lei ce reprezintă venitul ratat și anume a plății de arendă (în produse agricole) și a prejudiciului moral în sumă de 100.000 lei pentru suferințele psihice și stările de stres provocate. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani din 28 februarie 2013 acțiunea a fost admisă parțial și s-au obligat Primăria com. Recea și Consiliului com.

Recea de a elibera lui Greculean Alexandru titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu suprafața de 1,63 ha, cu bonitatea solului de 81 grade, a certificatului de moștenitor legal din 18 iunie1998 a decedatei Serjantu Maria, de a-i atribui lui Greculean Alexandru în natură terenul menționat cu indicarea numărului cadastral și locul amplasării, de a încasa de la Primăria Recea în beneficiul lui Greculean Alexandru cheltuielile de asistență juridică în sumă de 400 lei, în rest acțiunea a fost respinsă. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2013 au fost respinse apelurile declarate de Primăria comunei Recea și Greculean Alexandru și menținută hotărîrea primei instanțe.

La adoptarea soluției instanța de apel și prima instanță au reținut că Greculean Alexandru a devenit proprietarul terenului echivalent cu suprafața de 1,63 ha și bonitatea solului de 81 grade în baza certificatului de moștenitor legal nr.2/5-3456, autentificat notarial la data de 18 iunie1998, fiind eliberat titlul ce confirmă dreptul de proprietate asupra cotei de teren echivalent nr.854 din 03 martie 1997 (tip vechi). Prin răspunsul Primăriei Recea din 17 februarie 2012 lui Greculean Alexandru i-a fost refuzat în eliberarea titlului de autentificare a dreptului asupra pămîntului cu suprafața de 1,63 ha, cu bonitatea solului de 81 grade, pe motiv că în baza 2 certificatului de moștenitor legal i s-a eliberat anterior titlu de autentificare a dreptului asupra pămîntului cu suprafața de 1,4771 ha și bonitatea de 96,3 grade.

Conform art. 320 alin. (2) Cod civil, dreptul de proprietate se poate dobîndi, în condițiile legii prin act juridic. În speță , Greculean Alexandru a primit proprietate în baza certificatului de moștenitor legal după decesul mamei sale Serjantu Maria, terenul echivalent cu suprafața de 1,63 ha, cu bonitatea solului de 81 grade în raza Primăriei Recea raionul Rîșcani. Pe cînd titlul reclamantului pe terenul cu suprafața de 1,4771 ha a fost eliberat în baza deciziei nr. 02/6 din 02 martie 2006, ca un teren agricol, dar nu în baza certificatului de moștenitor legal. In circumstanțele enunțate, instanța de apel și prima instanță au conchis că cerințele reclamantului în partea ce ține de obligarea eliberării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și atribuirea în natură a terenului sunt întemeiate și necesită a fi admise.

În partea încasării prejudiciului material în sumă de 13 050 lei și a celui moral în sumă de 100 000 lei, instanțele le-au considerat neîntemeiate, respingîndu-le. La 11 februarie 2014 Primăria com. Recea a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea în parte a deciziei instanței de apel și remiterea pricinii spre rejudecare în instanță de apel, sau, după caz, casarea hotărîrilor judecătorești și emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea acțiunii. În motivarea recursului s-a invocat încălcare de către prima instanță și instanța de apel a normelor de drept procedural, pricina fiind examinată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

În acest sens, recurentul menționează că deoarece unele din pretențiile înaintate de Greculean Alexandru sunt de competența instanței de contencios administrativ, iar altele – de competența instanțelor de drept comun, pricina urma a fi examinată în procedură generală și nu în procedura contenciosului administrativ. La fel, recurentul a invocat că concluziile instanței de apel expuse în decizie sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii. Astfel, după recurent, lui Greculean Alexandru nu-i poate fi eliberat încă un titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren și nici atribuită cota de teren echivalent în natură în extravilanul comunei Recea r. Rîșcani, din motivul că lui i-a fost deja transmisă în proprietate cota de teren agricol moștenită după decesul mamei lui.

Intimatul Greculean Alexandru, prin referință, a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil. 3 În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Primăria comunei Recea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la situația de apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a cauzei.

Instanța de apel și prima instanță au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat și au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs , în esența lui, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanță cît și în instanța de apel și sînt expuse asupra circumstanțelor de fapt și nu de drept, cărora instanța de apel și prima instanță le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerințelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Primăria comunei Recea ca inadmisibil.

4 În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e Recursul declarat de Primăria comunei Recea se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 5