1ra-785/2017 — art.188 alin.2 lit.b,f Cod penal

1ra-785/2017 — art.188 alin.2 lit.b,f Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul 1ra-785/17

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

07 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare

declarate de partea civilă Xxx, părțile vătămate Pancioha Serghei, Pancioha

Alla și de avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului Munteanu

Vitalie, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 18 ianuarie 2017, în cauza penală în privința lui

Munteanu Vitalie xxx,

născut la Xxx, originar și domiciliat în xxx

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

(instanța de apel);

(instanța de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală legal executată.

C O N S T A T Ă :

a fost condamnat Munteanu Vitalie:

- în baza art. 287 alin.(2) lit.b) Cod penal la 2 ani 6 luni închisoare,

- în baza art. 188 alin.(2) lit.b), f) Cod penal la 8 ani închisoare.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de

10 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

S-a dispus încasarea de la Munteanu V. în beneficiul lui Xxx și Xxx

prejudiciul material în suma de 4861, 77 lei și a prejudiciului moral în

beneficiul lui Xxx și Xxx câte 25000 lei, fiecăruia.

S-a încasat de la Munteanu V. în beneficiul Xxx prejudiciul material în

sumă de 109841, 13 lei. În rest, acțiunile civile au fost respinse.

Prin aceiași sentință a fost condamnat și Ciobanu V. în privința căruia

hotărârile judecătorești nu se contestă.

1

Vitalie, la 04 iunie 2011, în perioada orei 0330, de comun acord cu persoane

neidentificate de organul de urmărire penală, aflându-se pe str. xxx, mun. xxx,

aplicând forța fizică în privința lui Xxx, în mod deschis a sustras de la acesta

geanta personală la preț de xxx în care se aflau bani în sumă de xxx, ce

constituia salariul lucrătorilor de la xxx unde activează în calitate de director,

bani personali în sumă de xxx, 10 taloane de benzină cu nominalul de 10 litri

în valoare de xxx, 35 taloane de motorină cu nominalul de 10 litri în valoare

de xxx, precum și alte bunuri materiale, astfel părții vătămate xxx, i-a fost

cauzat un prejudiciu material considerabil în sumă totală de xxx.

Tot el, Munteanu Vitalie, la 19 iulie 2011, aproximativ la orele 0400

împreună și de comun acord cu persoane neidentificate de organul de

urmărire penală, având scopul însușirii bunurilor cet. xxx, și anume, a banilor,

pe care presupuneau că acesta îi avea la el, aflându-se pe str. xxx mun. xxx, l-

au atacat pe ultimul, aplicându-i violență periculoasă pentu viața și sănătatea

persoanei agresate și folosind diferite obiecte printre care și un cuțit i-au

produs mai multe lovituri în diferite regiuni ale corpului lui xxx, provocându-

i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1801/D din 02.08.2012,

vătămare corporală ușoară, iar soției acestuia, xxx, de asemenea i-au fost

provocate multiple lovituri peste tot corpul, cauzându-i conform raportului

de examinare medico legală cu nr. 3488 din 20.07.2011 vătămare corporală

ușoară, însă în rezultatul atacului careva bunuri, inclusiv bani, n-au fost

însușiți de la partea vătămată xxx din motiv că aceștea la el lipseau.

Tot el, la 23 septembrie 2009 aproximativ la orele 0130, fiind în stare de

ebrietate alcoolică și aflându-se într-un loc public, și anume, în scara blocului

locativ situat pe str. xxx, mun. xxx, fără careva motive, a intrat în conflict cu

cet. xxx și xxx, care la acel moment i-au facut observație referitor la

comportamentul inadecvat la oră târzie, unde acesta l-a chemat și pe prietenul

său, Ciobanu V., care avea asupra sa un cuțit de bucătărie, ambii manifestând

un comportament agresiv însoțit de aplicarea violenței față de ultimii, au

încălcat grosolan ordinea publică, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc

printr-o obrăznicie deosebită.

Ca rezultat, Ciobanu V. aplicând cuțitul care se afla la el, a cauzat lui

xxx și xxx, vătămări corporale ușoare, care duc la o dereglare a sănătății de

scurtă durată.

2

acestuia Medeleanu R., Maliga L., care au solicitat:

- inculpatul, casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare.

Referitor la învinuirea adusă în baza art. 287 alin.(2) lit.b) Cod penal a relatat

că nu a comis infracțiunea în cauză, deoarece însăși partea vătămată a declarat

că a fost inițiatorul și l-a lovit primul. La fel a menționat că prima instanță nu

a apreciat just declarațiile martorului Marian El., care a indicat că a văzut cum

părțile vătămate loveau o persoană ce era la pămînt și imobilizată.

Cât privește infracțiunea de tîlhărie, a indicat că sentința în această parte

este ilegală și neîntemeiată, deoarece a fost condamnat pentru fapte pe care nu

le-a comis. Astfel, acest episod, precum și dosarul penal a fost fabricat,

menționând că, la domiciliul său au fost găsite niște acte ce aparțin părții

vătămate xxx, însă când a fost efectuată percheziția la domiciliu părinții și

sora sa care se aflau la acel moment acasă nu au cunoscut nimic despre actele

depistate în apartament. Doar după ce a fost reținut, a aflat de la avocatul său

că actele ce aparțineau părții vătămate au fost depistate în apartamentul lui.

Referitor la prezentarea persoanei spre recunoaștere a indicat că partea

vătămată deja îl cunoștea pe dânsul de pe fotografia prezentată de

colaboratorii de poliție. Doi dintre asistenții procedurali erau colaboratori de

poliție și nu i-au permis să-și schimbe locul, iar confruntarea cu părțile

vătămate nu a avut loc deoarece a solicitat ca această acțiune să fie înregistrată

audio și video.

- avocatul Medeleanu R. în numele inculpatului, casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de încetare a procesului

penal în baza art. 287 alin. (2) lit.b) Cod penal, pe motivul expirării termenului

de prescripție, iar pe învinuirea adusă în baza art. 188 alin.(2) lit.b), f) Cod

penal să fie achitat, pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat.

În motivarea apelului a indicat că de către acuzare nu au fost prezentate

probe care ar confirma vinovăția lui Munteanu V. în comiterea infractiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit.b) Cod penal însă reieșind din faptul că

instanța de fond a ajuns la concluzia privind vinovăția acestuia, urma să

înceteze procesul penal pe acest capăt de acuzare deoarece a expirat termenul

de prescripție.

Totodată, pe învinuirea adusă în baza art. 188 alin.(2) lit.b), f) Cod penal

a menționat că instanța greșit l-a condamnat pe Munteanu V., deoarece

lipsesc semnele componenței de infracțiune.

3

- avocatul Maliga L. în numele inculpatului, casarea sentinței și

pronunțarea unei hotărâri de achitare, deoarece vina inculpatului nu a fost

dovedită. Instanța de judecată greșit a apreciat probele prezentate, iar sentința

de condamnare este bazată doar pe presupuneri, ceia ce se confirmă prin

declarațiile martorilor interogați în cadrul cercetării judecătorești.

Mai mult ca atât, instanța a denaturat declarațiile părților vătămate și a

martorilor în favoarea acuzării astfel indicând că prin declarațiile martorilor

se confirmă că anume Munteanu V. și alte persoane necunoscute au comis

infracțiunea prevăzută de art. 188 alin.(2) lit.b), f) Cod penal, fiind puse la

baza sentinței de condamnare și celelalte probe: procesul-verbal de

recunoaștere a persoanei după foografie din 20.10.2011 și rapoartele de

expertiză medico-legale nr.3128/D din 22.11.2011, 3127/D din 28.11.2011,

392/D, 393/D din 14.02.2011 și nr.1801/D din 02.08.2012.

ianuarie 2017, au fost admise apelurile declarate, casată parțial sentința

contestată inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin.(2) CPP și pronunțată o nouă

hotărâre.

A fost încetat procesul penal în privința lui Munteanu Vitalie în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit.b) Cod penal și liberat

de răspundere penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție

prevăzut de art. 60 alin.(1) lit.a) Cod penal.

Munteanu Vitalie a fost condamnat în baza art. 188 alin.(2) lit.b), f) Cod

penal la 8 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

A fost admisă parțial acțiunea civilă și încasat din contul lui Munteanu

V. în beneficiul lui xxx și xxx prejudiciul material în mărime de 4861,77 lei și

prejudiciul moral în beneficiul lui xxx și xxx., câte xxx, fiecăruia. În rest,

acțiunea civilă înaintată de xxx, xxx în partea prejudicului moral a fost

respinsă.

S-a încasat de la Munteanu V. în beneficiul xxx prejudiciul material în

mărime de xxx și cheltuielile de asistență juridică în mărime de xxx, în rest

acțiunea civilă a fost respinsă.

cadrul ședinței instanței de apel se confirmă vinovăția lui Munteanu V. în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin.(2) lit.b) și 188 alin.(2) lit.b),

f) Cod penal.

4

Totodată, instanța a statuat, că Munteanu V. urmează a fi liberat de

răspundere penală în baza art. 287 alin.(2) lit.b) Cod penal și anume în cauză a

intervenit termenul de prescripție prevăzut la art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal,

deoarece, s-a stabilit că Munteanu V. a comis faptele imputate la 23

septembrie 2009. Ulterior, termenul de prescripție a fost întrerupt prin

comiterea unor alte infracțiuni la data de 25 iunie 2011, pentru care a fost

condamnat prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 20.12.2011,

infracțiuni care au fost comise la 04.06.2011 și 19.07.2011.

Potrivit art. 60 alin.(4) Cod penal, prescripția se va întrerupe, dacă, pînă

la expirarea termenelor prevăzute la alin.(1), persoana va săvârși o infracțiune

pentru care, conform prezentului cod, poate fi aplicată pedeapsa cu închisoare

pe un termen mai mare de 2 ani. Calcularea prescripției în acest caz începe din

momentul săvârșirii unei infracțiuni noi.

Astfel, luând în calcul prevederile art. 60 alin.(1) lit.b) și alin.(4) Cod

penal, instanța de apel a conchis, că a expirat termenul pentru tragerea la

răspundere penală, la data de 19.07.2016.

Referitor la infracțiunea prevăzută de art. 188 alin.(2) lit.b), f) Cod penal,

instanța de apel a conchis că s-a stabilit cu certitudine că Munteanu V. la 04

iunie 2011 aplicând forța fizică față de xxx în mod deschis a sustras de la

acesta mai multe bunuri materiale în sumă totală de xxx, iar la 19.07.2011,

aproximativ la ora 0400, împreună și de comun acord cu persoane

neidentificate de organul de urmărire penală, având scopul însușirii bunurilor

cet. xxx, și anume, a banilor, pe care presupuneau că acesta îi avea la el,

aflându-se pe str. xxx, mun. xxx, l-au atacat pe victimă, aplicându-i violență

periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate și folosind diferite

obiecte printre care și un cuțit i-au cauzat mai multe lovituri în diferite regiuni

ale corpului, provocându-i vătămare corporală ușoară, precum și soției

acestuia xxx, la fel i-au fost cauzate vătămări corporale ușoare, însă în urma

atacului careva bunuri, inclusiv bani, nu au fost însușiți de la victimă,

deoarece aceștia lipseau.

Referitor la latura civilă, instanța a conchis de a încasa din contul

inculpatului în beneficiul părții civile xxx prejudiciul material în mărime de

xxx, în rest pretențiile înaintate au fost respinse.

Totodată, a menționat că părțile vătămate xxx, xxx au depus acțiune

civilă solicitând încasarea din contul inculpatului a prejudiciului material

5

suportat în mărime de xxx și xxx cu titlu de prejudiciu moral pentru fiecare

parte vătămată. Astfel, luând în considerație bonurile medicale anexate la

materialele cauzei, precum și vătămările corporale suportate de părțile

vătămate instanța a considerat de a încasa de la inculpat prejudiciul material

în mărime de xxx, precum și cel moral de xxx, fiecăruia, considerând că suma

solicitată de părțile vătămate este una exagerată. În rest, cerința privind

încasarea prejudiciului moral, a fost respinsă.

civilă xxx, părțile vătămate xxx, xxx, avocatul Medeleanu R. în numele

inculpatului, care au solicitat:

- partea civilă xxx, invocând temeiul de drept prevăzut la art. 427

alin.(1) pct.6) CPP, solicită, casarea deciziei contestate, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, în latura civilă, cu încasarea în totalitate a

cerințelor invocate. A menționat că decizia instanței de apel în latura civilă

este una nefondată, deoarece a fost redus cuantumul prejudiciului cauzat, fără

a fi argumentată soluția instanței. Astfel, eronat s-a apreciat lipsa a careva

probe în acest aspect, deoarece la materialele cauzei au fost prezentate ca

anexe toate probele la depunerea acțiunii civile și anume: raportul financiar

pentru 2011, calcularea dobânzii de întârziere pentru suma de xxx și xxx,

calcularea venitului ratat, dispozițiile de plată Justar pe 52 file, precum și alte

anexe.

Consideră că instanța de apel nu putea să revadă soluția instanței fără

ca aceasta să fie motivată și argumentată, menționând în acest sens,

prevederile art. 1423 alin. (1) Cod civil, care stipulează că mărimea

compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța de

judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice

cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului,

dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această

compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

- părțile vătămate xxx, xxx, casarea deciziei contestate în latura civilă cu

menținerea sentinței în latura data. Recurenții nu sunt de acord cu soluția

instanței, indicând că aceasta fără a-și argumenta soluția a diminuat

cuantumul prejudiciului moral de la xxx la xxx, fiecăruia. Gravitatea faptelor

reținute de instanță indicau exact situația și pericolul extrem la care au fost

supuse părțile vătămate, care au fost atacate cu un cuțit, fiindu-le aplicate

6

lovituri, astfel fiind puse în pericol viața lor.

- avocatul Medeleanu R. în numele inculpatului, invocând temeiul

prevăzut la art. 427 alin.(1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală, solicită

casarea deciziei contestate cu dispunerea rejudecării cauzei.

În argumentarea recursului a indicat că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor argumentelor invocate în apel și fără a-și argumenta

decizia, greșit a concluzionat că argumentele apărătorului nu pot fi luate în

considerație. Astfel, nu este de acord cu condamnarea lui Munteanu V. în

baza art. 188 alin.(2) lit.b), f) Cod penal, menționând că nu au fost prezentate

probe pertinente și concludente care ar confirma vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii date.

Potrivit art. 51 alin.(1) Cod penal, temeiul real al răspunderii penale îl

constituie fapta prejudiciabilă săvârșită, iar componența de infracțiune

stipulate în legea penală reprezintă temeiul juridic al răspunderii penale.

Se consideră componență a infracțiunii totalitatea semnelor obiective și

subiective, stabilite de legea penală se califică o faptă prejudiciabilă drept

infracțiune concretă.

Astfel, potrivit art.8 alin.(3) CPP, concluziile despre vinovăția persoanei

de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile

în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, se interpretează în favoarea

bănuitului, învinuitului, inculpatului.

Inculpatul Munteanu V. în cadrul ședințelor de judecată a declarat

că nu cunoaște persoanele pe numele xxx, xxx, xxx, xxx și respectiv nu a

comis infracțiunea.

În speță, lipsește atât latura obiectivă, cât și subiectivă a infracțiunii din

care motiv Munteanu V. urmează a fi achitat.

procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra

recursurilor declarate de către avocat în numele inculpatului, a părții civile și

a părților vătămate, considerându-le inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate,

invocând că instanța de apel, a verificat, s-a pronunțat și apreciat fiecare

probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității

ei, just au constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei, astfel,

motivele invocate de recurenți din punct de vedere al temeiului prevăzut la

art. 427 alin.(1) pct.6) CPP nu și-a găsit confirmare. Totodată soluția instanței

de apel în latura civilă este una corectă și adecvată, prin care s-a dispus

7

încasarea din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate prejudiciul

moral în mărime de xxx lei.

declarate în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal

dispune inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente.

Cu referire la recursurile ordinare declarate de partea civilă xxx și părțile

vătămate xxx, xxx

Potrivit textului recursurilor, temei de casare a deciziei instanței de apel

este invocat art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează că

hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept atunci când instanța nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau aceasta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Analizând acest temei în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul

penal constată că acesta nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursurilor

declarate, lipsind temeiuri de implicare a instanței de recurs în sensul casării

hotărârii judecătorești.

Mai mult, din textul recursurilor rezultă că autorii acestuia sunt de

acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu

încadrarea juridică a acțiunilor lui Munteanu V. și critică hotărârea instanței

de apel numai în latura civilă.

Astfel, părțile vătămate xxx, xxx consideră că instanța de apel

neîntemeiat a diminuat cuantumul prejudiciului moral încasat de prima

instanță în sumă de xxx, pentru fiecare, solicitând în acest sens, menținerea

sentinței.

În acest context, instanța de recurs menționează că despăgubirile pentru

prejudiciile morale se disting de cele pentru prejudiciile materiale prin faptul

că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.

Pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge la

o îmbogățire fără just temei, este necesar să fie luate în considerare suferințele

fizice și morale susceptibile în mod rezonabil care au fost cauzate prin fapta

săvârșită de inculpat, precum și de toate consecințele acesteia, așa cum rezultă

din probele administrate în cauză.

8

Conform art. 1423 alin.(1) Cod civil, mărimea compensației pentru

prejudiciul moral se determină de către instanța de judecată în funcție de

caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția

este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate

aduce satisfacție persoanei vătămate.

Totodată, Colegiul penal ține să enunțe că unul din criteriile orientative

generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care

exprimă că îndemnizația trebuie să prezinte o justă despăgubire, iar

cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel încît acesta să aibă efect

compensatoriu.

Verificând legalitatea soluției instanței de apel, în ce privește prejudiciul

moral dispus spre încasare de la inculpat în folosul părților vătămate xxx, xxx

în mărime de xxx, fiecăruia, Colegiul penal îl consideră unul echitabil, la care

instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 1423 alin.(1) Cod civil

coroborat cu art.219 alin.(4) Cod de procedură penală, iar la determinarea

cuantumului acestuia, a reținut gradul de vinovăție al inculpatului, gravitatea

suferințelor psihice sau fizice ale părților vătămate, precum și măsura în care

această compensare poate aduce satisfacție persoanelor vătămate.

Referitor la recursul părții civile xxx, instanța ține să menționeze că

recurentul face o descriere și analiză a cerințelor acțiunii civile înaintate, fără a

le desfășura, solicitând admiterea în totalitate a acțiunii civile în mărime de

xxx.

Din materialele cauzei, instanța atestă că, la 09 iunie 2016,

reprezentantul părții vătămate, xxx, a depus acțiune civilă către inculpat, în

care a solicitat încasarea prejudiciului material în mărime de xxx.

Potrivit sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 15 august

2016, instanța de fond, judecând cauza, a dispus încasarea de la inculpatul

Munteanu V. în beneficiul xxx prejudiciul material în sumă de xxx, în rest,

acțiunea civilă a fost respinsă.

Prin decizia Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău, din 18 ianuarie

2017, au fost admise apelurile declarate de inculpat și avocații acestuia, casată

parțial sentința atât în latura penală, cât și civilă, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care s-a încasat de la inculpatul Munteanu V. în beneficiul xxx

prejudiciul material în mărime de xxx și cheltuielile de asistență juridică în

9

sumă de xxx, în rest, acțiunea civilă a fost respinsă.

Potrivit art. 23 alin. (2) Cod de procedură penală, victima unei fapte care

constituie componență de infracțiune este în drept să ceară, în condițiile

prezentului cod, pornirea unei cauze penale, să participe la procesul penal în

calitate de parte vătămată și să-i fie reparate prejudiciile morale, fizice și

materiale.

Colegiul penal reține, că în temeiul art. 219 alin. (1) Cod de procedură

penală, acțiunea civilă în procesul penal poate fi intentată la cererea

persoanelor fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale,

morale sau, după caz, le-a fost adusă daună reputației profesionale nemijlocit

prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură

cu săvîrșirea acesteia.

Astfel, ce ține de acțiunea civilă înaintată de xxx, instanța de apel a

considerat întemeiate pretențiile înaintate cu încasarea prejudiciului material

în mărime de xxx, care constituie prejudiciul material suportat de partea civilă

prin sustragerea bunurilor de către inculpat și a cheltuielilor de asistență

juridică în sumă de xxx.

Totodată, instanța a reținut că celelalte cerințe a părții civile nu se

încadrează prevederilor art. 219 alin.(2) Cod de procedură penală, iar de către

reprezentantul acestuia nu au fost prezentate probe în acest sens. Mai mult ca

atât, partea civilă nu a motivat prin ce s-a manifestat cerința referitor la dauna

adusă reputației profesionale.

Prin urmare, argumentele recurenților nu au temei legal, iar instanța de

apel, judecând cauza a făcut o amplă analiză a tuturor circumstanțelor cauzei,

just ajungând la concluzia casării parțiale a sentinței în partea ce ține de

acțiunea civilă.

Astfel, erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare,

hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursurile ordinare urmează a

fi declarat inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate.

Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Medeleanu R. în numele

inculpatului Munteanu V.

În conformitate cu art. 432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

10

inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit textului recursului, avocatul Medeleanu R. în numele lui

Munteanu V. invocă temei de casare a deciziei instanței de apel pct. 6) și 8)

alin. (1) art.427 Cod de procedură penală, că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția și nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Colegiul penal constată că, motivele invocate de recurent nu și-au găsit

confirmare la examinarea recursului menționat, nefiind stabilite presupusele

erori de drept invocate de autor.

Avocatul și-a întemeiat recursul în baza pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, menționând că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, însă acesta nu argumentează expres asupra

căror anume motive instanța nominalizată nu s-a pronunțat.

În atare situație, Colegiul penal consideră nefondat temeiul nominalizat

de avocat în această parte și reiterează că invocarea unor pretinse erori admise

la etapa judecării cauzei de către instanța de apel, urmează a fi precedate de o

motivare corespunzătoare privind esența acestora și indicarea expresă a

circumstanțelor cauzei cărora sunt subsecvente, ceea ce în cazul dat nu s-a

realizat.

Din conținutul recursului rezultă că avocatul Medeleanu R. în numele

inculpatului invocă dezacordul cu aprecierea probelor și a nevinovăției lui

Munteanu V. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2) lit.b), f)

Cod penal, totodată, solicită casarea deciziei instanței de apel și dispunerea

rejudecării cauzei însă, „fără formularea propunerilor privind hotărârea solicitată,

formularea cărora este obligatorie pentru recurent”, cerință care este stipulată în

pct. 6) al art. 430 Cod de procedură penală.

Mai mult ca atât, recurentul a indicat articole a Codului penal, însă nu a

menționat eroarea judiciară, relatând faptele conform veziunii sale sub formă

de apărare.

Astfel, instanța de apel în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la

dosar, verificându-le sub aspectul pertinenței și concludenței, atât pe cele

obținute în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată,

fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Munteanu V. în comiterea

11

infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit.b), f) Cod penal, să fie justă și

întemeiată.

Sub aspectul situației de “neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg

acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acestuia

nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii.

Necătând la faptul că, inculpatul vina nu și-a recunoscut, instanțele de

fond și apel au constatat că vinovăția inculpatului pe deplin a fost dovedită

prin: - declarațiile părții vătămate xxx, care a explicat că locuiește pe xxx,

împreună cu familia. Activează în calitate de director la xxx, activitatea căreia

ține de realizarea fructelor și legumelor angro. Oficiul și depozitul sunt

amplasate în mun.xxx. La întreprinderea nominalizată după lista de state sunt

angajați 13 persoane. Salariul angajaților se oferă din casa întreprinderii nu

mai târziu de data de 5 a lunii. La 03.06.2011 a luat din casă toți banii în sumă

de xxx pentru a fi în siguranță. Angajații firmei cunoșteau că în casa firmei nu

au rămas mijloace financiare. La 04.06.2011, aproximativ la ora 0350, a ieșit de

la domiciliu și s-a pornit la mașină pentru a se duce la serviciu. În mașină,

lângă casă, îl aștepta șoferul Ceban S. care se afla împreună cu Ceban A., care

permanent îl i-au de la domiciliu. El când iese din casă este petrecut de soție.

La ieșire, din holul casei a simțit o lovitură puternică, ulterior fiindu-i aplicate

mai multe lovituri, cauzându-i dureri fizice, după care persoanele ce l-au

atacat s-au eschivat de la locul faptei, sustrăgându-i banii și bunurile

personale indicate în plângere. Suplimentar fiind audiat a declarat că

bănuiește în comiterea infracțiunii pe lucrătorii firmei sale, deoarece aceștia

cunoșteau cu certitudine că în ziua aceea el va avea bani cu sine și cunoșteau

unde acesta locuiește; - declarațiile martorului xxx, care a relatat că partea

vătămată este soțul ei, care activează în calitate de director la xxx. În perioada

când la serviciu are loc plata salariilor, xxx ia banii acasă, iar ulterior împarte

salariul la lucrători. În fiecare zi la orele 0400 soțul ei pleacă la serviciu cu

automobilul, fiind însoțit de șofer și încă o persoană. La data de 04.06.2011 la

orele 0400, când soțul a ieșit de acasă în mână avea gentuța personală cu

bunuri personale materiale inclusiv și salariile lucrătorilor în bani cheși.

Ieșind pe scara casei l-a petrecut și, dorind să se întoarcă înapoi în apartament

a auzit strigăte de ajutor al soțului. Întorcându-se a văzut cum două persoane

necunoscute îl băteau, și soțul era la pămînt. Sărind în ajutor, a început să se

lupte cu unul din atacatori, iar celălalt lovindu-l pe soț, i-a smuls din mână

geanta, fugind; - declarațiile martorului Ceban A., care a declarat, că lucreză în

12

calitate de șofer la xxx. La data de 04.06.2011, împreună cu fratele său, Ceban

S., aproximativ la ora 0405 se afla pe str.xxx, unde locuiește directorul firmei în

care activează. Ajungând în apropierea casei îl așteptau în automobil. În fața

casei nu era lumină. La un moment a auzit gălăgie, strigăte, era vocea soției

șefului, care cerea ajutor. Au ieșit cu fratele din automobil, îndreptându-se

spre scara casei, unde au văzut două persoane de gen masculin, care au fugit

într-o direcție necunoscută. Au alergat să-i rețină, însă nu au putut să-i

ajungă; - declarațiile martorului Lungu A., și materialele cauzei: - procesul-verbal

de recunoaștere a persoanei după fotografie din 03.10.2011, prin care martorul xxx

a recunoscut persoana sub nr. 4, după trăsăturile feței și privire, comunicând

că acesta la momentul atacului s-a luptat cu ea, văzându-l la față; - procesul-

verbal de percheziție din 15.11.2011, potrivit căruia la domiciliul lui Munteanu

V. au fost depistate si ridicate actele personale ale lui xxx care se aflau în

geanta sustrasă; - procesul- verbal de recunoaștere a persoanei din 15.11.2011, unde

xxx l-a recunoscut pe Munteanu V.; - corpurile delicte anexate la cauza penală în

baza ordonanței din 21.11.2011, buletinul de identitate și permisul de conducere

pe numele lui xxx; - rapoartele de expertiză medico-legale nr. 3128/D din

22.11.2011, nr.392/D din 14.02.2012 și nr.1801/D din 02.08.2012, potrivit căruia

lui xxx i-au fost cauzate vătămare corporală medie și ușoară; - rapoartele de

expertiză-medico-legale nr. 3127/D din 28.11.2011 și 393/D din 14.02.2012, potrivit

cărora lui xxx i-a fost cauzată vătămăre corporală ușoară.

Rezumând în ansamblu probele administrate, Colegiul penal statuează

că, nu se constată prezența a careva dubii privind vinovăția inculpatului, în

săvârșirea infracțiunii incriminate, astfel că nu este prezentă nici o

discordanță între cele reținute de instanța de apel și conținutul real al

probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință

pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține.

Argumentele autorului recursului, precum că instanța de apel a apreciat

incorect și unilateral probele administrate în cauză nu au nici un suport legal.

În concluzie instanța de recurs conchide că, decizia instanței de

apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au

dus la admiterea acestuia, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se

încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală.

Astfel, analizând materialele cauzei și hotărârea judecătorească atacată,

Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept ce ar afecta legalitatea

acesteia, iar dezacordul autorului recursului cu aprecierea probelor de către

13

instanțele de fond, nu se încadrează în temeiurile de recurs, prevăzute de

art.427 Cod de procedură penală.

În acest context, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

recursului ordinar declarat de avocatul Medeleanu R. în numele inculpatului,

ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de partea civilă

„Angroconscom” SRL, părțile vătămate Pancioha Serghei, Pancioha Alla și de

avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului Munteanu V., împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2017, în

cauza penală în privința lui Munteanu Vitalie, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 06 iulie 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

14