1ra-721/17 — art. 181/1 alin 1 CP

1ra-721/17 — art. 181/1 alin 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-721/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Criuleni din 17 octombrie 2016 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2016, declarate de

avocatul Dlujanschi Elic în numele inculpaților și de inculpații

Tiholaz Gheorghe Ion, născut la 03 martie

1953, originar și locuitor s. Cimișeni, r-nul

Criuleni,

Sajin Gheorghe Nicolae, născut la 07 mai

1969, originar s. Șerpeni, r-nul Anenii-Noi și

locuitor s. Cimișeni, r-nul Criuleni,

Țîmbalaru Alexei Alexandru, născut la

10 martie 1972, originar s. Cimișeni, r-nul

Criuleni și locuitor mun. Chișinău,

str. Socoleni, 10, ap. 5,

Corcodel Ghenadi Gheorghi, născut la

02 aprilie 1988, originar și locuitor s. Cimișeni,

r-nul Criuleni

și

Railean Angela Ion, născută la 13 octombrie

1972, originară s. Iargara, r-nul Leova și

locuitoare s. Cimișeni, r-nul Criuleni.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 04.03. - 17.10.2016;

Instanța de apel: 15.11. - 21.12.2016;

Instanța de recurs: 01.03.-24.05.2017.

C O N S T A T Ă :

Gheorghe, Sajin Gheorghe, Țîmbalaru Alexei, Corcodel Ghenadi și Railean Angela

au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 1811 alin. (1) Cod penal, la

amendă în beneficiul statului câte 500 unități convenționale, în sumă de 10000 lei,

fiecare.

la 27 iunie 2015, aproximativ la ora 21:20, cu o zi înainte de ziua alegerilor locale din

s. Cimișeni, r-nul Criuleni, care a avut loc la 28 iunie 2015, intenționat, aflându-se în

fața porții de la intrarea în ograda casei cet. Gaideu Ilie, având scopul coruperii

alegătorilor, i-a transmis acestuia o sticlă de coniac și una sută lei cu scopul de a-1

determina pe acesta să voteze pentru candidatul la funcția de primar al s. Cimișeni,

1

r-nul Criuleni, Pisarenco Valentina, ceea ce ultimul a și făcut în ziua alegerilor.

Sajin Gheorghe la 28 iunie 2015, aproximativ la ora 14:00, împreună și după o

înțelegere prealabilă cu Țîmbalaru Alexei, în ziua alegerilor locale din s. Cimișeni,

r-nul Criuleni, intenționat, aflându-se pe o stradă din acest sat, cu scopul coruperii

alegătorilor, le-au transmis cet. Dodon Adriana și Țăran Anatolii bani în sumă de

cincizeci lei pentru fiecare, iar cet. Cricol Dumitru o sticlă de coniac marca

„Călărași” și una sută lei cu scopul de a-i determina pe aceștia să voteze pentru

candidatul la funcția de primar al acestui sat Pisarenco Valentina, ceea ce ultimii au și

făcut în ziua alegerilor.

Corcodel Ghenadi la 28 iunie 2015, aproximativ la ora 09:00, în ziua alegerilor

locale din turul doi pentru alegerea primarului s. Cimișeni, r-nul Criuleni, intenționat,

aflându-se în fața porții de la intrarea în ograda casei locuitorului acestui sat,

Creciun Gheorghe, având scopul coruperii alegătorilor, i-a transmis ultimului

cincizeci lei și o sticlă de băutură alcoolică marca „Stelele tale”, cu scopul de a-l

determina pe ultimul ca să voteze pentru candidatul la funcția de primar al acestui sat

Pisarenco Valentina, ceea ce ultimul a și făcut în ziua alegerilor.

Railean Angela, spre seara zilei de 27 iunie 2015, cu o zi înainte de ziua

alegerilor locale din s. Cimișeni, r-nul Criuleni, intenționat, aflându-se la domiciliul

cet. Panfil Leonid amplasat pe adresa s. Cimișeni, r-nul Criuleni, cu scopul coruperii

alegătorilor, i-a transmis ultimului și cet. Rusu Vera o sticlă cu vin, volumul 2,5 litri,

cu scopul de a-i determina pe aceștia să voteze candidatul la funcția de primar al

s. Cimișeni, r-nul Criuleni, Pisarenco Valentina, la alegerile locale din 28 iunie 2015,

ceea ce ultimii au și făcut.

Gheorghe, Sajin Gheorghe, Țîmbalaru Alexei, Corcodel Ghenadi și

Railean Angela au contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, cu

pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că fapta inculpaților nu întrunește

elementele infracțiunii.

În susținerea cerințelor apelanții au invocat următoarele aspecte:

- între orele 16:00-17:00, inculpatul Tiholaz Gheorghe s-a aflat acasă la

martorul Begal Valeriu unde au discutat referitor la terenurile arendate de

întreprinderea lui Tiholaz Gheorghe și acest fapt a fost confirmat de martorii

Rabei Valeriu și Begal Valeriu;

- prima instanță a invocat faptul că martorul Cricol Dumitru, fiind audiat în

ședința de judecată a dat declarații concludente și pertinente care confirmă învinuirea

adusă inculpaților, însă martorul Cricol Dumitru nu a fost audiat în ședința de

judecată;

- inculpatul Țîmbalari Alexei nu a transmis lui Dodon Adriana și Țăran Anatoli

careva bunuri sau mijloace bănești, acest fapt este confirmat în ședința de judecată de

martorii Dodon Adriana și Țăran Anatoli;

- inculpatul Corcodel Ghenadi nu i-a dat lui Creciun Gheorghe suma de

cincizeci lei și o sticlă de băutură alcoolică, iar inculpata Railean Angela nu a

transmis o sticlă cu vin cet. Panfil Leonid și Rusu Vera.

21 decembrie 2016, a fost respins ca nefondat apelul, cu menținerea sentinței.

2

La adoptarea soluției date, instanța de apel a statuat că, prima instanță în baza

probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința

de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală,

le-a dat apreciere justă în sensul art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce,

stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia

corectă cu privire la vinovăția și condamnarea inculpaților Tiholaz Gheorghe,

Sajin Gheorghe, Țîmbalaru Alexei, Corcodel Ghenadi și Railean Angela în baza

art. 1811 alin. (1) Cod penal, la amendă în beneficiul statului câte 500 unități

convenționale, în sumă de 10000 lei, fiecare.

În acest sens, instanța de apel a conchis că vinovăția inculpaților

Tiholaz Gheorghe, Sajin Gheorghe, Țîmbalaru Alexei, Corcodel Ghenadi și

Railean Angela se confirmă prin: declarațiile părții vătămate Rabei Ghenadie

(f.d. 233-239, vol. II); martorilor Gaidău Ilie (f.d. 249-250, vol. II), Țăran Anatoli

(f.d. 240-241, vol. II), Dodon Adriana (f.d. 242-243, vol. II), Gîncu Olesea (f.d. 244,

vol. II); Creciun Gheorghe (f.d. 1-2, vol. IV), Rusu Vera (f.d. 247-248, vol. II),

Domenti Vadim (f.d. 245-246, vol. II); denunțul cet. Țăran Anatoli (f.d. 86, vol. I);

procesele-verbale de confruntare din 23 noiembrie 2015 (f.d. 7-8, 9-10, 11-13, 14-15

vol. II).

În ceea ce privește declarațiile martorilor apărării Begal Valeriu,

Pisarenco Valentina și Rabei Valeriu, instanța de apel le-a apreciat critic, dat fiind că

nu pot fi puse la baza unei hotărâri de achitare, deoarece aceste declarații nu

coroborează cu probele administrate la cauza penală, mai mult dintre martorii

enunțați și inculpați instanța de apel a constatat relații de prietenie și colaborare.

Totodată, instanța de apel a apreciat critic și declarațiile inculpaților care nu au

recunoscut vina în săvârșirea infracțiunii incriminate, deoarece aceste declarații nu au

fost susținute prin probe pertinente și concludente, fiind combătute prin depozițiile

martorilor acuzării, poziția inculpaților fiind apreciată de către instanța de apel drept

o metodă de apărare.

Alegațiile apărării precum că: la 27 iunie 2015, aproximativ la ora 21:20

Tiholaz Gheorghe nu s-a aflat în s. Cimișeni, r-nul Criuleni; inculpatul

Sajin Gheorghe nu cunoștea pentru cine alegătorii Dodon Adriana și Țăran Anatoli

și-au exprimat votul, iar inculpatul Țîmbalaru Alexei nu a transmis martorilor careva

bunuri sau mijloace bănești, instanța de apel le-a respins din motiv că aceste

argumente au fost combătute prin depozițiile martorilor acuzării Gaidău Ilie, Dodon

Adriana și Țăran Anatoli.

La fel, instanța de apel a notat, că martorul Cricol Dumitru nu a fost audiat în

cadrul ședinței de judecată în prima instanță, din care motiv această probă a fost

exclusă, deși, prima instanță nu a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile

acestui martor, mai mult, au fost apreciate critic probele administrate de procuror și

anume procesele-verbale de confruntare din 23 noiembrie 2015 dintre martorul

Creciun Gheorghe și inculpatul Corcodel Ghenadi și dintre martorul Cricol Dumitru

și inculpatul Țîmbalaru Alexei, deoarece acești martori nu și-au susținut depozițiile

date organului de urmărire penală.

Instanța de apel a menținut aprecierea primei instanțe cu referire la probele

acuzării, și anume două dispozitive model „USB transcend”, capacitatea 8 GB pe

3

care, de către partea vătămată Rabei Ghenadie au fost efectuate la camera de luat

vederi unele filmări în care o parte din martori povestesc despre coruperea lor de

către inculpați în cadrul alegerilor primarului s. Cimișeni, r-nul Criuleni, care au avut

loc la 28 iunie 2016, or, aceste două dispozitive nu pot constitui probe pertinente și

concludente, deoarece contravin prevederilor art. art. 93 alin. (2) pct. 6), 94 alin. (1)

pct. 2), 4), 7), 132 alin. (1) pct. 1) lit. c), g) Cod de procedură penală.

Cu referire la argumentul apărării referitor la faptul, că inculpatul

Corcodel Ghenadi nu i-a transmis lui Creciun Gheorghe suma de 50 lei și o sticlă cu

băutură alcoolică, instanța de apel l-a considerat nefondat, or, ansamblul probelor

administrate de către acuzatorul de stat combat versiunea inculpaților care au negat

implicarea lor în coruperea alegătorilor, iar careva probe pertinente și concludente

care să confirme poziția inculpaților nu au fost administrate la materialele cauzei

penale.

Sajin Gheorghe, Țîmbalaru Alexei, Corcodel Ghenadi și Railean Angela, în

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, a contestat cu

recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea

unei hotărâri de achitare, deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii în

cazul lui Tiholaz Gheorghe, Țîmbalaru Alexei și Railean Angela, iar în cazul lui

Sajin Gheorghe și Corcodel Ghenadi fapta inculpaților nu întrunește elementele

infracțiunii.

În susținerea cerințelor, apărarea, cu referire la prevederile art. art. 8, 19 Cod de

procedură penală, a invocat dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, și

anume în opinia recurentului instanțele de fond au dat apreciere greșită declarațiilor

inculpatului Tiholaz Gheorghe, părții vătămate Rabei Valeriu, martorilor

Begal Valeriu și Gaidău Ilie.

Apărarea a susținut, că instanța de apel, dat fiind faptul că martorul Cricol

Dumitru nu a fost audiat în cadrul primei instanțe, greșit a exclus această probă, or, în

contradicție cu acest fapt, inculpații Sajin Gheorghe și Țîmbalaru Alexei rămân a fi

condamnați pentru faptul coruperii alegătorului Cricol Dumitru.

În viziunea apărării acțiunile inculpaților ilegal au fost încadrate de către

instanțele de fond în baza aceleiași norme juridice, în timp ce faptele fiecărui inculpat

diferă.

Referitor la episodul cu inculpații Sajin Gheorghe și Țîmbalaru Alexei, instanța

de apel greșit a reținut în partea descriptivă a deciziei faptul că inculpații

Sajin Gheorghe împreună și după o înțelegere prealabilă cu Țîmbalaru Alexei la

28 iunie 2015, aproximativ la ora 14:00, în ziua alegerilor locale din s. Cimișeni,

r-nul Criuleni, intenționat, aflându-se pe o stradă din acest sat, cu scopul coruperii

alegătorilor, le-au transmis cet. Dodon Adriana și Țăran Anatolii bani în sumă de

cincizeci lei pentru fiecare, cu scopul de a-i determina pe aceștia să voteze pentru

candidatul la funcția de primar al acestui sat Pisarenco Valentina, deoarece din

declarațiile martorilor Dodon Adriana, Țăran Anatolie și Gîncu Olesea,

Sajin Gheorghe le-a transmis câte cincizeci lei după ce aceștia au fost la votare și

și-au exprimat votul, iar inculpatul Țîmbalaru Alexei nu le-a transmis careva bunuri

sau mijloace bănești.

4

În ce privește învinuirea inculpatului Corcodel Ghenadi, apărarea a opinat, că

inculpatul a negat faptul transmiterii lui Creciun Gheorghe suma de cincizeci lei și o

sticlă de băutură alcoolică „Stelele tale” pentru ca la alegerile locale nominalizate

supra să exprime votul pentru concurentul electoral Pisarenco Valentina, deoarece

însăși inculpatul este adeptul concurentului electoral Rabei Ghenadie, parte vătămată

în speță, pe care l-a votat în turul doi al alegerilor locale, or, acest fapt a fost

confirmat și de martorul Creciun Gheorghe care a declarat, că Corcodel Ghenadi pe

drum spre votare i-a spus să voteze nr. 1 din buletinul de vot, adică pentru Rabei

Ghenadie.

În același context, apărarea a adăugat, că chiar dacă a avut loc această

transmiterea sumei bănești și a sticlei cu băutură alcoolică din partea inculpatului

Corcodel Ghenadi către martorul Creciun Gheorghe, atunci la fel nu și-a găsit

confirmare învinuirea adusă, deoarece din declarațiile martorului Creciun Gheorghe,

inculpatul i-a dat banii și băutura după votare, fapt care impune concluzia că

inculpatul nu cunoștea pentru cine martorul respectiv și-a exprimat votul.

Referitor la inculpata Railean Angela, aceasta a declarat în cadrul cercetării

judecătorești, că nu le-a transmis sticla cu vin, volumul 2,5 litri, cetățenilor

Panfil Leonid și Rusu Vera, pentru ca la alegerile locale să-și exprime votul pentru

concurentul electoral Pisarenco Valentina, deoarece nu a fost în gospodăria acestora,

iar până la urmărirea penală l-a cunoscut pe Panfil Leonid ca Corcodel Dumitru,

deoarece toți îl numeau „Dima”.

La acest segment apărarea a menționat, că în cadrul cercetării judecătorești

Panfil Leonid nu a fost audiat, lipsind astfel apărarea și inculpata Railean Angela de

posibilitatea de a adresa întrebări acestui martor.

Tot aici, apărarea a specificat, că declarațiile martorului Domenti Vadim urmau

a fi apreciate critic de către instanțele de fond, care nu puteau fi puse la baza unei

hotărâri de condamnare a inculpatei Railean Angela, deoarece au fost combătute de

declarațiile cet. Rusu Vera.

5.1. Inculpații Tiholaz Gheorghe, Sajin Gheorghe, Țîmbalaru Alexei,

Corcodel Ghenadi, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, au

contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitând casarea acesteia, cu

pronunțarea unei hotărâri de achitare, deoarece nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

În susținerea cerințelor, recurenții la fel au supus criticii modalitatea de

apreciere a probelor, expunându-și considerentele pe marginea fiecărui episod în

parte.

Cu referire la episodul privind inculpatul Tiholaz Gheorghe, recurenții au

menționat, că instanțele de fond la baza hotărârii de condamnare neîntemeiat au pus

declarațiile părții vătămate Rabei Ghenadie care de fapt au fost redate din declarațiile

martorului Gaidău Ilie, adică declarațiile părții vătămate nu au un caracter direct.

Mai mult, critica instanței de apel referitor la declarațiile martorilor Begal

Valeriu și Rabei Valeriu în opinia recurenților nu este justificată, or, instanța de apel

urma să aprecieze declarațiile acestor martori sub aspectul art. 312 Cod penal.

În același context, inculpații au menționat, că instanța de apel printr-o frază

generală a respins declarațiile martorilor apărării „deoarece aceste declarații nu

coroborează cu probele administrate la cauza penală”, ceea ce reprezintă o încălcare a

5

dreptului la un proces echitabil, care este garantat de art. 6 § 1 din CțEDO, mai mult,

în viziunea inculpaților declarațiile martorilor acuzării nu coroborează între ele,

având în vedere ora la care a fost săvârșită infracțiunea, și anume instanța de apel a

constatat că ora săvârșirii infracțiunii a fost 21:00, fapt susținut și de partea vătămată

Rabei Ghenadi, însă potrivit declarațiilor martorului ocular, Gaidău Ilie, inculpatul

Tiholaz Gheorghe a săvârșit infracțiunea la ora 16:00.

Totodată, în viziunea inculpaților instanțele de fond l-au condamnat arbitrar pe

inculpatul Tiholaz Gheorghe, în lipsa unor probe pertinente și concludente, în situația

în care martorul acuzării Gaidău Ilie și partea vătămată Rabei Ghenadi fac parte din

aceeași tabără electorală.

Cu referire la episodul privind inculpații Sajin Gheorghe și Țîmbalaru Alexei,

recurenții au menționat, că instanțele de fond greșit au dat prioritate declarațiilor

martorilor acuzării și părții vătămate, or, din descrierea acestor declarații în

descriptivul deciziei nu este clar când inculpații s-au înțeles să-i corupă pe alegătorii

Dodon Adriana și Țăran Anatoli, cum inculpații au discutat cu aceștia, pe rând sau

împreună, unde se aflau în timpul discuției, în mașină sau afară, cine din inculpați a

promis/oferit suma de bani, după ce a votat Țăran Anatoli, de ce acesta a plecat la

domiciliul inculpatului Sajin Gheorghe.

Astfel, careva probe pertinente și concludente pe acest episod partea acuzării

nu a prezentat, instanțele de fond limitându-se la declarațiile martorilor

Dodon Adriana și Țăran Anatoli care au fost combătute prin declarațiile inculpaților

nominalizați, la fel și prin procesul-verbal de confruntare efectuat între aceștia, iar

declarațiile părții vătămate Rabei Ghenadi și martorului Gîncu Olesea nu au un

caracter direct, fiind preluate din declarațiile martorilor oculari citați supra.

Mai mult, inculpații au opinat pentru faptul, că martorii oculari din prezentul

episod, la fel fac parte din tabăra concurentului electoral Rabei Ghenadie, care a

pierdut scrutinul electoral, respectiv instanța de apel nemotivat a pus la baza unei

hotărâri de condamnare declarațiile a doi martori oculari în detrimentul declarațiilor a

doi inculpați.

La fel, în ce privește pretinsa corupere a lui Cricol Dumitru, acest fapt este

demonstrat doar prin declarațiile părții vătămate Rabei Ghenadi care însă nu este

martor ocular, depozițiile acestuia fiind preluate din declarațiile altor martori.

Cu referire la episodul privind inculpatul Corcodel Gheorghe, recurenții la fel

au specificat, că învinuirea este bazată doar pe declarațiile martorului

Creciun Gheorghe, dat fiind, că declarațiile părții vătămate au fost depuse din

cuvintele martorului vizat.

Respectiv, și în acest caz, instanțele de fond nu au explicat din ce cauză au

considerat preferabile declarațiile martorului Creciun Gheorghe, or, după cum a fost

enunțat supra, în cazul în care există numai declarațiile inculpatului și a persoanei

care a fost coruptă, atunci este imposibil de a obține confirmarea incontestabilă a

faptului săvârșirii infracțiunii, ceea ce face imposibilă pronunțarea unei sentințe de

condamnare.

referință procurorul, solicitând respingerea acestora deoarece motivele invocate de

recurenți nu cad sub incidența temeiurilor de casare prevăzute de art. 427 alin. (1)

Cod de procedură penală.

6

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile,

fiind vădit neîntemeiate, expunând următoarele considerente în vederea susținerii

acestei statuări.

Așadar, pornind de la expunerea argumentelor privitor la soluția de

inadmisibilitate a recursurilor ordinare declarate, Colegiul penal amintește, că potrivit

dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit

neîntemeiate.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute exhaustiv de

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent.

Din textul recursurilor se observă, că titularii acestora, critică hotărârea

contestată sub aspectul pct. 6), 8), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, din

care rezultă, că hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond în cazurile când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii și în cazul în care

faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Însă, aceste temeiuri pentru declararea recursului ordinar nu și-au găsit

confirmare la examinarea recursurilor înaintate, nefiind stabilite presupusele erori de

drept invocate de recurenți.

Analizând criticele formulate, prin prisma temeiurilor circumscrise cazurilor de

casare prevăzute de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, instanța de

recurs apreciază argumentele invocate de recurenți ca fiind nefondate, având în

vedere în acest sens următoarele considerente.

La caz, se constată că titularii cererilor de recurs critică decizia instanței de apel,

din considerentul că instanța de apel greșit a ajuns la concluzia menținerii sentinței de

condamnare a lui Tiholaz Gheorghe, Sajin Gheorghe, Țîmbalaru Alexei, Corcodel

Ghenadi și Railean Angela, astfel, în probarea alegațiilor invocate, recurenții au

descris în conținutul recursurilor probe și circumstanțe, care în opinia acestora nu au

fost apreciate de instanța de apel la justa valoare sau au fost apreciate unilateral,

creându-se astfel impresia că instanța este părtinitoare.

Însă, verificând materialele dosarului în raport cu criticele enunțate, Colegiul

penal conchide că la judecarea apelului instanța a examinat prezenta cauză penală sub

toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă privitor la menținerea

condamnării lui Tiholaz Gheorghe, Sajin Gheorghe, Țîmbalaru Alexei, Corcodel

Ghenadi și Railean Angela în baza art. 1811 alin. (1) Cod penal, la amendă în

beneficiul statului câte 500 unități convenționale, în sumă de 10000 lei, fiecare.

Or, în opinia instanței de recurs soluția instanței de apel este argumentată și

corespunzătoare circumstanțelor de fapt și de drept stabilite în cauză.

7

Cu referire la pretinsa încălcare admisă de instanța de apel prevăzută de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează că, așa

cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în

conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel,

decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la adoptarea soluției

expuse în pct. 4. din prezenta decizie și a cărei redare repetată nu este necesară.

În același context, în vederea respingerii argumentelor apărării privitor la

chestiunea de apreciere eronată a probelor, Colegiul penal amintește că la etapa

judecării recursului ordinar nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o

nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea

constatată de instanțele de fond, acestea fiind atribuțiile exclusive ale instanțelor

vizate, deci, instanța de recurs nu examinează criticele referitoare la presupusa greșită

reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci

verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea

condamnării inculpaților privind învinuirea imputată acestora prin rechizitoriu.

Raportând cele expuse supra la verificarea și aprecierea probelor efectuată de

instanța de apel, Colegiul penal evidențiază că, instanța de apel corect a ajuns la

concluzia despre vinovăția inculpaților de cele imputate prin rechizitoriu și just a

apreciat probatoriul acumulat, or, alegațiile recurenților în sensul vizat sunt

neîntemeiate.

Totodată, Colegiul penal pe această linie de considerente specifică că, pentru a

constitui caz de casare eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi

influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică.

Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța

între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor

aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe

care materialul probator o susține.

În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de

recurs, or, în fapt și în drept, decizia instanței de apel corespunde tuturor normelor de

drept procesual penal.

Autorii recursurilor invocă că instanța a apreciat unilateral probele administrate,

însă din actele cauzei se constată că instanța de apel le-a creat părților condițiile

necesare, cercetând probele așa cum au fost prezentate de părți și a conchis corect

asupra circumstanțelor de fapt ale cauzei, efectuând o încadrare juridică corectă, mai

mult, Colegiul penal enunță, că critica apărării sub aspectul pct. 12) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, este neîntemeiată deoarece în susținerea acesteia, apărarea

nu a invocat concret în baza cărei norme de drept urmau să fie calificate juridic

acțiunile inculpaților, în cazul în care faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită.

Tot în acest context, Colegiul penal reține că, după cum rezultă din prevederile

art. 314 Cod de procedură penală, instanța de judecată este obligată, în procesul

judecării cauzei, să cerceteze nemijlocit și sub toate aspectele, probele prezentate de

părți, creându-le acestora condiții necesare pentru cercetarea multilaterală și în

deplină măsură a circumstanțelor cauzei.

Cât privește critica invocată de recurenți precum că instanța de apel la judecarea

apelului nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul

8

penal menționează că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor

și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor

elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din

punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei

motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza de față.

Față de cele ce preced, Colegiul penal amintește că aceste motive au fost

obiectul judecării în instanța de apel, iar materialul probator al cauzei penale

dovedește legalitatea temeiurilor de fapt și de drept, care au dus la pronunțarea

hotărârii de condamnare.

Opozabil celor enunțate de recurenți, Colegiul penal, verificând materialele

dosarului, specifică că judecând apelul instanța a examinat cauza sub toate aspectele,

adoptând o soluție corectă în speță, iar motivele invocate în recursurile ordinare de

către apărare și inculpați, descrise în pct. 5. 5.1. ale prezentei decizii au fost obiectul

judecării în instanța de apel și Colegiul penal nu le consideră relevante, ele urmând a

fi respinse.

Tot aici, sub aspectul pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

Colegiul penal relevă, că instanța de apel corect a statuat pe soluția primei instanțe că

în acțiunile inculpaților Tiholaz Gheorghe, Sajin Gheorghe, Țîmbalaru Alexei,

Corcodel Ghenadi și Railean Angela sunt prezente toate elementele constitutive ale

infracțiunii incriminate, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și pentru a

evita repetări inutile le însușește.

Pe cale de consecință, în virtutea considerentelor consemnate în partea

descriptivă a prezentei decizii, constatând că în cauză există o concordanță deplină

între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanțele de fond în privința

inculpaților Tiholaz Gheorghe, Sajin Gheorghe, Țîmbalaru Alexei, Corcodel Ghenadi

și Railean Angela și nefiind identificată de instanța de recurs prezența erorilor

judiciare, care ar putea servi drept temei de casare a deciziei recurate, Colegiul penal

consideră ca fiind neîntemeiate criticele formulate de recurenți în cererile de recurs

ordinare deferite spre examinare.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de avocatul Dlujanschi Elic în

numele inculpaților și de inculpații Tiholaz Gheorghe, Sajin Gheorghe, Țîmbalaru

Alexei și Corcodel Ghenadi, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 21 decembrie 2016, în cauza penală în privința lui Tiholaz Gheorghe

Ion, Sajin Gheorghe Nicolae, Țîmbalaru Alexei Alexandru, Corcodel Ghenadi

Gheorghi și Railean Angela Ion, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 06 iulie 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Petru Moraru

Ghenadie Nicolaev

9