1ra-721/17 — Art. 181/1 alin 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Criuleni din 17 octombrie 2016, Tiholaz Gheorghe, Sajin Gheorghe, Țîmbalaru Alexei, Corcodel Ghenadi și Railean Angela au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 1811 alin. (1) Cod penal, la amendă în beneficiul statului câte 500 unități convenționale, în sumă de 10000 lei, fiecare.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt, că Tiholaz Gheorghe la 27 iunie 2015, aproximativ la ora 21:20, cu o zi înainte de ziua alegerilor locale din s. Cimișeni, r-nul Criuleni, care a avut loc la 28 iunie 2015, intenționat, aflându-se în fața porții de la intrarea în ograda casei cet. Gaideu Ilie, având scopul coruperii alegătorilor, i-a transmis acestuia o sticlă de coniac și una sută lei cu scopul de a-1 determina pe acesta să voteze pentru candidatul la funcția de primar al s. Cimișeni, 1 r-nul Criuleni, Pisarenco Valentina, ceea ce ultimul a și făcut în ziua alegerilor. Sajin Gheorghe la 28 iunie 2015, aproximativ la ora 14:00, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Țîmbalaru Alexei, în ziua alegerilor locale din s. Cimișeni, r-nul Criuleni, intenționat, aflându-se pe o stradă din acest sat, cu scopul coruperii alegătorilor, le-au transmis cet. Dodon Adriana și Țăran Anatolii bani în sumă de cincizeci lei pentru fiecare, iar cet. Cricol Dumitru o sticlă de coniac marca „Călărași” și una sută lei cu scopul de a-i determina pe aceștia să voteze pentru candidatul la funcția de primar al acestui sat Pisarenco Valentina, ceea ce ultimii au și făcut în ziua alegerilor. Corcodel Ghenadi la 28 iunie 2015, aproximativ la ora 09:00, în ziua alegerilor locale din turul doi pentru alegerea primarului s. Cimișeni, r-nul Criuleni, intenționat, aflându-se în fața porții de la intrarea în ograda casei locuitorului acestui sat, Creciun Gheorghe, având scopul coruperii alegătorilor, i-a transmis ultimului cincizeci lei și o sticlă de băutură alcoolică marca „Stelele tale”, cu scopul de a-l determina pe ultimul ca să voteze pentru candidatul la funcția de primar al acestui sat Pisarenco Valentina, ceea ce ultimul a și făcut în ziua alegerilor. Railean Angela, spre seara zilei de 27 iunie 2015, cu o zi înainte de ziua alegerilor locale din s. Cimișeni, r-nul Criuleni, intenționat, aflându-se la domiciliul cet. Panfil Leonid amplasat pe adresa s. Cimișeni, r-nul Criuleni, cu scopul coruperii alegătorilor, i-a transmis ultimului și cet. Rusu Vera o sticlă cu vin, volumul 2,5 litri, cu scopul de a-i determina pe aceștia să voteze candidatul la funcția de primar al s. Cimișeni, r-nul Criuleni, Pisarenco Valentina, la alegerile locale din 28 iunie 2015, ceea ce ultimii au și făcut.

Avocatul Dlujanschi Elic în numele inculpaților și inculpații Tiholaz Gheorghe, Sajin Gheorghe, Țîmbalaru Alexei, Corcodel Ghenadi și Railean Angela au contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii. În susținerea cerințelor apelanții au invocat următoarele aspecte: - între orele 16:00-17:00, inculpatul Tiholaz Gheorghe s-a aflat acasă la martorul Begal Valeriu unde au discutat referitor la terenurile arendate de întreprinderea lui Tiholaz Gheorghe și acest fapt a fost confirmat de martorii Rabei Valeriu și Begal Valeriu; - prima instanță a invocat faptul că martorul Cricol Dumitru, fiind audiat în ședința de judecată a dat declarații concludente și pertinente care confirmă învinuirea adusă inculpaților, însă martorul Cricol Dumitru nu a fost audiat în ședința de judecată; - inculpatul Țîmbalari Alexei nu a transmis lui Dodon Adriana și Țăran Anatoli careva bunuri sau mijloace bănești, acest fapt este confirmat în ședința de judecată de martorii Dodon Adriana și Țăran Anatoli; - inculpatul Corcodel Ghenadi nu i-a dat lui Creciun Gheorghe suma de cincizeci lei și o sticlă de băutură alcoolică, iar inculpata Railean Angela nu a transmis o sticlă cu vin cet. Panfil Leonid și Rusu Vera.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2016, a fost respins ca nefondat apelul, cu menținerea sentinței. 2 La adoptarea soluției date, instanța de apel a statuat că, prima instanță în baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat apreciere justă în sensul art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția și condamnarea inculpaților Tiholaz Gheorghe, Sajin Gheorghe, Țîmbalaru Alexei, Corcodel Ghenadi și Railean Angela în baza art. 1811 alin. (1) Cod penal, la amendă în beneficiul statului câte 500 unități convenționale, în sumă de 10000 lei, fiecare. În acest sens, instanța de apel a conchis că vinovăția inculpaților Tiholaz Gheorghe, Sajin Gheorghe, Țîmbalaru Alexei, Corcodel Ghenadi și Railean Angela se confirmă prin: declarațiile părții vătămate Rabei Ghenadie (f.d. 233-239, vol. II); martorilor Gaidău Ilie (f.d. 249-250, vol. II), Țăran Anatoli (f.d. 240-241, vol. II), Dodon Adriana (f.d. 242-243, vol. II), Gîncu Olesea (f.d. 244, vol. II); Creciun Gheorghe (f.d. 1-2, vol. IV), Rusu Vera (f.d. 247-248, vol. II), Domenti Vadim (f.d. 245-246, vol. II); denunțul cet. Țăran Anatoli (f.d. 86, vol. I); procesele-verbale de confruntare din 23 noiembrie 2015 (f.d. 7-8, 9-10, 11-13, 14-15 vol. II). În ceea ce privește declarațiile martorilor apărării Begal Valeriu, Pisarenco Valentina și Rabei Valeriu, instanța de apel le-a apreciat critic, dat fiind că nu pot fi puse la baza unei hotărâri de achitare, deoarece aceste declarații nu coroborează cu probele administrate la cauza penală, mai mult dintre martorii enunțați și inculpați instanța de apel a constatat relații de prietenie și colaborare. Totodată, instanța de apel a apreciat critic și declarațiile inculpaților care nu au recunoscut vina în săvârșirea infracțiunii incriminate, deoarece aceste declarații nu au fost susținute prin probe pertinente și concludente, fiind combătute prin depozițiile martorilor acuzării, poziția inculpaților fiind apreciată de către instanța de apel drept o metodă de apărare. Alegațiile apărării precum că: la 27 iunie 2015, aproximativ la ora 21:20 Tiholaz Gheorghe nu s-a aflat în s. Cimișeni, r-nul Criuleni; inculpatul Sajin Gheorghe nu cunoștea pentru cine alegătorii Dodon Adriana și Țăran Anatoli și-au exprimat votul, iar inculpatul Țîmbalaru Alexei nu a transmis martorilor careva bunuri sau mijloace bănești, instanța de apel le-a respins din motiv că aceste argumente au fost combătute prin depozițiile martorilor acuzării Gaidău Ilie, Dodon Adriana și Țăran Anatoli. La fel, instanța de apel a notat, că martorul Cricol Dumitru nu a fost audiat în cadrul ședinței de judecată în prima instanță, din care motiv această probă a fost exclusă, deși, prima instanță nu a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile acestui martor, mai mult, au fost apreciate critic probele administrate de procuror și anume procesele-verbale de confruntare din 23 noiembrie 2015 dintre martorul Creciun Gheorghe și inculpatul Corcodel Ghenadi și dintre martorul Cricol Dumitru și inculpatul Țîmbalaru Alexei, deoarece acești martori nu și-au susținut depozițiile date organului de urmărire penală. Instanța de apel a menținut aprecierea primei instanțe cu referire la probele acuzării, și anume două dispozitive model „USB transcend”, capacitatea 8 GB pe 3 care, de către partea vătămată Rabei Ghenadie au fost efectuate la camera de luat vederi unele filmări în care o parte din martori povestesc despre coruperea lor de către inculpați în cadrul alegerilor primarului s. Cimișeni, r-nul Criuleni, care au avut loc la 28 iunie 2016, or, aceste două dispozitive nu pot constitui probe pertinente și concludente, deoarece contravin prevederilor art. art. 93 alin. (2) pct. 6), 94 alin. (1) pct. 2), 4), 7), 132 alin. (1) pct. 1) lit. c), g) Cod de procedură penală. Cu referire la argumentul apărării referitor la faptul, că inculpatul Corcodel Ghenadi nu i-a transmis lui Creciun Gheorghe suma de 50 lei și o sticlă cu băutură alcoolică, instanța de apel l-a considerat nefondat, or, ansamblul probelor administrate de către acuzatorul de stat combat versiunea inculpaților care au negat implicarea lor în coruperea alegătorilor, iar careva probe pertinente și concludente care să confirme poziția inculpaților nu au fost administrate la materialele cauzei penale.

Avocatul Dlujanschi Elic în numele inculpaților Tiholaz Gheorghe, Sajin Gheorghe, Țîmbalaru Alexei, Corcodel Ghenadi și Railean Angela, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii în cazul lui Tiholaz Gheorghe, Țîmbalaru Alexei și Railean Angela, iar în cazul lui Sajin Gheorghe și Corcodel Ghenadi fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii. În susținerea cerințelor, apărarea, cu referire la prevederile art. art. 8, 19 Cod de procedură penală, a invocat dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, și anume în opinia recurentului instanțele de fond au dat apreciere greșită declarațiilor inculpatului Tiholaz Gheorghe, părții vătămate Rabei Valeriu, martorilor Begal Valeriu și Gaidău Ilie. Apărarea a susținut, că instanța de apel, dat fiind faptul că martorul Cricol Dumitru nu a fost audiat în cadrul primei instanțe, greșit a exclus această probă, or, în contradicție cu acest fapt, inculpații Sajin Gheorghe și Țîmbalaru Alexei rămân a fi condamnați pentru faptul coruperii alegătorului Cricol Dumitru. În viziunea apărării acțiunile inculpaților ilegal au fost încadrate de către instanțele de fond în baza aceleiași norme juridice, în timp ce faptele fiecărui inculpat diferă. Referitor la episodul cu inculpații Sajin Gheorghe și Țîmbalaru Alexei, instanța de apel greșit a reținut în partea descriptivă a deciziei faptul că inculpații Sajin Gheorghe împreună și după o înțelegere prealabilă cu Țîmbalaru Alexei la 28 iunie 2015, aproximativ la ora 14:00, în ziua alegerilor locale din s. Cimișeni, r-nul Criuleni, intenționat, aflându-se pe o stradă din acest sat, cu scopul coruperii alegătorilor, le-au transmis cet. Dodon Adriana și Țăran Anatolii bani în sumă de cincizeci lei pentru fiecare, cu scopul de a-i determina pe aceștia să voteze pentru candidatul la funcția de primar al acestui sat Pisarenco Valentina, deoarece din declarațiile martorilor Dodon Adriana, Țăran Anatolie și Gîncu Olesea, Sajin Gheorghe le-a transmis câte cincizeci lei după ce aceștia au fost la votare și și-au exprimat votul, iar inculpatul Țîmbalaru Alexei nu le-a transmis careva bunuri sau mijloace bănești. 4 În ce privește învinuirea inculpatului Corcodel Ghenadi, apărarea a opinat, că inculpatul a negat faptul transmiterii lui Creciun Gheorghe suma de cincizeci lei și o sticlă de băutură alcoolică „Stelele tale” pentru ca la alegerile locale nominalizate supra să exprime votul pentru concurentul electoral Pisarenco Valentina, deoarece însăși inculpatul este adeptul concurentului electoral Rabei Ghenadie, parte vătămată în speță, pe care l-a votat în turul doi al alegerilor locale, or, acest fapt a fost confirmat și de martorul Creciun Gheorghe care a declarat, că Corcodel Ghenadi pe drum spre votare i-a spus să voteze nr. 1 din buletinul de vot, adică pentru Rabei Ghenadie. În același context, apărarea a adăugat, că chiar dacă a avut loc această transmiterea sumei bănești și a sticlei cu băutură alcoolică din partea inculpatului Corcodel Ghenadi către martorul Creciun Gheorghe, atunci la fel nu și-a găsit confirmare învinuirea adusă, deoarece din declarațiile martorului Creciun Gheorghe, inculpatul i-a dat banii și băutura după votare, fapt care impune concluzia că inculpatul nu cunoștea pentru cine martorul respectiv și-a exprimat votul. Referitor la inculpata Railean Angela, aceasta a declarat în cadrul cercetării judecătorești, că nu le-a transmis sticla cu vin, volumul 2,5 litri, cetățenilor Panfil Leonid și Rusu Vera, pentru ca la alegerile locale să-și exprime votul pentru concurentul electoral Pisarenco Valentina, deoarece nu a fost în gospodăria acestora, iar până la urmărirea penală l-a cunoscut pe Panfil Leonid ca Corcodel Dumitru, deoarece toți îl numeau „Dima”. La acest segment apărarea a menționat, că în cadrul cercetării judecătorești Panfil Leonid nu a fost audiat, lipsind astfel apărarea și inculpata Railean Angela de posibilitatea de a adresa întrebări acestui martor. Tot aici, apărarea a specificat, că declarațiile martorului Domenti Vadim urmau a fi apreciate critic de către instanțele de fond, care nu puteau fi puse la baza unei hotărâri de condamnare a inculpatei Railean Angela, deoarece au fost combătute de declarațiile cet. Rusu Vera. 5.1. Inculpații Tiholaz Gheorghe, Sajin Gheorghe, Țîmbalaru Alexei, Corcodel Ghenadi, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, au contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. În susținerea cerințelor, recurenții la fel au supus criticii modalitatea de apreciere a probelor, expunându-și considerentele pe marginea fiecărui episod în parte. Cu referire la episodul privind inculpatul Tiholaz Gheorghe, recurenții au menționat, că instanțele de fond la baza hotărârii de condamnare neîntemeiat au pus declarațiile părții vătămate Rabei Ghenadie care de fapt au fost redate din declarațiile martorului Gaidău Ilie, adică declarațiile părții vătămate nu au un caracter direct. Mai mult, critica instanței de apel referitor la declarațiile martorilor Begal Valeriu și Rabei Valeriu în opinia recurenților nu este justificată, or, instanța de apel urma să aprecieze declarațiile acestor martori sub aspectul art. 312 Cod penal. În același context, inculpații au menționat, că instanța de apel printr-o frază generală a respins declarațiile martorilor apărării „deoarece aceste declarații nu coroborează cu probele administrate la cauza penală”, ceea ce reprezintă o încălcare a 5 dreptului la un proces echitabil, care este garantat de art. 6 § 1 din CțEDO, mai mult, în viziunea inculpaților declarațiile martorilor acuzării nu coroborează între ele, având în vedere ora la care a fost săvârșită infracțiunea, și anume instanța de apel a constatat că ora săvârșirii infracțiunii a fost 21:00, fapt susținut și de partea vătămată Rabei Ghenadi, însă potrivit declarațiilor martorului ocular, Gaidău Ilie, inculpatul Tiholaz Gheorghe a săvârșit infracțiunea la ora 16:00. Totodată, în viziunea inculpaților instanțele de fond l-au condamnat arbitrar pe inculpatul Tiholaz Gheorghe, în lipsa unor probe pertinente și concludente, în situația în care martorul acuzării Gaidău Ilie și partea vătămată Rabei Ghenadi fac parte din aceeași tabără electorală. Cu referire la episodul privind inculpații Sajin Gheorghe și Țîmbalaru Alexei, recurenții au menționat, că instanțele de fond greșit au dat prioritate declarațiilor martorilor acuzării și părții vătămate, or, din descrierea acestor declarații în descriptivul deciziei nu este clar când inculpații s-au înțeles să-i corupă pe alegătorii Dodon Adriana și Țăran Anatoli, cum inculpații au discutat cu aceștia, pe rând sau împreună, unde se aflau în timpul discuției, în mașină sau afară, cine din inculpați a promis/oferit suma de bani, după ce a votat Țăran Anatoli, de ce acesta a plecat la domiciliul inculpatului Sajin Gheorghe. Astfel, careva probe pertinente și concludente pe acest episod partea acuzării nu a prezentat, instanțele de fond limitându-se la declarațiile martorilor Dodon Adriana și Țăran Anatoli care au fost combătute prin declarațiile inculpaților nominalizați, la fel și prin procesul-verbal de confruntare efectuat între aceștia, iar declarațiile părții vătămate Rabei Ghenadi și martorului Gîncu Olesea nu au un caracter direct, fiind preluate din declarațiile martorilor oculari citați supra. Mai mult, inculpații au opinat pentru faptul, că martorii oculari din prezentul episod, la fel fac parte din tabăra concurentului electoral Rabei Ghenadie, care a pierdut scrutinul electoral, respectiv instanța de apel nemotivat a pus la baza unei hotărâri de condamnare declarațiile a doi martori oculari în detrimentul declarațiilor a doi inculpați. La fel, în ce privește pretinsa corupere a lui Cricol Dumitru, acest fapt este demonstrat doar prin declarațiile părții vătămate Rabei Ghenadi care însă nu este martor ocular, depozițiile acestuia fiind preluate din declarațiile altor martori. Cu referire la episodul privind inculpatul Corcodel Gheorghe, recurenții la fel au specificat, că învinuirea este bazată doar pe declarațiile martorului Creciun Gheorghe, dat fiind, că declarațiile părții vătămate au fost depuse din cuvintele martorului vizat. Respectiv, și în acest caz, instanțele de fond nu au explicat din ce cauză au considerat preferabile declarațiile martorului Creciun Gheorghe, or, după cum a fost enunțat supra, în cazul în care există numai declarațiile inculpatului și a persoanei care a fost coruptă, atunci este imposibil de a obține confirmarea incontestabilă a faptului săvârșirii infracțiunii, ceea ce face imposibilă pronunțarea unei sentințe de condamnare.

Asupra recursurilor ordinare declarate de apărare și de inculpați a depus referință procurorul, solicitând respingerea acestora deoarece motivele invocate de recurenți nu cad sub incidența temeiurilor de casare prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. 6

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate, expunând următoarele considerente în vederea susținerii acestei statuări. Așadar, pornind de la expunerea argumentelor privitor la soluția de inadmisibilitate a recursurilor ordinare declarate, Colegiul penal amintește, că potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute exhaustiv de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Din textul recursurilor se observă, că titularii acestora, critică hotărârea contestată sub aspectul pct. 6), 8), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, din care rezultă, că hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond în cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii și în cazul în care faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Însă, aceste temeiuri pentru declararea recursului ordinar nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor înaintate, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurenți. Analizând criticele formulate, prin prisma temeiurilor circumscrise cazurilor de casare prevăzute de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, instanța de recurs apreciază argumentele invocate de recurenți ca fiind nefondate, având în vedere în acest sens următoarele considerente. La caz, se constată că titularii cererilor de recurs critică decizia instanței de apel, din considerentul că instanța de apel greșit a ajuns la concluzia menținerii sentinței de condamnare a lui Tiholaz Gheorghe, Sajin Gheorghe, Țîmbalaru Alexei, Corcodel Ghenadi și Railean Angela, astfel, în probarea alegațiilor invocate, recurenții au descris în conținutul recursurilor probe și circumstanțe, care în opinia acestora nu au fost apreciate de instanța de apel la justa valoare sau au fost apreciate unilateral, creându-se astfel impresia că instanța este părtinitoare. Însă, verificând materialele dosarului în raport cu criticele enunțate, Colegiul penal conchide că la judecarea apelului instanța a examinat prezenta cauză penală sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă privitor la menținerea condamnării lui Tiholaz Gheorghe, Sajin Gheorghe, Țîmbalaru Alexei, Corcodel Ghenadi și Railean Angela în baza art. 1811 alin. (1) Cod penal, la amendă în beneficiul statului câte 500 unități convenționale, în sumă de 10000 lei, fiecare. Or, în opinia instanței de recurs soluția instanței de apel este argumentată și corespunzătoare circumstanțelor de fapt și de drept stabilite în cauză. 7 Cu referire la pretinsa încălcare admisă de instanța de apel prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la adoptarea soluției expuse în pct. 4. din prezenta decizie și a cărei redare repetată nu este necesară. În același context, în vederea respingerii argumentelor apărării privitor la chestiunea de apreciere eronată a probelor, Colegiul penal amintește că la etapa judecării recursului ordinar nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, acestea fiind atribuțiile exclusive ale instanțelor vizate, deci, instanța de recurs nu examinează criticele referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea condamnării inculpaților privind învinuirea imputată acestora prin rechizitoriu. Raportând cele expuse supra la verificarea și aprecierea probelor efectuată de instanța de apel, Colegiul penal evidențiază că, instanța de apel corect a ajuns la concluzia despre vinovăția inculpaților de cele imputate prin rechizitoriu și just a apreciat probatoriul acumulat, or, alegațiile recurenților în sensul vizat sunt neîntemeiate. Totodată, Colegiul penal pe această linie de considerente specifică că, pentru a constitui caz de casare eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de recurs, or, în fapt și în drept, decizia instanței de apel corespunde tuturor normelor de drept procesual penal. Autorii recursurilor invocă că instanța a apreciat unilateral probele administrate, însă din actele cauzei se constată că instanța de apel le-a creat părților condițiile necesare, cercetând probele așa cum au fost prezentate de părți și a conchis corect asupra circumstanțelor de fapt ale cauzei, efectuând o încadrare juridică corectă, mai mult, Colegiul penal enunță, că critica apărării sub aspectul pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, este neîntemeiată deoarece în susținerea acesteia, apărarea nu a invocat concret în baza cărei norme de drept urmau să fie calificate juridic acțiunile inculpaților, în cazul în care faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Tot în acest context, Colegiul penal reține că, după cum rezultă din prevederile art. 314 Cod de procedură penală, instanța de judecată este obligată, în procesul judecării cauzei, să cerceteze nemijlocit și sub toate aspectele, probele prezentate de părți, creându-le acestora condiții necesare pentru cercetarea multilaterală și în deplină măsură a circumstanțelor cauzei. Cât privește critica invocată de recurenți precum că instanța de apel la judecarea apelului nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul 8 penal menționează că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza de față. Față de cele ce preced, Colegiul penal amintește că aceste motive au fost obiectul judecării în instanța de apel, iar materialul probator al cauzei penale dovedește legalitatea temeiurilor de fapt și de drept, care au dus la pronunțarea hotărârii de condamnare. Opozabil celor enunțate de recurenți, Colegiul penal, verificând materialele dosarului, specifică că judecând apelul instanța a examinat cauza sub toate aspectele, adoptând o soluție corectă în speță, iar motivele invocate în recursurile ordinare de către apărare și inculpați, descrise în pct. 5. 5.1. ale prezentei decizii au fost obiectul judecării în instanța de apel și Colegiul penal nu le consideră relevante, ele urmând a fi respinse. Tot aici, sub aspectul pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal relevă, că instanța de apel corect a statuat pe soluția primei instanțe că în acțiunile inculpaților Tiholaz Gheorghe, Sajin Gheorghe, Țîmbalaru Alexei, Corcodel Ghenadi și Railean Angela sunt prezente toate elementele constitutive ale infracțiunii incriminate, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește. Pe cale de consecință, în virtutea considerentelor consemnate în partea descriptivă a prezentei decizii, constatând că în cauză există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanțele de fond în privința inculpaților Tiholaz Gheorghe, Sajin Gheorghe, Țîmbalaru Alexei, Corcodel Ghenadi și Railean Angela și nefiind identificată de instanța de recurs prezența erorilor judiciare, care ar putea servi drept temei de casare a deciziei recurate, Colegiul penal consideră ca fiind neîntemeiate criticele formulate de recurenți în cererile de recurs ordinare deferite spre examinare.

În corespundere cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de avocatul Dlujanschi Elic în numele inculpaților și de inculpații Tiholaz Gheorghe, Sajin Gheorghe, Țîmbalaru Alexei și Corcodel Ghenadi, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2016, în cauza penală în privința lui Tiholaz Gheorghe Ion, Sajin Gheorghe Nicolae, Țîmbalaru Alexei Alexandru, Corcodel Ghenadi Gheorghi și Railean Angela Ion, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 06 iulie 2017. Președinte Petru Ursache Judecătorii Petru Moraru Ghenadie Nicolaev 9