1ra-1121/17 — art. 264 alin.3 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Grigoriopol din 1 decembrie 2016, cauza fiind examinată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, Zidrașco Angela a fost recunoscută culpabilă și condamnată în baza art. 264 alin.(3) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 2 (doi) ani. Conform art. 90 Cod penal pedeapsa numită a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 (doi) ani. Acțiunea civilă a succesorului victimei Stasiev Ilie a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că Zidrașco Angela la 02 august 2014, aproximativ ora 18.00, conducând automobilul de model xxx, cu n/î xxx, prin or. Grigoriopol, str. Dzerjinsc din centrul localității indicate spre direcția pieței „de duminică”, încălcând prevederile regulamentului circulației rutiere, nu a ținut cont de faptul că pe același drum se deplasa cu o bicicletă cet. Stasiev Grigore xxx. În preajma casei nr. 62 de pe strada Dzerjinsc, Zidrașco Angela, încălcând prevederile Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 357 din 13.05.2009 și anume: punct. 45, subpunctul 1) - „Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori; starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; situația rutieră.” subpunctul 2) - “în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza 1 sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului.” punct. 46, în care este expres prevăzut că „Conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudență sporită și, în caz de necesitate, să reducă viteza până la limita care i-ar garanta siguranța traficului”, din imprudență a tamponat biciclistul Stasiev Grigore, care se deplasa pe aceiași bandă de circulație și în aceeași direcție de deplasare a mijlocului de transport. În rezultatul impactului Stasiev Grigore xxx a suferit vătămări corporale și a fost transportat la spital, iar la 28.08.2014 din cauza leziunilor suferite a decedat. Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 265 D din 22 august 2015, s-a concluzionat că moartea cet. Stasiev Grigore xxx, a survenit în urma vătămărilor corporale sub formă de contuzia lobului frontal drept al creierului, fractura osului parietal stâng cu trecerea osului occipital și baza craniului, hemoragii în țesuturile moi ale capului, din regiunea parietală stânga, fractura închisă a coastelor 2,3,4,5,6,7 din stânga pe linia axilară anterioară fără lezarea pleurei parietale, fractura închisă a claviculei stângi, ce se califică ca vătămări grave în urma cărora a survenit decesul victimei.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Tripac Vasile în numele succesorului victimei, Stasiev Ilie, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care lui Zidrașco Angela să-i fie numită o pedeapsă mai aspră și admiterea acțiunii civile prin care a încasa din contul inculpatei, în beneficiul lui Stasiev Ilie a sumei totale de 142 800 (o sută patruzeci și două mii opt sute) lei, dintre care: - cu titlul de prejudiciu material - 61 300 (șaizeci și unu mii trei sute) lei; - cu titlul de prejudiciu moral – 80 000 (optzeci mii) lei; - cheltuieli de judecată - 1 500 (o mie cinci sute) lei. În motivarea apelului avocatul a invocat că până la moment inculpata nu a restituit daunele materiale și morale cauzate prin infracțiune, la solicitările de a repara prejudiciul, aceasta categoric refuză și declară că nu are de gând să suporte careva cheltuieli, prin ce încă odată cauzează suferințe psihice celor apropiați.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2017, s-a dispus admiterea apelului declarat de avocatul Tripac Vasile, casarea sentinței în partea numirii pedepsei și în partea civilă cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: S-a numit pedeapsă Angelei Zidrașco în baza art. 264 alin.(3) lit. b) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, sub formă de închisoare pe termen de 3 (trei) ani cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 3 (trei) ani. Conform art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei închisorii numită inculpatei, cu fixarea unui termen de probațiune de 4 (patru) ani. S-a admis acțiunea civilă cu privire la încasarea daunei morale și s-a dispus încasarea de la Zidrașco Angela în beneficiul succesorului victimei Stasiev Ilie a sumei de 80 000 (optzeci mii) lei. 2 S-a dispus încasarea cheltuielilor de judecată (pentru asistența juridică) de la Zidrașco Angela în beneficiul succesorului victimei Stasiev Ilie în sumă de 1 500 (una mie cinci sute) lei. S-a admis în principiu acțiunea civilă cu privire la încasarea daunei materiale, lăsând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța civilă. În rest sentința a fost menținută. 4.1. În susținerea soluției sale, instanța de apel a menționat că la pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că inculpata a săvârșit anume infracțiunea imputată. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Totodată, Colegiul a indicat că instanța de fond neîntemeiat a respins acțiunea civilă înaintată de către succesorul victimei cu privire la încasarea daunei morale și ținând cont de practica CEDO privitor la modul de încasare a prejudiciului moral, cât și de prevederile art. 1423 Cod civil, a considerat necesar admiterea acesteia. Astfel, instanța a constatat că prin infracțiune, succesorului victimei, Stasiev Ilie, i- au fost cauzate mari suferințe psihice, deoarece în rezultatul accidentului rutier a decedat fratele său, a avut considerabile retrăiri în legătură cu funeraliile acestuia, inculpata necontribuind la acestea. De asemenea, Colegiul a considerat necesar de a admite acțiunea civilă și în partea încasării din contul inculpatei în beneficiul succesorului victimei a cheltuielilor judiciare pentru acordarea asistenței juridice de către avocat, deoarece conform bonului de plată (f.d. 186), cu certitudine s-a constatat că dânsul a suportat cheltuieli în mărime de 1 500 (una mie cinci sute) lei, în urma încheierii contractului de asistență juridică cu avocatul Tripac Vasile. Referitor la repararea daunei materiale, Colegiul a menționat că în cazuri excepționale când pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui amânată judecarea cauzei, instanța poate să admită în principiu acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. Astfel, s-a constatat că de către succesorul victimei nu au fost prezentate careva probe incontestabile pentru stabilirea cuantumului concret al prejudiciului material și acesta nu este posibil de constatat fără a amâna judecarea cauzei, or dânsul a anexat la dosar un șir de copii ale unor pagini web ce conțin prețul unor bunuri și servicii, care în viziunea acestuia ar demonstra cheltuielile suportate de el la funeraliile fratelui său (f.d. 190-202), dar din ele nu se poate constata cert dacă toate aceste cheltuieli au fost suportate concret la înmormântare, astfel fără prezentarea unor documente suplimentare, nu se poate constata cuantumul concret al cheltuielilor, iar aceasta ar necesita timp îndelungat de examinare a cauzei și reieșind din prevederile art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul a ajuns la concluzia de a admite în principiu acțiunea civilă cu privire la încasarea 3 daunei materiale de la Zidrașco Angela în beneficiul succesorului victimei, lăsând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se exprime instanța civilă. Referitor la pedeapsa numită inculpatei, Colegiul a considerat că instanța de fond, la stabilirea tipului și măsurii acesteia, nu a ținut cont de toate circumstanțele pe cauză, or inculpata nu a reparat benevol dauna materială și nu a contribuit cu nimic la funeraliile victimei. Astfel la stabilirea noii pedepse inculpatei, Colegiul careva circumstanțe atenuante sau agravante nu a reținut și a considerat că îndreptarea și reeducarea acesteia este posibilă fără izolarea ei reală de libertate. Ajungând la concluzia dată, instanța a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 61, 75-78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii comise, de persoana inculpatei, de faptul că este fără antecedente penale, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, nu a întreprins careva acțiuni în vederea recuperării prejudiciului cauzat succesorului victimei.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Grigore Placinta în numele inculpatei, care invocând prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței instanței de fond. În motivarea recursului avocatul indică că atât în instanța de fond cât și în cea de apel s-a stabilit că inculpata a participat activ la repararea cheltuielilor în timpul tratamentului și pentru înmormântarea victimei. La fel inculpata a înmânat fiicei decedatului 500 dolari, aceasta neavând careva pretenții față de Zidrașco Angela. De asemenea, consideră că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate de apelant referitor la cheltuielile pentru transportarea victimei de la spital și pentru procurarea sicriului, or inculpata a prezentat în acest sens înscrisuri cu cheltuieli reale. 5.1. Pe marginea recursului declarat, procurorul depune referință, menționând că suma de 80 000 lei încasată de către instanța de apel de la Zidrașco Angela în beneficiul succesorului victimei, cu titlu de prejudiciu moral, este una justificată, or această sumă a fost încasată în strictă conformitate cu prevederile art. 1422, 1423 Cod civil. Totodată alegația referitoare la legalitatea admiterii în principiu a acțiunii civile, este una declarativă, nefiind bazată pe careva norme legale, ori soluția reținută de instanța de apel a fost pronunțată în strictă conformitate cu prevederile art. 387 alin.(3) Cod de procedură penală. Reieșind din cele expuse acuzarea consideră că lipsesc temeiuri de casare a hotărârii contestate.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. 4 Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. La caz se reține, că recurentul invocă ca temei de recurs dispozițiile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prevăd cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată, că autorul nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite, invocând doar dezacordul cu pedeapsa stabilită, cuantumul despăgubirii pentru prejudiciul moral stabilit și încasat de către instanța de apel în beneficiul succesorului victimei cât și admiterea în principiu a acțiunii civile în partea prejudiciului material, din care motiv va fi supusă verificării hotărârea judecătorească contestată doar sub aspectul laturii civile și stabilirii pedepsei. Verificând materialele cauzei, Colegiul penal constată că, temeiurile invocate de recurent, prevăzute în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Colegiul reține că, instanța de apel examinând apelul declarat, corect a menționat că de către succesorul victimei nu au fost prezentate careva probe incontestabile pentru stabilirea cuantumului concret al prejudiciului material, acesta anexând la dosar doar un șir de copii ale unor pagini web ce conțin prețul unor bunuri și servicii, însă din ele nu se poate constata cert dacă toate aceste cheltuieli au fost suportate concret la înmormântare, astfel nu a fost posibil de constatat cuantumul concret al cheltuielilor suportate, Colegiul ajungând la concluzia de a admite în principiu acțiunea civilă cu privire la încasarea daunei materiale de la Zidrașco Angela în beneficiul succesorului victimei, lăsând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se exprime instanța civilă. Mai mult ca atât, în cererea privind încasarea prejudiciului material, succesorul victimei indică că nu dispune de bonuri de plată privind cheltuielile suportate, în cazul dat instanța fiind în imposibilitate de a stabili suma despăgubirilor suportate. Cu referire la prejudiciul moral încasat în beneficiul părții vătămate, instanța de recurs reține că legiuitorul a acordat prerogative instanței de judecată de a aprecia și determina cuantumul prejudiciului moral ce urmează a fi încasat, or, art. 1423 alin. (1) Cod civil, coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, expres prevede că mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanță în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al făptuitorului prejudiciului și de măsura în care compensarea poate aduce satisfacere persoanei vătămate. Ținând cont de aceste împrejurări, se urmărește scopul ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori, pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără 5 just temei. Astfel, instanța de recurs menționează că despăgubirile pentru daunele morale se disting de cele pentru daunele materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare. În speță Colegiul consideră că instanța de apel just a considerat suma de 80 000 lei dispusă de a fi încasată în beneficiul succesorului victimei drept una echitabilă, care corespunde suferințelor psihice suportate de acesta în urma acțiunilor inculpatei Zidrașco Angela. De asemenea, Colegiul constată că și pedeapsa stabilită inculpatei de către instanța de apel este una echitabilă, la numirea căreia s-a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 61, 75- 78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii comise, de persoana inculpatei, care nu are antecedente penale, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru și care nu a întreprins careva acțiuni în vederea recuperării prejudiciului cauzat succesorului victimei. Este de menționat și faptul că infracțiunea de încălcare a regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport ce s-a soldat cu decesul persoanei, atentează la relațiile sociale ce vizează respectarea de către conducătorii mijloacelor de transport a regulilor circulației rutiere, obligație impusă fiecărui conducător de transport, care este mijloc de pericol social sporit pentru viața și sănătatea nu numai însuși a șoferului, dar și a altor participanți la trafic. În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către instanța de apel în decizia sa, sunt juste iar criticile recurentului nu constituie temeiuri de a răsturna situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel. Reținând prevederile sus menționate, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de avocat în numele inculpatei și, potrivit legii decide inadmisibilitatea lui, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Grigore Placinta, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2017, în cauza penală în privința lui Zidrașco Angela, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată integral. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Ion Guzun 6