1ra-707/2017 — art. 196 alin. 4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 196 alin. 4 CP
- Temei legal
- Nici un temei de drept prevazut la art.427alin. 1 CPP
1ra-707/2017 — art. 196 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul 1ra-707/2017
C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e
D E C I Z I E
31 mai 2017 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte – Petru Ursache,
Judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
avocatul Malanciuc Viorel în numele inculpatului Nicu Igor, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2007, în
cauza penală în privința lui
Nicu Igor XXXXXX,
născut la XXXXXXX, originar și domiciliat în mun.
XXXXXXXXXXXXXXX
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
de la 13 octombrie 2005-până la 17 octombrie 2006 (instanța de
fond);
de la 20 noiembrie 2006- până la 29 martie 2007(instanța de apel);
de la 24 februarie 2017 – până la 31 mai 2017 (instanța de recurs
ordinar).
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală
legal executată.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Grigoriopol din 17 octombrie 2006, Nicu Igor
a fost condamnat în baza art. 3621 alin. (3) lit. a),b) Cod penal, la amendă în mărime
de 1000 unități convenționale, echivalentul a 20 000 lei.
S-a dispus încasarea din contul inculpatului:
- în beneficiul lui Ionescu Vitalie suma de 150 dolari SUA, echivalentul
cursului oficial în valută națională la momentul executării;
- în beneficiul lui Lare Viorel suma de 1400 dolari SUA, echivalentul cursului
oficial în valută națională la momentul executării;
- în beneficiul lui Balmuș Serghei suma de 400 dolari SUA, echivalentul
cursului oficial în valută națională la momentul executării;
- în beneficiul lui Balmuș Nicolae suma de 900 dolari SUA, echivalentul
cursului oficial în valută națională la momentul executării;
- în beneficiul lui Tonu Vasile suma de 800 dolari SUA, echivalentul cursului
oficial în valută națională la momentul executării;
- în beneficiul lui Plugaru Vasile suma de 700 dolari SUA, echivalentul
cursului oficial în valută națională la momentul executării;
1
- în beneficiul lui Ungureanu Serghei suma de 800 dolari SUA, echivalentul
cursului oficial în valută națională la momentul executării;
- în beneficiul lui Tonu Ilie suma de 800 dolari SUA, echivalentul cursului
oficial în valută națională la momentul executării;
- în beneficiul lui Mardari Vasile suma de 800 dolari SUA, echivalentul
cursului oficial în valută națională la momentul executării;
- în beneficiul lui Negura Gheorghe suma de 1050 dolari SUA, echivalentul
cursului oficial în valută națională la momentul executării;
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Nicu Igor
împreună și prin înțelegere prealabilă cu un cetățean străin în privința căruia cauza
penală a fost disjungată în perioada februarie-aprilie 2004, urmărind scopul
organizării în scop de profit intrarea și șederea ilegală pe teritoriul Ciprului a
persoanelor, care nu erau cetățeni și nici rezidenți ai acestei țări, încheiau contracte
de prestare a serviciilor cu persoanele recrutate de Nicu Ig. care doreau să plece la
muncă în Cipru. Astfel, Nicu Ig. primind de la Ibrahim el Boustany în privința
căruia cauza penală a fost disjungată blancuri a contractelor de prestare a
serviciilor de către compania „Pylon Express” LTD, unde indica date de identitate
a persoanelor recrutate, iar pentru presupusele servicii de angajare la lucru în
Cipru, Nicu Ig. primea de la fiecare persoană sume de bani care apoi le transmitea
prin intermediul serviciilor bancare „Western Union” în or. Larnaca, Cipru pentru
persoana în privința căreia cauza penală a fost disjungată
În circumstanțele nominalizate în luna februarie 2004 Nicu Ig. aflându-se pe
teritoriul Pieței Centrale din mun. Chișinău de pe str. Mitropolit Vaarlam, nr. 65
i-a propus lui Ionescu V. să încheie un contract de muncă cu compania menționată,
iar pentru serviciul de plecare în Cipru și de angajare la muncă a primit de la
pătimit, bani în sumă de 1250 dolari SUA, care conform cursului valutar al BNM
constituia 16 125 lei, pricinuindu-i o pagubă materială considerabilă.
Tot el în luna februarie 2004, prin aceiași metodă sub același pretext și în
același loc a primit de la Lare V. 1400 dolari SUA, care conform cursului valutar al
BNM, constituia 18060 lei, cauzându-i părții vătămate o pagubă materială
considerabila.
Tot el, în luna februarie 2004, prin aceiași metodă sub același pretext,
aflându-se în fata magazinului .„Unic” din bd. Ștefan cel Mare, nr. 8 mun. Chișinău
a primit de la Negura Gheorghe 1050 dolari SUA, care la momentul săvârșirii
faptei, conform cursului valutar al BNM, constituia 13545 lei, pricinuindu-i o
pagubă materială considerabilă.
2
La 12 februarie 2004, prin aceiași metodă, sub același pretext, aflându-se pe
bd. Stefan cel Mare, nr. 134 mun. Chișinău, a primit de la Balmuș Serghei 400 dolari
SUA, iar de la Balmuș Nicolae 900 dolari SUA, care la momentul săvârșirii faptei,
conform cursului valutar al BNM, constituia 5160 lei și respectiv - 11610 lei,
cauzându-le un prejudiciu material considerabil.
Ulterior, Nicu Ig. la 13 martie 2004, prin aceeași metodă, sub același pretext,
aflându-se pe bd. Stefan cel Mare , nr. 8 mun. Chisinau în fața magazinului „Unic”,
a primit de la cet. Luchița Alexandru 800 dolari SUA, care potrivit cursului oficial
al BNM constituia 10 080 lei, cauzându-i un prejudiciu material considerabil.
Tot el, la începutul lunii aprilie 2004, prin aceeași metodă, sub același pretext,
aflându-se pe bd. Stefan cel Mare, nr. 8 mun. Chișinau în fața magazinului „Unic”,
a primit de la cet. Tonu V. 800 dolari SUA, de la Plugaru V. 700 dolari SUA, iar de
la Tonu I. 800 dolari SUA, care conform cursului valutar al BNM, la momentul
săvârșirii infracțiunii, constituia 9664 lei, 8456 lei și respectiv 9664 lei, cauzându-le
părților vătămate prejudicii material considerabil.
În continuare, la 15 aprilie 2004, Nicu Ig. prin aceiași metodă, sub același
pretext, aflându-se pe bd. Stefan cel Mare, mun. Chișinău în fața sediului S.A.
„Moldtelecom”, a primit de la cet. Ungureanu S. 800 dolari SUA, care conform
cursului valutar al BNM, la momentul săvârșirii infracțiunii constituia 9664 lei,
cauzându-i o pagubă materială considerabilă.
Tot el, la data de 26 aprilie 2004, prin aceeași metodă, sub același pretext,
aflându-se pe teritoriul Pieței Centrale, mun. Chișinău din str. M. Varlaam - 65, a
primit de la cet. Mardari V. 800 dolari SUA, care conform cursului valutar al BNM,
la momentul săvârșirii faptei constituia 9664 lei, cauzându-i părții vătămate o
pagubă materială considerabilă.
Nefiind de acord cu sentința cu apel a contestat-o acuzatorul de stat, care a
solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de condamnare conform
învinuirii formulate prin rechizitoriu la 15 ani închisoare, argumentând că instanța
de fond neîntemeiat a reîncadrat acțiunile inculpatului din prevederile art. 195
alin. (2) în cele ale art. 3621 alin. (3) lit. a),b) Cod penal fără a aprecia la justa valoare
probele prezentate de acuzare.
3.1 Împotriva sentinței au declarat apel și părțile vătămate Tonu I., Tonu V.
și Plugaru V., care au solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de
condamnare a lui Nicu Ig. în baza art. 195 alin. (2) Cod penal și încasarea
prejudiciului cauzat prin infracțiune, argumentând că soluția instanței de fond
privind reîncadrarea acțiunilor inculpatului în baza art. 362 1 alin. (3) lit. a),b) Cod
3
penal, este eronată, iar pedeapsa numită este prea blândă în raport cu gravitatea
infracțiunii săvârșite.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2007
apelul părților vătămate a fost respins ca nefondat.
S-a dispus repunerea în termen a apelului acuzatorului de stat, fiind casată
parțial sentința în latura penală și pronunțată o nouă hotărâre prin care Nicu Igor
a fost condamnat în baza art. 196 alin. (4) Cod penal, la 4 ani închisoare cu
executarea în penitenciar de tip închis.
Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.
În motivarea soluției adoptate Colegiul a menționat că, versiunea
inculpatului privind nevinovăția sa sunt declarative și se combat prin totalitatea
probelor administrate și cercetate în cadrul ședințelor de judecată.
De rând cu cele menționate, instanța de apel a mai conchis că prima instanță
eronat a reîncadrat acțiunile inculpatului în baza art. 3621 alin. (3) lit. a), b) Cod
penal, deoarece prin probele cercetate s-a confirmat că prin acțiunile sale
inculpatul a urmărit scopul obținerii unui profit dintr-o activitate ilicită de
intermediar, dându-și seama și admițând că prin acțiunile sale le cauzează daune
în proporții mari părților vătămate, astfel că acțiunile acestuia corect urmau a fi
încadrate în baza art. 196 alin. (4) Cod penal – cauzarea de daune materiale
proprietarului prin înșelăciune sau abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o
însușire, săvârșită în proporții deosebit de mari.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar avocatul
Malanciuc V. în numele inculpatului, care, fără a indica nici un temei de drept
prevăzut la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu
menținerea sentinței instanței de fond.
În argumentarea soluției solicitate s-au menționat următoarele:
- instanța de apel neîntemeiat a repus în termen și a examinat apelul
procurorului, deoarece din materialele cauzei rezultă că acuzatorul de stat a fost
prezent la pronunțarea sentinței integrale, prin urmare termenul de apel pentru
acuzator decurgea din aceiași zi, adică din 17.10.2006;
- concluzia instanței de fond prin care s-a conchis că acțiunile inculpatului se
încadrează în prevederile art. 3621 alin. (3) lit. a),b) Cod penal, este justă, deoarece
acesta nu a urmărit scopul de-a însuși averea părților vătămate prin escrocherie,
dânsul doar a întreprins măsuri în vederea expedierii persoanelor la muncă în
Cipru întocmind contracte de muncă și transferând banii pe numele unui cetățean
din Cipru;
4
- la examinarea cauzei în ordine de apel interesele inculpatului au fost
apărate de avocatul Gavrilova S., care nu era în drept să-l apere pe Nicu Ig.
deoarece, mandatul anexat la materialele cauzei nu corespunde formei elaborate
de Consiliul BAM, din conținutul presupusului mandat nu este clar pentru care
etapă procesuală și pentru care instanțe judecătorești este împuternicită să
reprezinte interesele avocatul Gavrilova S.
Totodată, recurentul a solicitat instanței să examineze recursul ținând cont
de prevederile art. 10 Cod penal și de modificările introduse la art. 126 alin. (1) Cod
penal prin Legea nr. 207 din 29 iulie 2016 privind modificarea și completarea unor
acte legislative.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar,
solicitând declararea inadmisibilității acestuia pe motiv că nu îndeplinește
cerințele de conținut prevăzute la art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat,
Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele
considerente.
Potrivit dispozițiilor art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală,
instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă
asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că nu corespunde după
conținut prevederilor art. 430 Cod de procedură penală.
Dispozițiile art. 430 Cod de procedură penală, stipulează cerințele, cărora
trebuie să corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să
conțină argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor
prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și
cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză, indicând care este eroarea
comisă de instanță.
Colegiul penal, verificând motivele recursului declarat, constată că avocatul
Malanciuc V., își exprimă dezacordul cu hotărârea instanței de apel adoptată la
caz, fără a specifica concret temeiul prevăzut de legea procesuală penală la
utilizarea acestei căi de atac, și anume, nu abordează careva probleme de drept, nu
indică la careva erori comise de instanța de apel ce ar genera casarea acesteia,
nu-și argumentează recursul în sensul declarat și nu semnalează careva temei
pentru recurs din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.
5
Art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede 16 temeiuri de declarare
a recursului ordinar, astfel, dacă o parte din proces consideră că soluția instanței
de apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară, atunci ea este
obligată, conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, să motiveze recursul și
să indice eroarea ce s-a comis, în coraport cu cel puțin unul din temeiurile
enumerate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.
Colegiul penal, subliniază că declararea recursului împotriva unei hotărâri
judecătorești constituie elementul volitiv al atacării, motivele sunt elementul logic
al acesteia. Motivele justifică, prin indicarea temeiurilor ce stau la baza lui, actul
de voință pe care îl reprezintă folosirea căii de atac. De asemenea, instanța de
recurs menționează că, rolul motivelor invocate în susținerea căii de atac nu se
reduce la simpla aducere la cunoștință instanței superioare a dezacordurilor
produse de soluția pronunțată, ci și a cauzelor acestor dezacorduri.
Astfel, prin motivarea recursului, în principiu se precizează și se delimitează
cadrul discuției în fața instanței de control și al judecății acestei instanțe.
Declararea și motivarea recursului sunt întotdeauna distincte și din punct de
vedere cronologic, succesive, având fiecare în parte, o semnificație și o finalitate
proprie, deși ele se realizează prin același act procedural, în sensul că motivele sunt
indicate în chiar cererea de recurs.
În cazul în care autorul nu invocă concret sau nu semnalează în recurs
temeiul pe care se bazează, din cele reglementate de norma procesuală penală, un
asemenea recurs se consideră ca fiind necorespunzător după conținut, deoarece nu
îndeplinește exigențele prevăzute de pct. 5) a art. 430 Cod de procedură penală și
urmează a fi declarat inadmisibil.
Astfel, statuând asupra faptului că autorul recursului a invocat cu totul alte
argumente care nu-și găsesc reflectare în temeiurile prevăzute în art. 427 alin. (1)
Cod de procedură penală și anume că, prin probele cercetate de instanța de apel
se confirmă că inculpatul nu a urmărit scopul de a însuși averea părților vătămate
prin escrocherie, dânsul doar a întreprins măsuri în vederea expedierii persoanelor
la muncă în Cipru, întocmind contracte de muncă și transferând banii pe numele
unui cetățean din Cipru, pronunțând astfel o hotărâre ilegală, Colegiul conchide
că acestea nu sunt erori de drept, care ar putea duce la casarea unei hotărâri
judecătorești.
Mai mult ca atât, referitor la chestiunea de apreciere a probelor dată de
instanțele ierarhic inferioare, Colegiul menționează că procedura de apreciere a
probelor ține de starea de fapt a cauzei, iar stabilirea acesteia este de competența
6
instanțelor de fond. Prin urmare, în lumina jurisprudenței constante a Colegiului
penal al Curții Supreme de Justiție, se reține că regula generală, desprinsă din
dispozițiile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că la etapa de
judecare a recursului ordinar instanța de recurs verifică erorile de drept, comise de
instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor stipulate expres de norma
respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt reținute în speță.
Deoarece temeiurile pentru recurs ordinar sunt expres și limitativ stipulate
în lege, rezultă că motivarea recursului trebuie să se refere numai la acestea, cu
indicarea expresă a temeiurilor pe care se întemeiază, astfel recurentul nu a
respectat aceste cerințe obligatorii.
Așadar, Colegiul constată că recursul ordinar declarat de către avocatul
Malanciuc V., nu întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu
este în drept să completeze recursul declarat cu circumstanțele de fapt și de drept,
ce l-ar justifica sub acest aspect, întrucât potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură
penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă
în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.
În consecință, Colegiul conchide că avocatul Malanciuc V. la întocmirea
recursului nu a îndeplinit toate dispozițiile prevăzute la art. 430 Cod de procedură
penală și în situația dată se impune, inadmisibilitatea recursului ordinar declarat,
pe motiv, că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1), (2) pct. 1) Cod de
procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Malanciuc Viorel
în numele inculpatului Nicu Igor împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 29 martie 2007, în cauza penală în privința lui Nicu Igor,
deoarece nu corespunde cerințelor de conținut prevăzute în art. 430 pct. 5) Cod de
procedură penală
Decizia este irevocabilă, pronunțată la 29 iunie 2017.
Președinte Petru Ursache
Judecătorii Constantin Alerguș
Vladimir Timofti
7