1ra-493/2017 — art.151 alin.1 CP

1ra-493/2017 — art.151 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-602/2017

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

16 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

președinte Ursache Petru

judecători Toma Nadejda

Nicolaev Ghenadie

Moraru Petru

Diaconu Iurie

judecând, fără citarea părților la proces, recursul ordinar declarat de

avocatul Patrachi Mircea în numele inculpatului Crapovnițchi Stanislav, prin care

se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

10 noiembrie 2016, în cauza penală în privința lui

Crapovnițchi Stanislav Ilie, născut la

XXXXXX, originar și domiciliat în

XXXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă:

2016, Crapovnițchi Stanislav Ilie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. 151 alin. (1) Cod penal la 5 ani închisoare.

În conformitate cu art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei pe un termen de probă de 5 ani, dacă nu v-a săvârși o nouă

infracțiune, îndreptățind prin comportare exemplară încrederea ce i s-a acordat.

S-a dispus încasarea din contul lui Crapovnițchi Stanislav în beneficiul

cet. Săndachi Tatiana prejudiciul material în sumă de 8119 lei 35 bani și

prejudiciul moral în sumă de 17000 lei.

2015, aproximativ la orele 20:55, Crapovnițchi Stanislav, aflându-se la domiciliu

XXXXXX, în timp ce s-a iscat un conflict cu Barbă Ilie și cet. Săndachi Tatiana,

având scopul vătămării grave a integrității corporale, i-a aplicat două lovituri

1

penetrante cu cuțitul cet. Săndachi Tatiana în regiunea abdomenului și în

regiunea precordială, cauzându-i, conform raportului de expertiză medico-legală

nr. 891/D din 22 aprilie 2015, vătămare corporală gravă, după care a părăsit locul

comiterii infracțiunii.

Acțiunile inculpatului Crapovnițchi Stanislav Ilie au fost încadrate în baza

art. 151 alin. (1) Cod penal cu semnele calificative: Vătămarea intenționată gravă

a integrității corporale sau a sănătății.

părții vătămate Săndachi Tatiana, prin care a solicitat casarea acesteia, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă

sub formă de închisoare mai aspră, iar în ceea ce privește latura civilă de încasat

de la Crapovnițchi Stanislav în folosul părții vătămate Săndachi Tatiana, a

prejudiciului moral în sumă de 100000 lei.

În motivarea apelului a invocat următoarele argumente:

- pedeapsa stabilită inculpatului este una prea blândă și nu va asigura

atingerea scopului pedepsei și corectarea inculpatului, precum și nu va fi

asigurată restabilirea echității sociale;

- prima instanță nu a ținut cont că infracțiunea comisă de către

Crapovnițchi Stanislav se clasifică ca fiind gravă, în cadrul urmăririi penale nu a

recunoscut vina, prin orice metode încerca să ducă organul de urmărire penală în

eroare, astfel intenționa să se eschiveze de la răspunderea penală, a avut un

comportament agresiv, s-a adresat cu cuvinte de amenințare față de partea

vătămată Săndachi Tatiana la momentul săvârșirii infracțiunii, cât și indiferența

lui Crapovnițchi Stanislav de faptele sale, care le-a săvârșit împotriva părții

vătămate Săndachi Tatiana;

- refuzul lui Crapovnițchi Stanislav de a recunoaște vina în cadrul

urmăririi penale atestă faptul că nu conștientizează pericolul social al faptelor

comise, nu conștientizează propria responsabilitate referitor la săvârșirea

infracțiunii și pagubele cauzate prin aceasta;

- inculpatul Crapovnițchi Stanislav nu a încercat pe parcursul examinării

cauzei să se intereseze care este prejudiciul cauzat sănătății părții vătămate, nu

și-a cerut scuze de la aceasta pentru fapta săvârșită și nici nu a contribuit material

la restabilirea sănătății cet. Săndachi Tatiana;

- instanța de judecată nu a ținut cont de circumstanța agravantă - faptul

săvârșirii infracțiunii în stare de ebrietate și prin acte de cruzime, precum nu s-a

expus asupra acestor argumente nici în sensul admiterii și nici în sensul

respingerii, la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului Crapovnițchi

Stanislav;

- de asemenea, a considerat neîntemeiată concluzia instanței și în partea

ce ține de latura civilă, menționând că, prin acțiunile ilegale ale inculpatului i-a

fost cauzat părții vătămate Săndachi Tatiana un prejudiciu moral enorm,

exprimat prin suferințe fizice și psihice, a pierdut sănătatea și încrederea într-un

viitor frumos, trăiește cu trecutul, amintindu-și cu durere în suflet cum arăta până

2

la cele întâmplate. Sentimentul de anxietate, stres, neliniște, perturbare a vieții și

neputință, aflându-se într-o stare permanentă de frică, disconfort și retrăire, nu

poate savura modul obișnuit de trai, simțindu-se totodată și incapabilă de a se

bucura în modul cuvenit de garanțiile prescrise de lege. În opinia apărării,

instanța de fond nu a ținut cont de aceste circumstanțe, adoptând o hotărâre

inechitabilă și în latura civilă.

2016 a fost admis apelul declarat de avocatul Pavliuc Ghenadie, casată parțial

sentința și pronunțată o nouă hotărâre, în partea stabilirii pedepsei, prin care

Crapovnițchi Stanislav recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 151 alin. (1) Cod penal a fost condamnat la 5 (cinci) ani închisoare cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În rest dispozițiile sentinței au fost menținute.

de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv

cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect

concluzionând asupra vinovăției inculpatului Crapovnițchi Stanislav Ilie de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin.(1) Cod penal.

Verificând legalitatea pedepsei stabilite, instanța de apel a constatat că

prima instanță corect i-a aplicat lui Crapovnițchi Stanislav o pedeapsă în limita

sancțiunii prevăzute de legea penală pentru comiterea infracțiunii imputate, însă

a considerat greșită concluzia primei instanțe, precum că corectarea inculpatului

este posibilă prin aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal - condamnarea cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei, or, modalitatea de executare

aleasă în privința inculpatului, nu este în acord cu principiul proporționalității,

având în vedere fapta comisă și urmările grave produse.

Astfel, reieșind din circumstanțele în care a fost săvârșită infracțiunea

încriminată inculpatului, instanța de apel a conchis asupra incorectitudinii

aplicării pedepsei non privative de libertate în privința lui Crapovnițchi Stanislav,

având în vedere că inculpatul a comis o infracțiune gravă, care atentează la

valoarea primordială protejată de legea penală - viața și sănătatea persoanei, cu

atât mai mult că după săvârșirea infracțiunii inculpatul a părăsit locul comiterii

infracțiunii, iar în cadrul urmăririi penale nu a recunoscut vina în cele încriminate

- circumstanțe care nu puteau fi neglijate de instanța de fond la constatarea

oportunității suspendării executării pedepsei.

De asemenea, inculpatul Crapovnițchi Stanislav nu s-a interesat pe parcursul

examinării cauzei, care este prejudiciul cauzat sănătății părții vătămate, nu și-a

cerut scuze de la aceasta pentru fapta săvârșită, precum nici nu a contribuit

material la restabilirea sănătății cet. Săndachi Tatiana, astfel, ultimul nu a dat

dovadă de căință activă în comiterea faptei imputate.

În consecință, instanța de apel a menționat că, la caz, nu se constată vre-un

temei pentru aplicarea unei pedepse cu suspendarea executării acesteia în

3

privința lui Crapovnițchi Stanislav, iar pedeapsa sub formă de închisoare, cu

executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis, va răspunde atât principiului

proporționalității, cât și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a

inculpatului, precum și de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

acestuia, cât și a altor persoane, prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal.

Referitor la alegațiile părții apărării privind incorectitudinea soluționării

acțiunii civile, instanța de apel a considerat că, concluzia primei instanțe privind

admiterea parțială a solicitării înaintată de partea vătămată este corectă,

deoarece s-a dispus încasarea prejudiciului moral cauzat în raport cu suferințele

fizice produse de inculpat în sumă de 17000 lei, fiind apreciată ca o compensație

echitabilă. Totodată, instanța de apel a menționat că, încasarea unei compensații

mai mari, nu ar fi în raport real cu suferințele cauzate.

2016, este atacată cu recurs ordinar de avocatul Patrachi Mircea în numele

inculpatului Crapovnițchi Stanislav, la 28 decembrie 2016, invocând temeiul de

drept prescris în pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, solicită

casarea acesteia cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În susținerea solicitării sale indică următoarele argumente:

 instanța de apel a ignorat în totalitate argumentele apărării ce ține de

circumstanțele săvârșirii infracțiunii și nici nu a menționat în decizie care au fost

argumentele apărării pentru respingerea apelului, prin ce a individualizat greșit

pedeapsa, menționând că, Crapovnițchi Stanislav a încercat să-l apere pe fratele

său, iar în urma acțiunilor sale i-a cauzat un prejudiciu sănătății cet. Săndachi

Tatiana;

 atrage atenția la faptul că, prin sentința Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 17 noiembrie 2016, Barbă Ilie (concubinul părții vătămate) a fost

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod

penal (ilegal s-a aflat în ograda lui Crapovnițchi Stanislav), însă a fost achitat de

sub învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal.

Astfel că, Crapovnițchi Stanislav a săvârșit infracțiunea imputată anume ca

urmare a unor împrejurări extreme, încercând să-și apere fratele, precum și

inviolabilitatea domiciliului său;

 instanța de apel greșit a conchis că inculpatul a părăsit locul săvârșirii

infracțiunii, or, acesta a fost reținut anume la domiciliul său unde a și fost

săvârșită infracțiunea;

 menționează că, în cadrul judecării cauzei în instanța de fond, inculpatul

și-a recunoscut vinovăția, a manifestat căință activă, și-a cerut scuze de la partea

vătămată și s-a interesat care este prejudiciul cauzat părții vătămate, or,

prejudiciul cauzat sănătății părții vătămate a fost cunoscut din momentul

începerii examinării cauzei în instanța de fond, acesta fiind expus în acțiunea

civilă, s-a declarat dispus să repare prejudiciul cauzat părții vătămate în mărimea

stabilită de instanță;

4

 partea vătămată Săndachi Tatiana, la 09 decembrie 2016 a primit suma de

25119, 35 lei în vederea reparării prejudiciului material și moral, ce reprezintă

valoarea integrală a prejudiciului material și moral stabilit de către instanța de

fond și apel;

 în opinia apărării este profund inechitabil ca în circumstanțele expuse

supra inculpatul să fie condamnat fără suspendarea condiționată a executării

pedepsei, suplimentar menționând că, inculpatul este pensionar, anterior nu a

fost judecat, pentru prima dată săvârșește o infracțiune, locuiește cu fratele său;

 consideră că, pedeapsa stabilită de prima instanță este una legală și

întemeiată, echitabilă și va atinge scopul restabilirea echității sociale, corectării și

reeducării vinovatului.

declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

concluzionează că, acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală

instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează parțial hotărârea

atacată, menține hotărârea primei instanțe, când apelul a fost greșit admis.

Avocatul recurent invocă temei de recurs pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de

procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel,

dacă s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

În acest sens Colegiul menționează că, potrivit prevederilor art. 75 Cod

penal, prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele

(regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de

judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în

practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale,

ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și

individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile

legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate

cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele

fixate în partea specială.

Categoria și termenul (limita) de pedeapsă ce urmează a fi stabilit este în

dependență de circumstanțele atenuante și agravante, prevăzute de art. 76 – 77

Cod penal, precum și, efectele acestora prescrise în art. 78 Cod penal.

5

Colegiul lărgit mai menționează, că potrivit practicii judiciare constante,

după efectuarea procedurii de individualizare și stabilire a duratei și cuantumului

pedepsei, în cazul stabilirii închisorii, continuă operațiunea de individualizare a

acesteia, dar în aspectul de executare a pedepsei deja stabilite, prin numirea

tipului de penitenciar și soluționarea chestiunii dacă pedeapsa numită

inculpatului, urmează să fie executată real sau reieșind din datele cu privire la

personalitatea acestuia, poate fi făcută concluzia că scopul pedepsei poate fi atins

prin suspendarea executării pedepsei stabilite vinovatului pe un termen de

probă.

Din materialele cauzei, instanța de recurs constată, că inculpatul

Crapovnițchi Stanislav Ilie a fost recunoscut vinovat, de prima instanță, în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal și stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe un termen de probă, în conformitate cu art.90 Cod penal.

Ulterior, judecând apelul avocatului Pavliuc Ghenadie declarat în numele

părții vătămate Săndachi Tatiana, instanța de apel a verificat legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală, și a conchis că prima instanță corect i-a

aplicat lui Crapovnițchi Stanislav o pedeapsă în limita sancțiunii prevăzute de

legea penală pentru comiterea infracțiunii imputate, însă a considerat greșită

concluzia privind aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, deoarece nu s-a ținut

cont de toate circumstanțele cauzei, indicând că, „inculpatul a comis o infracțiune

gravă, care atentează la valoarea primordială protejată de legea penală - viața și

sănătatea persoanei, cu atât mai mult că după săvârșirea infracțiunii inculpatul a

părăsit locul comiterii infracțiunii, iar în cadrul urmăririi penale nu a recunoscut

vina în cele încriminate - circumstanțe care nu puteau fi neglijate de instanța de

fond la constatarea oportunității suspendării executării pedepsei.

De asemenea, inculpatul Crapovnițchi Stanislav nu s-a interesat pe parcursul

examinării cauzei, care este prejudiciul cauzat sănătății părții vătămate, nu și-a

cerut scuze de la aceasta pentru fapta săvârșită, precum nici nu a contribuit

material la restabilirea sănătății cet. Săndachi Tatiana, astfel, ultimul nu a dat

dovadă de căință activă în comiterea faptei imputate.”

Analizând materialele cauzei, Colegiul lărgit constată că, instanța de apel a

indicat doar circumstanțele, care sunt în defavoarea inculpatului, fiind omise cele

prezente în speța dată, precum: recunoașterea vinovăției, intenția de a repara

prejudiciul, că acesta pentru prima data a săvârșit o infracțiune, circumstanțe

care atenuează sau agravează răspunderea conform art. 76, 77 Cod penal nu au

fost stabilite. Acestea, fiind indicate de către prima instanță în hotărârea sa la

stabilirea pedepsei inculpatului, astfel, ajungând la concluzia că inculpatului i se

poate acorda șansa corectării fără izolarea de societate, prin suspendarea

condiționată a executării pedepsei în limita unui termen de probă, potrivit

prevederilor art.90 Cod penal.

6

Colegiul penal subliniază că, potrivit prevederilor art. 90 Cod penal, dacă, la

stabilirea pedepsei cu închisoarea pe un termen de cel mult 5 ani pentru

infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile

săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele

cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca

acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată

a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre

motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și

termenul de probă. În acest caz, instanța de judecată dispune neexecutarea

pedepsei aplicate, dacă în termenul de probă pe care l-a fixat, condamnatul nu va

săvârși o nouă infracțiune și, prin comportare exemplară și muncă cinstită, va

îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

Or, instituția suspendării condiționate a pedepsei nu trebuie privită ca un

avantaj acordat de lege infractorilor, ci trebuie apreciată ca un mijloc preventiv

de apărare socială care derivă din organizarea unei politici penale adaptate la

realitatea socială concretă.

Colegiul menționează faptul că, suspendarea condiționată a executării

pedepsei nu poate fi dispusă în cazul săvârșirii infracțiunilor deosebit de grave și

excepțional de grave, precum și în cazul recidivei (alin. (4) al art. 90 Cod penal).

Totodată, se relevă că, stabilirea unei pedepse prea aspre generează apariția

unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de încredere în lege, fapt care

duce la consecințe contrare scopului urmărit.

În speța dată, Colegiul conchide că prima instanță corect i-a stabilit

inculpatului Crapovnițchi Stanislav pedeapsa în limitele prevăzute de art. 151

alin. (1) Cod penal, care prevede închisoarea de la 5 la 10 ani, cu aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal, suspendarea condiționată a executării pedepsei,

luând în considerație că, infracțiunea săvârșită de către inculpat, potrivit art. 16

Cod penal, se califică ca infracțiune gravă, pentru care legea penală prevede

pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de până la 12 ani inclusiv, de

persoana vinovatului, care anterior nu a fost condamnat, recunoașterea

vinovăției, căința sinceră de cele comise, și-a cerut scuze de la partea vătămată

(f. d. 55; 69; 94, vol. II).

Mai mult ca atât, Colegiul reține și faptul, că la data de 09 decembrie 2016,

după pronunțarea deciziei motivate a instanței de apel – 08 decembrie 2016,

inculpatul a recuperat părții vătămate Săndachi Tatiana prejudiciul material și

moral în sumă totală de 25 119 lei 35 bani, confirmat prin declarația autentificată

notarial (f.d.118, vol. II).

Astfel, Colegiul subliniază, că sunt întemeiate argumentele recurentului cu

privire la soluția incorectă a instanței de apel la stabilirea pedepsei inculpatului

sub formă de închisoare cu executarea efectivă a acesteia, care este prea aspră în

raport cu circumstanțele stabilite în cauză, de aceea constituie o eroare de drept

prescrisă de pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, fiindcă instanța

de apel incorect a individualizat pedeapsa.

7

Colegiul lărgit, având în vedere că, instanța de apel greșit a admis apelul

declarat de avocatul Pavliuc Ghenadie în numele părții vătămate Săndachi

Tatiana și a pronunțat o nouă hotărâre, stabilindu-i inculpatului Crapovnițchi

Stanislav o pedeapsă cu închisoarea, excluzând aplicarea în privința acestuia

suspendarea condiționată a executării pedepsei în temeiul art. 90 Cod penal,

Colegiul penal lărgit conchide că, decizia instanței de apel urmează a fi casată

total, cu menținerea sentinței instanței de fond.

penală, Colegiul lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Patrachi Mircea în numele

inculpatului Crapovnițchi Stanislav, casează total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2016, cu menținerea sentinței Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 22 septembrie 2016, prin care Crapovnițchi Stanislav

Ilie a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151

alin. (1) Cod penal și stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de

5 (cinci) ani.

În baza art. 90 Cod penal pedeapsa stabilită lui Crapovnițchi Stanislav a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 5 (cinci) ani, dacă nu va săvârși

o nouă infracțiune, îndreptățind prin comportare exemplară încrederea ce i s-a

acordat.

Crapovnițchi Stanislav Ilie, urmează a fi eliberat din penitenciar, dacă în

privința lui nu este aplicată măsura preventivă sub formă de arest sau nu execută

pedeapsa penală în baza altor hotărâri judecătorești.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la data de 15 iunie 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecător Toma Nadejda

Judecător Nicolaev Ghenadie

Judecător Moraru Petru

Judecător Diaconu Iurie

8