1ra-337/2017 — art.151 alin.1 Cod penal

1ra-337/2017 — art.151 alin.1 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul 1ra-337/17

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

11 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti, Ghenadie Nicolaev,

Nadejda Toma,

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul

Bulbuc Boris în numele inculpatului Dondea Andrei, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie

2016, în cauza penală în privința lui

Dondea Andrei XXX,

născut la xxx, originar din s.xxx, r-nul xxx, domiciliat în

xxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

la 03 mai 2016 – până la 01 noiembrie 2016 (instanța

de apel);

04 ianuarie 2017 – până la 11 aprilie 2017 (instanța

de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală legal executată.

C O N S T A T Ă :

probelor administrate la faza de urmărire penală, Dondea Andrei a fost

condamnat în baza art. 151 alin.(1) Cod penal la 5 ani închisoare.

În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită a fost suspendată

condiționat pe un termen de probă de un an.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial și s-a dispus încasarea de la

Dondea A. în beneficiul lui Șalin A. prejudiciul material în mărime de 5805, 64

lei, cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2500 lei și prejudiciul moral

în sumă de 30 000 lei, în rest acțiunea civilă a fost respinsă.

Andrei la 17 august 2014, aproximativ la ora 1030, avînd scopul vătămării

1

intenționate a integrității corporale și sănătății lui Șalin Andrei, conștientizând

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și urmările prejudiciabile care puteau

surveni, aflându-se în scara blocului de locuit nr. xxx, din str. xxx, xxx, fiind

de mai mult timp în relații ostile cu vecinul său Șalin A., demonstrativ a inițiat

cu acesta un conflict verbal, în cadrul căruia, intenționat, a aruncat în direcția

ultimului cu o căldare din metal, lovindu-l în față, cauzându-i astfel victimei,

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 269/D din 04.11.2014,

vătămare corporală gravă.

a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei hotărâri de condamnare a

inculpatului la pedeapsa reală, totodată să fie admisă integral acțiunea civilă

înaintată.

A indicat că inculpatul a comis infracțiunea fără nici un temei sau

motiv, din care cauză a pierdut capacitatea de muncă pentru toată viața, a

rămas fără un ochi, ceea ce nu îi va permite să activeze ca conducător auto.

Capacitatea de muncă nu va mai putea fi restabilită și va fi semiorb pe toată

viața.

Astfel, pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă în coraport cu

suferințele cauzate.

Prin urmare, paguba morală încasată este exagerat de mică în

comparație cu durerile fizice și psihologice provocate de Dondea A.

La 25 noiembrie 2015, partea vătămată a depus un apel suplimentar,

solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri cu excluderea art.

90 Cod penal în privința lui Dondea A., iar în latura civilă a încasa de la

inculpat prejudiciul moral în sumă de 200 000 lei și celelalte pretenții

materiale.

A menționat că încasarea suplimentară a prejudiciului material

provocat de acțiunile inculpatului se atribuie la cheltuielile care nu au fost

prezentate în instanța de fond, deoarece au survenit după depunerea acțiunii

civile.

respins, ca nefondat apelul părții vătămate Șalin Andrei, admis cel

suplimentar în partea acțiunii civile, urmând ca aceasta să fie admisă în

principiu, cu posibilitatea adresării în instanța civilă.

2

au fost încadrate în baza art. 151 alin.(1) Cod penal, precum și instanța just a

soluționat acțiunea civilă înaintată de partea vătămată.

Totodată, a menționat că la stabilirea cuantumului despăgubirilor,

instanța de fond a ținut cont de circumstanțele stabilite, consecințele

infracțiunii și posibilitățile financiare reale ale inculpatului. Suma încasată de

instanța de fond în mărime de 30 000 lei în contul prejudiciului moral, a

considerat-o proporțional celor comise de inculpat, din care motiv urmează a

fi respins apelul părții vătămate în acestă parte.

Referitor la prejudiciul material solicitat suplimentar de partea

vătămată, instanța de apel a reținut că sumele solicitate urmează a fi achitate

ulterior, deoarece până la ziua examinării intervenția chirurgicală nu a avut

loc, acestea fiind niște calcule provizorii.

Reținând cele menționate, instanța a conchis de a admite în principiu

acțiunea civilă în ce privește cuantumul prejudiciului material legat de

tratamentul părții vătămate, explicându-i părții vătămate Șalin A. dreptul de a

se adresa instanței în ordinea procedurii civile, după intrarea în vigoare a

hotărârii date, cu niște calcule concrete, în baza actelor ce ar putea confirma

cheltuielile suportate.

vătămată Șalin A. care a solicitat casarea acesteia cu dispunerea rejudecării

cauzei în aceiași instanță în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului a indicat că instanța de apel în partea

descriptivă a deciziei nu s-a pronunțat asupra apelului declarat în latura

penală. Astfel, contrar prevederilor art. 417 alin.(1) pct.8) CPP, aceasta nu a

indicat temeiurile de drept și de fapt, care au dus la respingerea apelului în

latura penală inclusiv și motivele adoptării soluției.

Totodată, instanța de apel urma să admită integral acțiunea civilă

suplimentară, deoarece cuantumul despăgubirilor solicitate a fost determinat

în cerere cu efectuarea calculelor și cu anexarea probelor, asupra cărora, nici

inculpatul sau procurorul nu au înaintat careva obiecții, nefiind necesitatea de

administrare a unor probe suplimentare.

05 aprilie 2016, a fost admis recursul ordinar declarat de partea vătămată Șalin

A., casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27

noiembrie 2015 și dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță, în alt complet

de judecată.

3

pronunțat în nici un mod asupra cerinței apelantului referitor la pedeapsa

stabilită inculpatului, în conținutul căreia s-a referit doar la cerința ce ține de

acțiunea civilă.

Astfel, potrivit dispozitivului deciziei, instanța a dispus respingerea ca

nefondat a apelului declarat, totodată a dispus și admiterea în principiu a

acțiunii civile suplimentare înaintată de partea vătămată. Prin urmare, decizia

instanței de apel contravine prevederilor art. 414-419 CPP.

Chișinău din 01 noiembrie 2016, a fost admis apelul părții vătămate Șalin A.,

casată sentința în partea stabilirii pedepsei și acțiunii civile, cu pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui

Dondea Andrei în baza art. 151 alin.(1) Cod penal i-a fost stabilită pedeapsa

de 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

A fost admisă acțiunea civilă și încasat de la inculpat în beneficiul lui

Șalin Andrei prejudiciul material în mărime de 5228,91 lei, cheltuieli de

transport în sumă de 1242 lei, 2500 lei cheltuieli de judecată și 100000 lei

prejudiciul moral, în rest, acțiunea civilă a fost respinsă.

corectă probelor și circumstanțelor pe dosar, corect ajungând la concluzia de

vinovăție a inculpatului Dondea A. în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

151 alin.(1) Cod penal, însă incorect a aplicat prevederile art. 90 Cod penal,

dispunând suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Totodată, Colegiul penal a menționat că, pedeapsa stabilită inculpatului

cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, este prea blândă și nu va asigura

atingerea scopului pedepsei penale, iar instanța de fond la stabilirea acesteia,

nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal,

precum și criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea

infracțiunii.

Astfel, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un

mijloc de corectare și reeducare a condamnatului în scopul restabilirii echității

sociale, corectării condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.

Ținând cont de toate circumstanțele, instanța a considerat irațională

suspendarea condiționată a executării pedepsei în privința lui Dondea

Andrei, din care motiv a dispus casarea sentinței cu stabilirea pedepsei fără

4

aplicarea art. 90 CP, prin executarea reală a pedepsei închisorii.

În ce privește acțiunea civilă instanța a menționat că, partea civilă Șalin

A. prin acțiunea formulată a solicitat încasarea din contul inculpatului 4765,64

lei cu titlul de prejudiciu material, 1040 lei cheltuieli pentru transport, 200 000

lei prejudiciul moral și 2500 lei cheltuieli de judecată pentru asistența

avocatului.

În cadrul examinării cauzei în ordine de apel, Șalin A. a prezentat

acțiune civilă suplimentară, solicitând încasarea prejudiciului material în

mărime de 5228,91 lei, cheltuieli de transport în valoare de 1242 lei, 30 110 lei

pentru implantul irisului artificial și 50 000 lei tratament dentar și cheltuieli de

judecată.

Potrivit art. 219 Cod de procedură penală, acțiunea civilă în procesul

penal poate fi intentată la cererea persoanelor fizice sau juridice cărora le-au

fost cauzate prejudicii materiale, morale sau, după caz, le-a fost adusă daună

reputației profesionale nemijlocit prin fapta interzisă de legea penală sau în

legătură cu săvârșirea acesteia.

Conform prevederilor art. 1398 Cod civil, cel care acționează față de

altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial,

iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau

omisiune.

În ședința instanței de apel partea civilă a susținut cererea, inclusiv și

toate cerințele suplimentare anexate, solicitând admiterea pe motivul invocat.

La fel, a menționat că, după pronunțarea sentinței inculpatul a achitat suma

de 38 000 lei, care o consideră ca fiind prejudiciul material cauzat.

Prin urmare, instanța a stabilit că prejudiciul material solicitat de partea

civilă în instanța de fond și anume: - 5805,64 lei prejudiciul material (cheltuieli

pentru medicamente), - 2500 lei cheltuieli pentru asistența juridică și 30 000 lei

prejudiciul moral a fost recuperat integral de către Dondea A., fapt confirmat

de ambele părți. Din cele reținute, instanța a considerat că prejudiciul

material, moral, cheltuielile judiciare, precum și a celor de transport cauzate

părții civile până la 30 iunie 2015 au fost compensate integral, fapt confirmat

prin recipisa anexată la materialele cauzei.

Mai mult ca atât, partea civilă Șalin A. în apelul declarat și în acțiunea

suplimentară depusă în cadrul instanței de apel a prezentat pretenții față de

inculpat referitor la cheltuieli pentru tratament, medicamente pentru perioada

29 iunie 2015 - 10 noiembrie 2015, cheltuieli de transport, cheltuieli pentru

5

intervenția chirurgicală în urma căreia a fost aplicat implantul irisului

artificial, tratament dentar, cheltuieli de judecată, precum și prejudiciul moral.

Reținând cele mai sus, instanța a considerat întemeiate pretențiile părții

civile în partea încasării prejudiciului material, cheltuieli de transport și de

judecată, confirmate prin înscrisurile anexate la dosar.

Potrivit certificatului prezentat de la Centrul Medical „Ovisus” (f.d.188,

vol.I) se confirmă că Șalin A. necesită tratament chirurgical la OD implantarea

irisului artificial+PF, iar suma totală constituie 30110 lei, avansul fiind de 6000

lei, care potrivit bonului anexat, avansul a fost achitat. La fel, înscrisurile

dovedesc cheltuielile suportate de către Șalin A. pentru medicamente și

călătoriile cu transportul public interurban de pasageri, în perioada 29 iunie

2015 – 10 noiembrie 2015.

Totodată, instanța a reținut că nu poate fi admis pretențiile părții civile

referitor la încasarea cheltuielilor privind tratamentul dentar, deoarece,

potrivit probelor cauzei nu s-a stabilit că, prin acțiunile inculpatului au fost

provocate vătămări ale dentarului lui Șalin A, or din raportul de constatare

medico-legală nr. 190/D din 03.10.2014, s-a stabilit că potrivit fișei medicale a

lui Șalin A., la momentul consultației acuze din partea organelor interne nu

prezintă, etc. Din spusele bolnavului cu 4 zile în urmă a avut lovitură la ochiul

drept. Are vedere slabă la OD, durere la OD. Statut ocular VIS OD=1/incertă.

Congestie mixtă, cristalinul în c/o. Fundul ochiului nu se vede. Diagnoza: OD

– contuzia globului ocular gradul III. Emfizem subcutanat. Hemoftalm. La 26

august 2014, ora 11.30 – 12.30 s-a efectuat intervenția chirurgicală la ochiul

drept.

Din cele menționate, instanța a conchis că nu poate reține ca probă,

copia certificatului anexat prin care se atestă că Șalin A. necesită tratament

dentar în valoare totală de la 45 000 – 55 000 lei, deoarece nu s-a stabilit că,

afecțiunile dentare identificate au survenit ca consecință a acțiunilor

întreprinse de inculpat la 17 august 2014, prin urmare cerințele date urmează

a fi respinse, ca nefondate.

La fel, în temeiul art. 1422 Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a

cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce

atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri

prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana

responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Conform art. 1423 alin. (1) Cod civil, mărimea compensației pentru

6

prejudiciul moral se determină de către instanța de judecată în funcție de

caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția

este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate

aduce satisfacție persoanei vătămate.

Partea vătămată solicită încasarea din contul inculpatului prejudiciul

moral în mărime de 200 000 lei, însă suma solicitată instanța a considerat-o

prea mare, care vine în contradicție cu prevederile art. 41 CEDO, din care

rezultă că suma pretinsă nu trebuie să fie exorbitantă și să nu tindă la o

îmbogățire fără temei.

La aprecierea cuantumului prejudiciului moral ține seama de toate

circumstanțele cauzei, caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice

cauzate persoanei vătămate, inclusiv de datele obiective stabilite prin raportul

de expertiză medico-legală nr. 269/D din 04.11.2014.

Astfel, instanța a considerat necesar de a încasa prejudiciul moral în

sumă de 130 000 lei, care va avea efect compensator pentru partea vătămată,

menționând că, după pronunțarea sentinței instanței de fond inculpatul a

achitat suma de 38 000 lei, dintre care suma de 30 000 lei fiind prejudiciul

moral, motiv din care instanța va dispune încasarea a 100 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral.

Totodată, partea vătămată a prezentat pretenții privind încasarea

cheltuielilor de judecată care constau în cheltuielile pentru avocat în sumă de

2500 lei.

Astfel, instanța examinând probele în sensul celor menționate a

considerat de a admite cerințele date cu încasarea din contul inculpatului

suma de 2500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistența juridică.

Bulbuc Boris în numele lui Dondea A., care invocând temeiul prevăzut la art.

427 alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală solicită, casarea acesteia cu

menținerea sentinței.

Recurentul consideră că în privința inculpatului a fost individualizată

pedeapsă contrar prevederilor legale, deoarece cauza a fost examinată în

procedura prevăzută de art. 3641 CPP, astfel în asemenea condiții limitele de

pedeapsă în privința lui Dondea A. urma a fi stabilite între 3 ani 5 luni și 6 ani

8 luni închisoare, dar nu de 5 ani cum i-a fost stabilită de către instanța de

apel.

7

Mai mult ca atât, a făcut trimitere la unele circumstanțe care îl

caracterizează pe inculpat referitor la individualizarea pedepsei, precum că în

speță nu au fost reținute circumstanțe agravante, iar ca circumstanțe

atenuante a invocat repararea benevolă a pagubei cauzate, recunoașterea

vinovăției, manifestarea căinței sincere de către Dondea A., caracteristica

pozitivă a inculpatului, prin prisma faptului că este căsătorit, are la întreținere

2 copii minori și anterior nu a fost judecat.

Ținând cont de faptul că circumstanțe agravante nu au fost constatate,

astfel fiind în prezența unui cumul de circumstanțe atenuante, urmează a fi

aplicate prevederile art. 78 alin.(1) lit.a) CP, adică pedeapsa închisorii să fie

redusă până la minim.

În ce privește latura civilă, a menționat că instanța de apel a admis în

mod eronat cererea suplimentară depusă de partea vătămată Șalin A., or,

inculpatul a achitat suma de 38 000 lei stabilită de instanța de fond, astfel fiind

recuperat integral prejudiciul material și moral cauzat.

În acest sens, s-a referit la recipisa anexată în instanța de apel, unde

partea vătămată a indicat expres că lui i-a fost recuperat integral prejudiciul

material și moral, precum și că nu mai are nici un fel de pretenții față de

Dondea A., nici în latura penală, precum și civilă, fiind de acord cu pedeapsa

stabilită de instanța de fond.

declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat,

indicând că instanța de apel nu a stabilit o nouă pedeapsă inculpatului,

menținând condamnarea lui Dondea A. de 5 ani închisoare care a fost aplicată

de către instanța de fond, care se încadrează în limitele de pedeapsă reduse cu

1/3 din sancțiunea art. 151 alin.(1) CP, considerând inoportună aplicarea art.

90 CP, însă instanța a argumentat detaliat excluderea suspendării condiționate

a executării pedepsei stabilite.

Referitor la acțiunea civilă a indicat că inculpatul cu adevărat a achitat

parțial prejudiciul material și moral în mărimea stabilită prin sentință. El a

primit acești bani și a semnat recipisa respectivă, însă aceasta nu poate fi

interpretată ca renunț la toate pretențiile față de Dondea A. legate de

consecințele survenite după infracțiunea săvârșită de inculpat.

12.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1) pct.11) Cod de

procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra

8

recursului ordinar declarat de avocatul Bulbuc B. în numele inculpatului,

solicitând inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că

recurentul critică pedeapsa aplicată inculpatului, precum și își exprimă

dezacordul cu soluția instanței în partea acțiunii civile.

Astfel, referitor la argumentele recurentului în partea acțiunii civile a

menționat că instanța de apel corect și potrivit exigenților legale, bazându-se

pe dispozițiile art. 1423 alin.(1) și (2) Cod civil, a decis încasarea în beneficiul

părții vătămate a sumei încasate, motivându-și suficient soluția în acest sens.

Cât privește dezacordul cu pedeapsa stabilită inculpatului a reținut că cauza a

fost examinată în procedura prevăzută de art. 3641 CPP, prin urmare instanța

i-a aplicat o pedeapsă echitabilă în conformitate cu prevederile art. 61,76-77

Cod penal.

motivele invocate, Colegiul penal conchide că recursul declarat urmează a fi

admis, din următoarele considerente.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, judecînd

recursul, instanța de recurs, admite recursul, casează, parțial sau total,

hotărârea atacată, cu menținerea hotărârii primei instanțe, când apelul a fost

greșit admis.

Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în temeiurile prevăzute de prezentul articol.

Recurentul invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427

alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură penală și anume – hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția precum și s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

În recursul declarat avocatul Bulbuc B. în numele lui Dondea A., este de

acord cu circumstanțele de fapt stabilite de către instanțele ierarhic inferioare,

însă critică hotărârea instanței de apel sub aspectul greșitei individualizări a

pedepsei aplicate lui Dondea Andrei, cât și în latura civilă, referitor la

cuantumul încasării prejudiciului material și moral.

Colegiul penal constată că aceste temeiuri și-au găsit confirmare în speța

nominalizată, reieșind din următoarele.

După cum s-a enunțat mai sus, prin sentința primei instanțe, examinată

în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, Dondea Andrei a

9

fost condamnat în baza art. 151 alin.(1) Cod penal la 5 ani închisoare, iar în

temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost suspendată

condiționat pe un termen de probă de 1 an.

Totodată, s-a dispus încasarea de la inculpat în beneficiul lui Șalin A.

prejudiciul material în mărime de 5805,64 lei, cheltuieli de asistență juridică în

sumă de 2500 lei, prejudiciul moral de 30 000 lei, iar în rest, cerința privind

încasarea prejudiciului moral a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Astfel, la stabilirea pedepsei instanța de fond a indicat că, reieșind din

totalitatea circumstanțelor stabilite, inclusiv și de faptul că inculpatul la locul

de trai se caracterizează pozitiv, a recunoscut vina, se căiește de cele comise,

solicitând examinarea cauzei în procedura simplificată prevăzută de art. 3641

CPP, totodată, ținând cont de scopul pedepsei penale îndreptate spre

restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni, consideră că inculpatul Dondea A. urmează a fi

condamnat cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, cu

suspendarea condiționată a executării pe un termen de probă, în temeiul art.

90 Cod penal.

Partea vătămată Șalin A., apreciind pedeapsa ca fiind una prea blândă,

totodată invocând ilegalitatea sentinței și în latura civilă, a depus apel prin

care a solicitat o pedeapsă reală inculpatului cu admiterea integrală a acțiunii

civile înaintate.

Instanța de apel, apreciind apelul declarat de partea vătămată ca fiind

întemeiat, a admis apelul, casând sentința în partea stabilirii pedepsei

inculpatului, precum și în latura civilă, abrogând prevederile art. 90 Cod

penal.

Colegiul penal menționează că la stabilirea pedepsei instanța de apel nu

a reținut în deplină măsură prevederile art. 75 Cod penal, care stipulează că

persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în partea specială a prezentului Cod și în

strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a prezentului Cod.

Astfel, Colegiul reține că persoanei declarate vinovate trebuie să i se

aplice o pedeapsă, menționăm, echitabilă, în limitele sancțiunii legii în baza

căruia persoana se declară vinovată. În același rând, după caz, instanța este în

drept să aplice și prevederile Părții generale a Codului penal, în special, a

prevederilor art. 90 Cod penal, în cazul în care nu sunt impedimente.

10

În sensul art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și

se aplică persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și

restricții drepturilor lor, având drept scop restabilirea echității sociale,

corectarea acestuia, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din

partea condamnaților, cât și din partea altor persoane.

Totodată, executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice sau

să înjosească demnitatea persoanei condamnate.

În cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singură în

măsură să înfăptuiască nemijlocit opera de individualizare a pedepsei pentru

infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în

vederea realizării acestei operațiuni.

Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de

judecată, într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii

săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după

următoarele criterii: - împrejurările și modul de comitere a infracțiunii,

precum și mijloacele folosite; - starea de pericol creată pentru valoarea

ocrotită; - natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale

infracțiunii; - motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; - natura și

frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului; -

conduita după săvîrșirea faptei și în cursul procesului penal; - nivelul de

educație, vîrsta, starea de sănătate, situația familială și socială etc.

Criteriile generale de individualizare a pedepsei pot fi definite ca fiind

acele reguli, principii, prevăzute în Codul penal, de care instanța de judecată

trebuie să țină seamă la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei

în cadrul operațiunii de individualizare a acesteia.

Colegiul penal conchide, că instanța de apel la individualizarea

pedepsei inculpatului Dondea A. a ținut cont în măsura deplină de principiile

generale de individualizare a pedepsei, însă neargumentat a decis abrogarea

prevederilor art. 90 Cod penal.

Cu toate că, în speță sunt prezente doar circumstanțe atenuante

nominalizate, inclusiv și faptul că inculpatul are la întreținere doi copii

minori, lipsa celor agravante, instanța de apel aplicându-i lui Dondea A. o

pedeapsă sub formă de 5 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis, a decis neaplicarea art.90 Cod penal, menționând că nu există

temei pentru aplicarea normei date, or, instanța de apel și-a motivat soluția cu

11

fraze de ordin general ce nu corespund cu circumstanțele reale ale cauzei.

Astfel, instanța de recurs constată că această concluzie și o asemenea

motivare a soluției instanței de apel nu corespunde criteriilor de stabilire a

pedepsei, deoarece suspendarea condiționată a executării pedepsei conform

art. 90 alin. (4) Cod penal, poate avea loc și în cazul săvârșirii unei infracțiuni

grave (art. 151 alin.(1) Cod penal), iar în speță nu este nici un impediment

pentru aplicarea acestei norme de drept.

Ținând cont de aceste împrejurări, Colegiul penal ajunge la concluzia că

nu este rațional ca Dondea A. să execute pedeapsa închisorii stabilită și va

menține pedeapsa stabilită de către instanța de fond, cu aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal, care este una echitabilă în raport cu fapta comisă și cu

circumstanțele cauzei.

Totodată, în ce privește argumentele recurentului în latura civilă, și

anume în partea încasării prejudiciului material și moral în folosul părții

vătămate Șalin A., Colegiul penal le consideră întemeiate.

Din textul recursului rezultă că avocatul inculpatului consideră că

instanța de apel eronat a admis cererea suplimentară depusă de partea

vătămată Șalin A., din motiv că suma încasată de prima instanță a fost

achitată de inculpat, astfel, prejudiciul material și moral a fost recuperat

integral de Dondea Andrei, prin urmare, nu există temeiuri de a interveni în

sentința adoptată în latura civilă.

Referitor la cuantumul prejudiciului moral dispus spre încasare în

folosul părții vătămate Șalin A. în mărime de 100 000 lei de către instanța de

apel, Colegiul îl consideră unul neîntemeiat, or, motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sub acest aspect, deoarece în partea motivată instanța a

indicat că urmează a fi încasat prejudiciul moral în sumă de 130 000 lei,

reținând faptul că după pronunțarea sentinței, inculpatul a achitat victimei

38 000 lei (30 000 cu titlu de prejudiciu moral), pe când în partea dispozitivă a

menționat suma de 100 000 lei, de unde rezultă că partea descriptivă a

hotărârii nu corespunde cu cea din dispozitivul ei în latura prejudiciului

moral.

La fel, instanța de apel a reținut și celelalte pretenții prezentate de

partea vătămată privind încasarea prejudiciului material, dispunând

încasarea de la Dondea A. în beneficiul lui Șalin A. prejudiciul material în

sumă de 5228,91 lei, cheltuieli de transport de 1242 lei și a cheltuielilor de

12

judecată pentru acordarea asistenței juridice - 2500 lei.

Astfel, reieșind din materialele cauzei rezultă că, prejudiciul material

solicitat de partea vătămată în instanța de fond, în valoare de 5805,64 lei cu

titlu de prejudiciu material (cheltuieli pentru medicamente), 2500 lei cheltuieli

pentru asistență juridică și 30 000 lei prejudiciu moral, a fost recuperat

integral de către inculpat, fapt confirmat atât de inculpat, cât și victimă.

Ulterior, partea vătămată, declarând apel, a depus și o acțiune

suplimentară, prezentând noi pretenții față de inculpat, cu încasarea

următoarelor sume:

- 5228,91 lei, cheltuieli pentru tratament, medicamente, pentru perioada

29 iunie 2015 – 10 noiembrie 2015;

- 1242 lei, cheltuieli pentru transport;

- 30 110 lei, cheltuieli pentru intervenția chirurgicală în procesul căreia a

fost aplicat implantul irisului artificial;

- 50 000 lei tratament dentar;

- 2500 lei cheltuieli de judecată;

- 200 000 lei prejudiciu moral.

Reținând cele indicate, instanța de apel a considerat întemeiate

pretențiile victimei cu încasarea prejudiciului material, cheltuielilor de

transport și cheltuielilor de judecată, confirmate prin înscrisurile anexate la

materialele cauzei, restul cerințelor au fost respinse.

Astfel, Colegiul penal conchide că soluția instanței de apel în latura

civilă în partea încasării prejudiciului material este una ilegală și

neîntemeiată, deoarece, din materialele cauzei și anume recipisei din

24.07.2015, se confirmă faptul că Șalin Andrei a primit de la inculpat suma de

38 000 lei, despăgubire pentru acțiunea civilă înaintată, ce constituie

prejudiciu moral, material și cheltuieli judiciare, careva pretenții de ordin

moral și material față de inculpat pe cauza penală nominalizată nu are, pentru

ce a semnat (f.d.132, vol.I).

Mai mult ca atât, instanța reține că partea vătămată având ulterior

careva cheltuieli suplimentare, aceasta poate să se adreseze în ordinea

procedurii civile, prezentând probele respectiv.

În acest context, instanța de recurs conchide corectă și legală concluzia

primei instanțe în latura civilă, fiind întemeiat admisă parțial acțiunea civilă

referitor la prejudiciul moral, totodată fiind încasat și prejudiciul material

solicitat.

13

Prin urmare, Colegiul penal consideră că sentința este legală și

întemeiată, motiv pentru care se apreciază că apelul părții vătămate a fost

greșit admis.

Astfel, recursul declarat de avocatul Bulbuc B. în numele inculpatului

Dondea A. este întemeiat și urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței

de apel și menținerea sentinței primei instanțe.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Bulbuc Boris în numele

inculpatului Dondea Andrei, casează total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2016, în cauza penală în privința lui

Dondea Andrei, cu menținerea sentinței Judecătoriei Orhei din 30 iunie 2015,

prin care Dondea Andrei a fost condamnat în baza art. 151 alin.(1) Cod penal

la 5 ani închisoare.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 1 an.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată, fiind

încasat de la Dondea A. în beneficiul lui Șalin A. prejudiciul material în

mărime de 5805, 64 lei, cheltuieli de asistență juridică în sumă de 2500 lei și

prejudiciul moral în mărime de 30 000 lei, în rest, cerința privind încasarea

prejudiciului moral, a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 mai 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

Ghenadie Nicolaev

Nadejda Toma

14