1ra-443/17 — art. 188 alin. 2 lit. f, 188 alin. 3 lit. c CP

1ra-443/17 — art. 188 alin. 2 lit. f, 188 alin. 3 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-443/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

11 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Catan,

Ion Guzun,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul

ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Andrei

Formusatii, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23

noiembrie 2016, în privința inculpatului

Coțaga Nicolae xxxxxxx, născut la

xx xxx xxxx, originar și locuitor al s. xxxxxxxx, r-nul

xxxxxxx, cetățean al R. Moldova, fără antecedente

penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 04.09.2015 – 25.07.2016,

instanța de apel: 16.08.2016 – 23.11.2016,

instanța de recurs: 20.01.2017 – 11.04.2017.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal, la 8 ani închisoare și în baza

art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal, la 10 ani închisoare.

Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 11

ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, începând din 25 iulie

2016.

Acțiunea civilă a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirii să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

1

dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor

și admițând în mod conștient survenirea acestora, aflându-se pe teritoriul stației de

alimentare PECO „Lukoil” SAC 72, din s. Volovița, r-nul Soroca, urmărind scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, prin aplicarea violenței periculoase pentru

viață și sănătate lui Serjantu I., pricinuindu-i, conform raportului de expertiză

medico-legală în comisie nr. 164 din 23.07.2015, leziuni corporale grave, în mod

deschis i-a sustras și însușit un portmoneu din piele de culoare neagră la preț de

300 lei, în care se afla buletinul de identitate la preț de 130 lei și permisul de

conducere la preț de 670 lei, chei la preț de 1600 lei, pașaportul tehnic al

camionului „Renault”, n.î. C GB 445 la preț de 320 lei, 300 lei și 40 tichete de

motorină a câte 50 l. un tichet, de la ÎCS „LUKOIL-Moldova” SRL în sumă de

13.720 lei, cauzându-i părții vătămate o pagubă materială în proporții

considerabile, în sumă totală de 17.040 lei.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. 164 din

23.07.2015, la examinarea lui Serjantu I. s-au depistat leziuni corporale sub formă

de traumă cranio-cerebrală deschisă, manifestată prin fractura liniară a oaselor

bolții craniului cu trecerea pe piramida osului temporal drept, focare de contuzie

intracerebrale în lobii frontali și lobul temporal stâng, hemotorax pe dreapta, otită

medie posttraumatică pe dreapta cu perforarea timpanului, care s-au produs prin

mecanism de lovire cu un corp(uri) dur(e), posibil în circumstanțele indicate și

prezintă pericol pentru viață, iar conform acestui criteriu, în ansamblu, se califică

ca vătămare corporală gravă.

Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut vina parțial.

Apreciind probele administrate în ansamblu, instanța a considerat ca fiind

dovedită vinovăția inculpatului și a încadrat acțiunile lui în baza art. 188 alin. (2)

lit. f) Cod penal, ca tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane, în scopul

sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea

persoanei agresate, cu cauzarea de daune în proporții considerabile și în baza art.

188 alin. (3) lit. c) Cod penal, ca tâlhăria săvârșită cu vătămarea gravă a integrității

corporale și a sănătății.

casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care ultimul să fie achitat.

Apelanții au invocat că lipsesc probe veridice și suficiente care să

demonstreze că inculpatul ar fi comis infracțiunile incriminate.

Astfel, la 14.04.2015, inculpatul a fost recunoscut în calitate de bănuit.

Prin ordonanța procurorului în cadrul Procuraturii raionului Soroca,

Alexandr Corețchii, din 14.07.2015, inculpatul a fost scos de sub urmărire penală,

pe motiv că a expirat termenul de menținere în calitate de bănuit.

Potrivit ordonanței Procurorului raionului Soroca, Serghei Cebotari, din

24.08.2015, a fost anulată ordonanța de scoatere a inculpatului de sub urmărire

penală din 14.07.2015 și reluată urmărirea penală, fiind constatate fapte noi și

recent descoperite, că un viciu fundamental în cadrul urmăririi precedente a afectat

hotărârea primită.

2

Anularea ordonanței de scoatere de sub urmărire penală și reluare a urmăririi

penale a fost motivată prin faptul că partea vătămată Serjantu I. a declarat că la

05.06.2014, în jurul orelor 21.00, pe teritoriul stației de alimentare PECO „Lukoil”

SAC 72, din s. Volovița, r-nul Soroca, a fost lovit de o persoană necunoscută, după

care și-a pierdut cunoștința, iar când și-a revenit lipseau bunurile materiale în sumă

de 9320 lei, fiindu-i cauzate daune materiale în proporții considerabile.

Coțaga N. a declarat că la 05.06.2014, în jurul orelor 21.00, aflându-se pe

teritoriul stației de alimentare PECO „Lukoil” SAC 72, din s. Volovița, r-nul

Soroca, în urma unui conflict cu o persoană necunoscută, l-a lovit pe ultimul cu

palma în față, acesta a căzut jos, lovindu-se cu capul de beton.

Conform raportului de expertiză medico-legală în comisie, nr. 164 din

23.07.2015, la partea vătămată Serjantu I. au fost depistate leziuni corporale, care

se califică ca grave și pot data cu 05.06.2015.

Potrivit art. 287 alin. (4) Cod de procedură penală, în cazurile în care

ordonanțele de încetare a urmăririi penale, clasare a cauzei penale sau de scoatere a

persoanei de sub urmărire au fost adoptate legal, reluarea urmăririi penale poate

avea loc numai dacă apar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental

în cadrul urmăririi precedente a afectat hotărârea respectivă. În cazul descoperirii

unui viciu fundamental, urmărirea penală poate fi reluată nu mai târziu de un an de

la intrarea în vigoare a ordonanței de încetare a urmăririi penale, clasare a cauzei

sau scoatere a persoanei de sub urmărire.

Reieșind din constatările Curții Constituționale expuse în Hotărârea nr. 12

din 14.05.2015 privind excepția de neconstituționalitate a art. 287 alin. (1) din

Codul de procedură penală, principiul non bis in idem impune autorităților publice

competente nu doar interdicția de a judeca repetat o persoană, dar și interdicția de a

urmări penal de mai multe ori persoana pentru aceeași faptă.

Or, ordonanța de scoatere de sub urmărire penală a inculpatului a fost

anulată în mod ilegal și abuziv și, în același mod, reluată urmărirea penală.

Procurorul ierarhic superior și-a argumentat ordonanța prin probe care deja

erau la momentul emiterii ordonanței de scoatere de sub urmărire penală,

afirmațiile părții vătămate Serjantu I. consemnate în cererea adresată organelor de

poliție din 07.06.2014, explicația nedatată, procesul-verbal de audiere a victimei

din 22.10.2014, procesul-verbal de audiere a părții vătămate din 28.11.2014.

Totodată, declarațiile lui Coțaga N. au fost consemnate în procesul-verbal de

audiere a bănuitului din 14.04.2015, iar raportul de expertiză medico-legală în

comisie nr. 164 din 23.07.2015, nicidecum nu putea influența la calificarea

infracțiunii în forma în care i-a fost incriminată inculpatului.

Mai mult, în ordonanța din 24.08.2015, sunt invocate prevederile art. 287

alin. (1) Cod de procedură penală, în pofida faptului că Curtea Constituțională, prin

Hotărârea nr.12 din 14.05.2015, a statuat asupra neconstituționalității normei date.

Astfel, urmărirea penală a fost reluată pe motiv că nu ar fi fost completă, în

timp ce conform jurisprudenței constante a CtEDO, carențele autorităților nu pot fi

imputabile reclamanților și nu trebuie să-i pună într-o situație defavorabilă

(Stoianova și Nedelcu vs. România, par. 20).

3

Totodată, temeiul scoaterii de sub urmărire penală, rezidă în expirarea

termenului de menținere în calitate de bănuit a lui Coțaga N., iar în cazul reluării

urmăririi penale nu este clar în ce mod circumstanța respectivă a decăzut, precum

și modul în care procurorul a restabilit acest termen, în condițiile în care inculpatul

nu putea fi pus sub o învinuire mai gravă sau condamnat pentru aceeași faptă

săvârșită de aceeași persoană.

În același timp, ordonanța de scoatere de sub urmărire penală a lui Coțaga N.

din 14.07.2015 a devenit definitivă, expirând termenele legale de contestare.

2016, apelurile au fost admise, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre.

Procesul penal în privința lui Coțaga Nicolae pe art. 188 alin. (2) lit. f) și 188

alin. (3) lit. c) Cod penal, a fost încetat în temeiul art. 332 alin. (1), 275 pct. 8), 391

alin. (1) pct. 5), pe motiv că în privința lui pentru aceleași fapte, există o hotărâre a

organului de urmărire penală de scoatere de sub urmărire penală.

Instanța de apel a reținut că procesul penal în baza plângerii lui Serjantu I.,

referitor la jefuirea lui în seara de 05.06.2014, aproximativ orele 21.00, pe teritoriul

stației de alimentare PECO „Lukoil”, a fost pornit la 24.11.2014 în baza indicilor

constitutivi ai infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal.

Prin ordonanța din 14.04.2015, inculpatul a primit statut de bănuit, fiind

interogat în respectiva calitate procesuală.

La expirarea termenului de trei luni de menținere în calitate de bănuit, prin

ordonanța din 14.07.2015, Coțaga N. a fost scos de sub urmărirea penală, în

temeiul art. 63 alin. (3) și 275 pct. 3) Cod de procedură penală, pe motivul că a

expirat termenul de menținere în calitate de bănuit.

Ulterior, fără a fi dispusă anularea acestei ordonanțe în ordinea art. 287, 2991

sau 313 Cod de procedură penală, organul de urmărire penală, prin ordonanța din

12.08.2015, pornește pe același caz, pentru aceeași faptă, urmărirea penală pe art.

151 alin. (1) și 188 alin. (3) lit. c) Cod penal, pe faptul că la 05.06.2014, în jurul

orelor 21.00, pe teritoriul stației de alimentare PECO „Lukoil” SAC 72 din s.

Volovița, r-nul Soroca, persoane necunoscute, prin aplicarea violenței periculoase

pentru viața și sănătatea persoanei, pricinuindu-i lui Serjantu I., conform raportului

de expertiză medico-legală nr. 164 din 23.07.2015, leziuni corporale grave, în mod

deschis i-au sustras un portmoneu din piele de culoare neagră, care conținea

buletinul de identitate și permisul acestuia de conducere, cheile și pașaportul tehnic

al camionului de model „Renault” și 40 tichete de motorină a câte 50 1. un tichet,

de la ÎCS „Lukoil-Moldova” SRL, cauzându-i victimei o daună materială

considerabilă.

Doar prin ordonanța din 24.08.2015, Procuratura Soroca a dispus abrogarea

ordonanței procurorului Alexandr Corețchii din 14.07.2015 privind scoaterea lui

Coțaga N. de sub urmărirea penală, cu reluarea urmăririi penale în legătură cu

apariția unor fapte noi și recent descoperite, constatate prin raportul de expertiză

medico-legală în comisie nr. 164 din 23.07.2015, ce a depistat la victimă vătămări

corporale grave, despre care nu s-a cunoscut în cadrul precedentei proceduri, fiind

un viciu fundamental ce a afectat hotărârea primită, procesele penale pe art. 187

4

alin. (2) lit. b), e), f), 151 alin. (1) și 188 alin. (3) lit. c) Cod penal fiind conexate

într-o procedură unică, cu atribuirea numărului 20153280026.

Prin ordonanța din 24.08.2015, Coțaga N. este pus sub învinuire pe art. 188

alin. (2) lit. f) și 188 alin. (3) lit. c) Cod penal, pentru că la 05.06.2014, în jurul

orelor 21.00, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestora, aflându-

se pe teritoriul stației PECO „Lukoil” SAC 72, din s. Volovița, r-nul Soroca, având

drept scop sustragerea bunurilor altei persoane, prin aplicarea violenței periculoase

pentru viață și sănătate față de Serjantu I., pricinuindu-i leziuni corporale grave, i-a

sustras în mod deschis un portmoneu din piele de culoare neagră, care conținea

buletinul de identitate și permisul acestuia de conducere, cheile și pașaportul tehnic

al camionului de model „Renault” și 40 tichete de motorină a câte 50 1. un tichet,

de la ÎCS „Lukoil-Moldova” SRL, cauzându-i victimei o daună materială

considerabilă, în sumă totală de 17.040 lei.

În final, fără adoptarea unei soluții pe art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) și 151

alin. (1) Cod penal, organul de urmărire penală a dispus finisarea urmăririi penale

cu întocmirea rechizitoriului din 26.08.2015, referitor la învinuirea adusă lui

Coțaga N. pe art. 188 alin. (2) lit. f), 188 alin. (3) lit. c) Cod penal.

Însă, ordonanța din 24.08.2015 de reluare a urmăririi penale în privința lui

Coțaga N. contravine prevederilor art. 4 din Protocolul adițional la Convenție nr. 7,

în corespundere cu care ”nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către

jurisdicția aceluiași stat pentru săvârșirea infracțiunii pentru care a fost deja achitat

sau condamnat printr-o hotărâre definitivă conform legii și procedurii penale ale

aceluiași stat”.

Totodată, dispozițiile art. 7 alin. (2) Cod penal stipulează, că ”nimeni nu

poate fi supus de două ori urmăririi penale și pedepsei penale pentru una și aceeași

faptă”, iar prevederile art. 6 pct. 44), art. 22 alin. (2), 287 alin. (4) Cod de

procedură penală prevăd că ”hotărârea organului de urmărire penală de scoatere a

persoanei de sub urmărirea penală sau de încetare a urmăririi penale, precum și

hotărârea judecătorească definitivă, împiedică reluarea urmăririi penale, punerea

sub o nouă învinuire mai gravă pentru aceeași persoană, pentru aceeași faptă, cu

excepția cazurilor când fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în

cadrul procedurii precedente au afectat hotărârea pronunțată și nimeni nu poate fi

supus urmăririi penale și pedepsei penale de mai multe ori pentru una și aceeași

faptă”.

Or, potrivit Convenției și reglementărilor legislației naționale, fapte noi

constituie date despre circumstanțele de care nu avea cunoștință organul de

urmărire penală la data adoptării ordonanței atacate și care nu puteau fi cunoscute

la acea dată. Noi trebuie să fie probele administrate în cadrul cercetării altor cauze,

și nu mijloacele de probă prin care se administrează probe deja cunoscute în cauza

respectivă.

În același timp, fapte recent descoperite sunt faptele care existau la data

adoptării ordonanței atacate, însă nu au putut fi descoperite. Atitudinea unei părți

care, cunoscând un fapt sau o împrejurare ce-i era favorabilă, a preferat să păstreze

tăcerea nu poate justifica mențiunea unei erori judiciare și nu poate constitui un

5

obstacol la admiterea reluării urmăririi penale dacă prin alte mijloace asemenea

împrejurări nu au putut fi descoperite la acel moment.

Prin viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat

hotărârea pronunțată se subînțelege încălcarea esențială a drepturilor și

libertăților garantate de Convenție și de alte tratate internaționale, precum și de

Constituția Republicii Moldova și alte legi naționale.

Astfel, unicul temei de reluare a urmăririi penale prin ordonanța din

24.08.2015, a rezultat din conținutul raportului de expertiză medico-legală în

comisie nr. 164 din 25.05.-23.07.2015, fiind constatat la partea vătămată Serjantu

I. vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, efectuarea cărei a fost

ordonată în cadrul precedentei proceduri prin ordonanța din 19.05.2015.

Însă, rezultatele acestui raport de expertiză, în calitate de probă în sensul art.

art. 93 alin. (2) pct. 2) și 95 Cod de procedură penală, cu aprecierea lui prin prisma

art. 100-101 Cod de procedură penală, în raport cu alte probe administrate pe caz,

nu pot fi interpretate ca fapte noi, despre care nu s-ar fi cunoscut până la adoptarea

soluției de scoatere a lui Coțaga N. de sub urmărire penală, obligația efectuării în

termen rezonabil a acțiunilor de urmărire penală în vederea constatării tuturor

circumstanțelor cauzei ce urmează a fi dovedite în procesul penal, inclusiv faptele

ce determină elementele infracțiunii, fiind pusă în sarcina organului de urmărire

penală. Or, potrivit jurisprudenței CtEDO cu privire la aplicarea Convenției, „noi

trebuie să fie probele administrate în cadrul cercetării altor cauze, și nu mijloacele

de probă prin care se administrează probe deja cunoscute în cauza respectivă”, cum

ar fi în cazul dat raportul de expertiză nominalizat, ce nu poate fi apreciat nici în

calitate de fapte recent descoperite, despre vătămarea integrității corporale a lui

Serjantu I., organul de urmărire penală având cunoștință de cauză atât la data

pornirii procesului penal la 24.11.2014, cât și la data adoptării ordonanței atacate,

urmând doar a fi constatat caracterul acestor vătămări.

Totodată, la reluarea urmăririi penale în privința lui Coțaga N., acuzarea nu a

motivat viciul fundamental ce ar fi afectat precedenta hotărâre de scoatere de sub

urmărire, în sensul încălcării esențiale a drepturilor și libertăților lui, garantate de

Convenție și tratate internaționale, precum și de Constituția Republicii Moldova și

de alte legi naționale, hotărârea adoptată în acest sens, neconținând nici una din

trimiterile la legile menționate.

Or, la adoptarea ordonanței de reluare a urmăririi penale din 24.08.2015, nu

a fost invocat vreunul din temeiurile ce ar determina posibilitatea redeschiderii

procesului penal.

Astfel, concluziile conținute în ordonanța de reluare a urmăririi penale din

24.08.2015 nu și-au găsit motivare în coraport cu prevederile pct. 7) și 8) a

Hotărârii Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate a

prevederilor alin. (6) art. 63 Cod de procedură penală, nr. 26 din 23.11.2010,

potrivit căror, organul de urmărire penală poate relua urmărirea penală în

corespundere cu alin. (4) art. 287 Cod de procedură penală, ”numai dacă apar fapte

noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental în cadrul urmăririi precedente a

fost de natură să afecteze hotărârea pronunțată, acestea fiind unicele circumstanțe,

în care intervine derogarea de la principiul de a nu fi urmărit, judecat sau pedepsit

6

de mai multe ori pentru aceeași faptă, consacrat de art. 4 din Protocolul nr. 7

CEDO și art. 22 Cod de procedură penală, ce la alin. (2) prevede derogările

admisibile. Numai o astfel de interpretare a dreptului de a nu fi urmărit sau judecat

de mai multe ori pentru aceeași faptă este în concordanță cu art. 21 din Constituție,

care stipulează obligația statului de a asigura toate garanțiile necesare apărării

persoanei în cadrul procesului judiciar și alin. (1) din Constituție privind

îndatorirea primordială a statului de a respecta și ocroti persoana”.

Potrivit hotărârii CtEDO din 04.08.2015 în cazul Stoianova și Nedelcu vs.

România, redeschiderea urmăririi penale a fost ordonată pe motivul că ancheta

inițială nu a fost completă, în acest caz, asemenea lipsuri din partea autorităților nu

pot fi imputate reclamanților și ar trebui, în concluzie, să-i plaseze pe aceștia într-o

situație defavorabilă.

Totodată, în hotărârea CtEDO în cauza Ștefan vs. România din 06.04.2010

este invocat că ”procurorul are obligația de a reflecta pretinsele erori înainte de

pronunțarea unei hotărâri definitive, iar statul este cel care trebuie să-și asume

erorile comise de procuror și aceste erori nu trebuie reparate în detrimentul

persoanei vizate în procedura în cauză”.

Astfel, în cazul în care a fost adoptată ordonanța de scoatere a lui Coțaga N.

de sub urmărirea penală pentru aceeași faptă, pentru care ulterior s-a dispus

reluarea urmăririi penale, cu punerea sub învinuire doar cu o altă încadrare

juridică, instanța de fond neîntemeiat a dispus condamnarea pe art. 188 alin. (2) lit.

f) și 188 alin. (3) lit. c) Cod penal, urmând, în corespundere cu art. 391 alin. (1)

pct. 5) Cod de procedură penală, să adopte soluția încetării procesului penal pe

motiv că există o hotărâre a organului de urmărire penală asupra aceleiași persoane

de scoatere de sub urmărire penală.

Conform practicii Curții Supreme de Justiție, și anume, în cauza nr. 1ra-

103/16, Cernopolc V. și alții, în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, s-a dispus

încetarea procesului penal în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură

penală, fiind adoptate ordonanțe de scoatere a persoanelor de sub urmărirea penală,

cu încetarea procesului penal, în corespundere cu Hotărârea Curții Constituționale

a RM nr. 12 din 14.05.2015 ce a examinat sesizarea Curții Supreme de Justiție

privind excepția de neconstituționalitate a prevederii din art. 287 alin. (1) Cod de

procedură penală, declarând drept neconstituțională dispoziția articolului

nominalizat.

Totodată, potrivit art. 7 alin. (6) hotărârile Curții Constituționale privind

interpretarea Constituției sau privind neconstituționalitatea unor prevederi legale

sunt obligatorii pentru organele de urmărire penală, instanțele de judecată și pentru

persoanele participante la procesul penal, iar instanța de fond, adoptând sentința la

25 iulie 2016, a ignorat prevederile acestei hotărâri.

Prin urmare, nu au fost stabilite careva fapte noi sau recent descoperite sau

un viciu fundamental ce în cadrul urmăririi precedente ar fi afectat hotărârea de

încetare a urmăririi penale, iar ordonanța de reluare a urmăririi penale contravine

prevederilor art. 22 și 287 alin (4) Cod de procedură penală.

Potrivit art. 251 alin. (1) Cod de procedură penală încălcarea prevederilor

legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului

7

procedural numai în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale

penale ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act. Nulitatea prevăzută

în alin. (2) nu se înlătură în nici un mod, poate fi invocată în orice etapă a

procesului de către părți, și se ia în considerare de instanță, inclusiv din oficiu, dacă

anularea actului procedural este necesară pentru aflarea adevărului și justa

soluționare a cauzei.

Or, în corespundere cu cele invocate, ținând cont de hotărârea Curții

Constituționale cu privire la declararea neconstituționalității prevederilor art. 63

alin. (6) și art. 287 alin. 11) Cod de procedură penală și de cele stipulate în art. 251

Cod de procedură penală, ordonanța de reluare a urmăririi penale din 24.08.2015

nu este întemeiată pe circumstanțele prevăzute în art. 287 alin. (4) Cod de

procedură penală, fiind lovită de nulitate absolută și nu produce careva consecințe

juridice.

În același timp, ordonanța de reluare a urmăririi penale și punere a persoanei

sub învinuire nu este enumerată ca act de sesizare a instanței, or aceasta duce la

terminarea urmăririi penale cu întocmirea rechizitoriului, care este prevăzut de lege

ca act de sesizare a instanței, însă la caz, ordonanța de reluare a urmăririi penale

din 24.08.2015 fiind lovită de nulitate absolută, duce concomitent și la nulitatea

rechizitoriului care are la bază ordonanța menționată ce a precedat ordonanța de

punere sub învinuire pentru aceeași faptă, pentru care anterior Coțaga N. a fost

scos de sub urmărirea penală, doar cu o încadrarea juridică diferită a acțiunilor

criminale.

Reluarea urmăririi penale, contrar cerințelor stipulate în art. 22 alin. (2) și

art. 287 alin. (4) Cod de procedură penală, art. 4 Protocolul nr. 7 la Convenție,

constituie o încălcare a prevederilor legale referitoare la sesizarea instanței

prevăzute în art. 251 Cod de procedură penală, fiind o nulitate ce în sensul alin. (2)

și (3) poate fi invocată la orice etapă a procesului penal de către părți și se ia în

considerație de instanță, inclusiv din oficiu.

Astfel, procesul penal în privința lui Coțaga N. pe art. 188 alin. (2) lit. f) și

188 alin. (3) lit. c) Cod penal urmează a fi încetat, în temeiul art. 391 alin. (1) pct.

5) Cod de procedură penală, fără ca instanța de apel să se expună asupra

argumentelor invocate de către apelanți în susținerea nevinovăției și, respectiv,

achitării lui de sub învinuirea adusă, actul de sesizare a instanței de judecată fiind

lovit de nulitate absolută.

declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii și dispunerea

rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Recurentul a invocat că la 24.08.2015, Procuratura Soroca a dispus anularea

ordonanței procurorului Alexandr Corețchii din 14.07.2015 privind scoaterea lui

Coțaga N. de sub urmărire penală, cu reluarea urmăririi penale în legătură cu

apariția unor fapte noi și recent descoperite, constatate prin raportul de expertiză

medico-legală în comisie nr. 164 din 23.07.2015 ce a depistat la victimă vătămări

corporale grave, despre care nu s-a cunoscut în cadrul precedentei proceduri, fiind

un viciu fundamental ce a afectat hotărârea primită.

8

Instanța de apel nu a dat o apreciere juridică corespunzătoare acestei

ordonanțe din motiv că conform art. 287 alin. (4) Cod de procedură penală, în

cazurile în care ordonanțele de încetare a urmăririi penale, clasare a cauzei penale

sau de scoatere a persoanei de sub urmărire au fost adoptate legal, reluarea

urmăririi penale poale avea loc numai dacă apar fapte noi sau recent descoperite ori

un viciu fundamental în cadrul urmăririi precedente a afectat hotărârea respectivă.

Fapte noi constituie datele despre circumstanțele de care nu avea cunoștință

organul de urmărire penală la data adoptării ordonanței și care nici nu puteau fi

cunoscute la acea dată.

Coțaga N. a fost scos de sub urmărire penală la 14.07.2015, la expirarea

termenului de 3 luni de menținere în calitate de bănuit, iar expertiza medico-legală

în comisie nr. 164 a fost finisată la 23.07.2015.

Potrivit concluziilor expertizei respective, au apărut fapte noi, necunoscute

până la 14.07.2015, când Coțaga N. a fost scos de sub urmărirea penală din

motivul expirării termenului de menținere în calitate de bănuit.

Totodată, aceste fapte noi întemeiat au fost puse la baza ordonanței din

24.08.2015 privind anularea ordonanței de scoatere de sub urmărirea penală și

reluare a urmăririi penale în privința lui Coțaga N., or probele administrate la acel

moment erau insuficiente pentru înaintarea învinuirii.

Mai mult, însăși instanța de apel a indicat că, în sensul Convenției și

reglementărilor legislației naționale, fapte noi constituie date despre circumstanțele

de care nu avea cunoștință organul de urmărire penală la data adoptării ordonanței

atacate și care nu puteau fi cunoscute la acea dată. Totodată, fapte recent

descoperite sunt faptele care existau la data adoptării ordonanței atacate, însă nu

au putut fi descoperite. Atitudinea unei părți care, cunoscând un fapt sau o

împrejurare ce-i era favorabilă, a preferat să păstreze tăcerea, nu poate justifica

mențiunea unei erori judiciare și nu poate constitui un obstacol la admiterea

reluării urmăririi penale dacă prin alte mijloace, asemenea împrejurări nu au putut

fi descoperite la acel moment. Prin viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente, care a afectat hotărârea pronunțată se subînțelege încălcarea

esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenție și de alte tratate

internaționale, de Constituția Republicii Moldova și alte legi naționale.

Afirmațiile instanței de apel că lipsește motivarea de către acuzare la

reluarea urmăririi penale în privința lui Coțaga N. a viciului fundamental ce ar fi

afectat precedenta hotărâre de scoatere de sub urmărire, sunt neîntemeiate, fiind

prezentate concluziile raportului de expertiză nr. 164 din 23.07.2015, care nu au

fost cunoscute până la data de 14.07.2015.

Totodată, la momentul emiterii ordonanței de scoatere de sub urmărire

penală a bănuitului Coțaga N. din 14.07.2015. în fapt, nu a existat cauza, care a

determinat adoptarea acesteia, iar anularea, potrivii explicației date de CtEDO în

cauza Nikitin c. Rusiei, nu va constitui o încălcare a art. 4 § 2 din Protocolul nr. 7

al Convenției, ci un procedeu legal de restabilire a echității.

Motiv de reluare a urmăririi penale a servit și încălcarea drepturilor părții

vătămate la o examinare echitabilă a cauzei, consacrat la art. 6 CEDO, fiind

9

apreciat ca un viciu fundamental de care a fost afectată ordonanța de scoatere a lui

Coțaga N. de sub urmărirea penală.

Astfel, ordonanța de scoatere de sub urmărire penală a lui Coțaga N. a fost

afectată de un viciu fundamental în cadrul urmăririi precedente, adică, în prezența

probelor suficiente, părții vătămate i-au fost încălcate drepturile constituționale

privind accesul liber la justiție, dreptul la proprietate privată și protecția acesteia.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

argumentelor din apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi

admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această

instanță, inclusiv când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a comis

următoarele erori de drept.

Potrivit art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și a

jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori

trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel

sunt dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări, dacă probele corect

au fost apreciate în ansamblu, prin prisma cumulului de dovezi anexate la dosar.

Chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel sunt dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă normele de drept procesual și penal au fost

corect aplicate. Decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de

drept care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Însă, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, potrivit descriptivului deciziei contestate (pct. 4. din decizie), neîntemeiat a

încetat procesul penal în privința inculpatului pe motiv că în privința lui, pentru

aceleași fapte, există o hotărâre a organului de urmărire penală de scoatere de sub

urmărire penală.

Or, potrivit art. 22 alin. (1), 287 alin. (4) Cod de procedură penală, nimeni nu

poate fi urmărit de organele de urmărire penală de mai multe ori pentru aceeași

faptă. Totodată, în cazul în care ordonanța de scoatere a persoanei de sub urmărire

a fost adoptată legal, reluarea urmăririi penale poate avea loc, doar numai dacă

apar fapte noi sau recent descoperite, ori un viciu fundamental în cadrul urmăririi

precedente a afectat hotărârea respectivă.

10

Din materialele cauzei rezultă, că prin ordonanța din 24.11.2014 a fost

începută urmărirea penală pe art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal – jaful părții

vătămate Serjantu I. la 05.06.2014, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei

persoane, săvârșit de două sau mai multe persoane, cu aplicarea violenței

nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile.

Potrivit ordonanței procurorului în Procuratura r-lui Soroca A. Corețchii,

din 14.07.2015, Coțaga N. a fost scos de sub urmărirea penală pe art. 187 alin. (2)

lit. b), e), f) Cod penal, din motiv că a expirat termenul de menținere în calitate de

bănuit în comiterea infracțiunii din 05.06.2014 - jaful părții vătămate Serjantu I.

Însă ulterior, prin raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 164 din

23.07.2015, s-a constatat că părții vătămate Serjantu I. i-a fost cauzată la

05.06.2014 vătămare corporală gravă.

Respectiv, prin ordonanța Procurorului r-lui Soroca S. Cebotari, din

24.08.2015, s-a dispus abrogarea ordonanței procurorului din 14.07.2015 privind

scoaterea lui Coțaga N. de sub urmărirea penală, cu reluarea urmăririi penale în

privința lui Coțaga N., deoarece au apărut fapte noi și recent descoperite, un viciu

fundamental în cadrul urmăririi precedente afectând hotărârea primită.

În derulare, prin ordonanța procurorului în Procuratura r-lui Soroca A.

Corețchii, din 14.07.2015, Coțaga N. a fost pus sub învinuire în baza art. 188 alin.

(2) lit. f) și 188 alin. (3) lit. c) Cod penal, fiind acuzat în comiterea la 05.06.2014 a

tâlhăriei asupra părții vătămate Serjantu I., adică a atacului săvârșit asupra unei

persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața

sau sănătatea persoanei agresate, săvârșită cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, cu vătămarea gravă a integrității corporale și a sănătății.

În această consecutivitate se reține că, potrivit jurisprudenței naționale,

fapte noi constituie date despre circumstanțele de care nu avea cunoștință organul

de urmărire penală la data adoptării ordonanței atacate și care nici nu puteau fi

cunoscute la acea dată. Fapte recent descoperite sunt faptele care existau la data

adoptării ordonanței atacate, însă nu au putut fi descoperite ( Hotărârea Plenului CSJ

a RM din 04.07.2005, nr.7 - Cu privire la practica asigurării controlului judecătoresc de către

judecătorul de instrucție în procesul urmăririi penale, pct. 5.5.).

Prin urmare, constatarea vătămării grave a părții vătămate Serjantu I.

constituie cu certitudine o faptă nouă și recent descoperită, adică o circumstanță de

care nu avea cunoștință organul de urmărire penală la data de 14.07.2015, când a

fost adoptată ordonanța de scoatere a bănuitului Coțaga N. de sub urmărirea

penală, dar care exista la această data însă nu a putut fi descoperită, deoarece a fost

stabilită doar ulterior, prin raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 164

din 23.07.2015.

Astfel, ordonanța Procurorului r-lui Soroca S. Cebotari, din 24.08.2015,

privind abrogarea ordonanței procurorului din 14.07.2015 de scoatere a lui Coțaga

N. de sub urmărirea penală, cu reluarea urmăririi penale în privința lui, este legală,

întemeiată și nu a afectat dreptul ultimului de a nu fi urmărit de organele de

urmărire penală de mai multe ori pentru aceeași faptă.

11

Circumstanțele expuse atestă că instanța de apel nu a judecat cauza penală în

condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe

care se întemeiază soluția respectivă, și că recursul de pe rol este întemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se

impune soluția admiterii recursurilor declarate, casării totale a deciziei contestate și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Andrei Formusatii, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 23 noiembrie 2016, în privința inculpatului Coțaga Nicolae

xxxxxxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 11 mai

2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Liliana Catan

Ion Guzun

12

Dosarul nr. 1ra-443/2017

OPINIE SEPARATĂ

/în temeiul art. 339 alin. (7) Cod de procedură penală/

Justiție a admis recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Andrei Formusatii, casând total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 23 noiembrie 2016, în privința inculpatului Coțaga Nicolae

Anatolii, a dispus rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Colegiul penal lărgit a reținut că instanța de apel neîntemeiat a încetat

procesul penal în privința inculpatului pe motiv că în privința lui, pentru aceleași

fapte, există o hotărâre a organului de urmărire penală de scoatere de sub urmărire

penală.

Or, constatarea vătămării grave a părții vătămate Serjantu I. constituie cu

certitudine o faptă nouă și recent descoperită, adică o circumstanță de care nu avea

cunoștință organul de urmărire penală la data de 14.07.2015, când a fost adoptată

ordonanța de scoatere a bănuitului Coțaga N. de sub urmărirea penală, dar care

exista la această dată însă nu a putut fi descoperită, deoarece a fost stabilită doar

ulterior, prin raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 164 din

23.07.2015.

Potrivit art. 22 alin. (1), 287 alin. (4) Cod de procedură penală, nimeni nu

poate fi urmărit de organele de urmărire penală de mai multe ori pentru aceeași

faptă. Totodată, în cazul în care ordonanța de scoatere a persoanei de sub urmărire

a fost adoptată legal, reluarea urmăririi penale poate avea loc, dar numai dacă apar

fapte noi sau recent descoperite, ori un viciu fundamental în cadrul urmăririi

precedente a afectat hotărârea respectivă.

În speță se atestă că, prin ordonanța din 24.11.2014 a fost începută urmărirea

penală pe art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal – jaful părții vătămate Serjantu I.

la 05.06.2014, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de

două sau mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau

sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Potrivit ordonanței procurorului în Procuratura r-lui Soroca A. Corețchii,

din 14.07.2015, Coțaga N. a fost scos de sub urmărirea penală pe art. 187 alin. (2)

lit. b), e), f) Cod penal, din motiv că a expirat termenul de menținere în calitate de

bănuit în comiterea infracțiunii din 05.06.2014 - jaful părții vătămate Serjantu I.

13

Însă, până la această dată, prin ordonanța procurorului din 19.05.2015 (f.d.

85), a fost dispusă efectuarea expertizei medico-legale în comisie, pentru a se

stabili care este gradul de gravitate a leziunilor corporale cauzate părții vătămate pe

05.06.2014.

Prin urmare, până la finisarea expertizei nominalizate, procurorul avea și

opțiunile:

a) să solicite acordul Procurorului General sau al adjuncților săi privind

menținerea lui Coțaga N. în calitate de bănuit până la 6 luni, potrivit art. 63 alin.

(2) pct. 3) Cod de procedură penală;

b) punerea lui Coțaga N. sub învinuire pe art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod

penal, cu o eventuală schimbare sau completare a acuzării ulterior, potrivit 63 alin.

(3), 281 și 283 Cod de procedură penală.

Dar, Coțaga N. a fost scos de sub urmărirea penală prin ordonanța din

14.07.2015.

După această dată, prin raportul de expertiză medico-legală în comisie nr.

164 din 23.07.2015, s-a constatat că părții vătămate Serjantu I. i-a fost cauzată la

05.06.2014 vătămare corporală gravă.

În continuare, prin ordonanța Procurorului r-lui Soroca S. Cebotari, din

24.08.2015, s-a dispus abrogarea ordonanței procurorului din 14.07.2015 privind

scoaterea lui Coțaga N. de sub urmărirea penală, cu reluarea urmăririi penale în

privința lui Coțaga N., deoarece au apărut fapte noi și recent descoperite, un viciu

fundamental în cadrul urmăririi precedente afectând hotărârea primită.

Această ordonanță a încălcat în mod vădit dreptul lui Coțaga N. de a nu fi

urmărit penal de organele de urmărire penală de mai multe ori pentru aceeași

faptă, urmărirea penală fiind reluată neîntemeiat, deoarece:

a) în descriptivul ordonanței lipsește cu desăvârșire argumentarea esenței,

în drept și în fapt, a faptelor noi, sau recent descoperite, sau a viciului fundamental;

b) ordonanța este bazată și pe prescripțiile că: „nu a existat în fapt cauza

care a determinat luarea acestor măsuri sau că a dispărut circumstanța pe care se

întemeia încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale sau scoaterea

persoanei de sub urmărire”, conținute în alin. (1) art. 287 Cod de procedură

penală, dar care era declarat neconstituțional prin Hotărârea Curții Constituționale

din 14.05.2015.

Or, nu poate fi considerată doar parțial ilegală o asemenea ordonanță;

c) constatarea respectivă a vătămării grave la partea vătămată, reprezintă

doar o probă suplimentară în cadrul aceleiași fapte, dar administrată după scoaterea

bănuitului de sub urmărirea penală.

Totodată, în Hotărârea nr. 26 din 23.11.2010, asupra excepției de

neconstituționalitate a prevederilor alin. (6) art. 63 din Codul de procedură penală,

Curtea Constituțională a indicat clar, concludent și fără echivoc că prevederea:

“Încetarea de drept a calității de bănuit în legătură cu expirarea termenelor

indicate în alin. (2), în cazul acumulării ulterioare a probelor suficiente, nu

împiedică punerea persoanei sub învinuire pentru același fapt” din alin. (6) art. 63

CPP, este neconstituțională și că: „prin sintagma “în cazul acumulării ulterioare a

14

probelor suficiente” din propoziția a doua a alin. (6) art. 63 CPP legiuitorul nu

numai a neglijat normele tehnicii legislative, dar, contrar prevederilor art. 22 și

art. 287 CPP, a permis organelor de urmărire penală să pună persoana sub

învinuire pentru aceeași faptă. Această sintagmă, fiind mult mai generală după

conținut, intră în contradicție cu prevederea “apar fapte noi sau recent

descoperite ori un viciu fundamental în cadrul urmăririi precedente de natură să

afecteze hotărârea pronunțată” din art. 22 și art. 287 CPP. Neavând ca suport o

procedură reglementată clar de CPP, ea permite reluarea urmăririi penale și după

încetarea calității de bănuit a persoanei, în baza probelor dobândite în procedura

precedentă deja finalizată. Astfel, dacă pentru organul de urmărire penală

sintagma “în cazul acumulării ulterioare a probelor suficiente” poate însemna

continuarea urmăririi penale, pentru persoana suspectată aceasta înseamnă

urmărire penală repetată, ceea ce este contrar principiului non bis in idem. În

baza celor expuse, Curtea Constituțională constată că sintagma “în cazul

acumulării ulterioare a probelor suficiente” încalcă dreptul de a nu fi urmărit sau

judecat de mai multe ori pentru aceeași faptă, consacrat de art. 21 din Constituție,

articol care obligă autoritățile publice competente să asigure persoanei suspectate

de săvârșirea unei infracțiuni toate garanțiile necesare apărării sale”.

Pe lângă aceasta, conform jurisprudenței naționale, fapte noi constituie date

despre circumstanțele de care nu avea cunoștință organul de urmărire penală la

data adoptării ordonanței atacate și care nici nu puteau fi cunoscute la acea dată.

Noi trebuie să fie probele administrate în cadrul cercetării altor cauze, și nu

mijloacele de probă prin care se administrează probe deja cunoscute în cauza

respectivă. Fapte recent descoperite sunt faptele care existau la data adoptării

ordonanței atacate, însă nu au putut fi descoperite. Atitudinea unei părți care,

cunoscând un fapt sau o împrejurare ce îi era favorabilă, a preferat să păstreze

tăcerea nu poate justifica mențiunea unei erori judiciare și nu poate constitui un

obstacol la admiterea reluării urmăririi penale dacă prin alte mijloace de probă

asemenea împrejurări nu au putut fi descoperite la acel moment. (Hotărârea Plenului

CSJ a RM din 04.07.2005, nr.7 - Cu privire la practica asigurării controlului judecătoresc de

către judecătorul de instrucție în procesul urmăririi penale, pct. 5.5.).

În același timp, constatarea respectivă a gradului vătămărilor părții vătămate,

în cadrul concretizării lor ulterioare de către expertiza medico-legală în comisie, nu

cade sub incidența împrejurărilor menționate supra.

Astfel, această probă nu constituie o faptă nouă sau recent descoperită, adică

nu reprezintă o circumstanță de care nu avea cunoștință organul de urmărire penală

la data adoptării ordonanței atacate și care nici nu putea fi cunoscut la acea dată, nu

este o probă administrată în cadrul cercetării altor cauze, dar fiind un mijloc de

probă prin care se administrează probe deja cunoscute în cauza respectivă, nu este

o faptă care exista la data adoptării ordonanței atacate, însă nu a putut fi

descoperită, nu este atitudinea unei părți care, cunoscând un fapt sau o împrejurare

ce îi era favorabilă, a preferat să păstreze tăcerea dacă prin alte mijloace de probă

asemenea împrejurări nu au putut fi descoperite la acel moment.

15

Circumstanțele enunțate denotă în mod cert că instanța de apel nu a comis

erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea instanței de

apel conține motive legale pe care se întemeiază soluția, și că recursul ordinar este

unul absolut întemeiat.

recursul, instanța îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în

cazul în care se constată că el este neîntemeiat.

Astfel, odată ce recursul de pe rol este neîntemeiat, el urma a fi respins ca

inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Judecătorul Iurie Diaconu

16