1ra-465/17 — art. 190 alin 5 CP

1ra-465/17 — art. 190 alin 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-465/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Bălți din 21 iunie 2013 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 08 iulie 2015, declarate de avocatul Kovaliov Timur

în numele inculpatului

Baraboi Vladislav Anatolie, născut la 02 iulie

1984, originar și locuitor mun. Bălți,

str. Ștefan cel Mare, 8/2, ap. 19.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 10.05.2011 - 21.06.2013;

Instanța de apel: 23.10.2013 - 08.07.2015;

Instanța de recurs: 24.01.-29.03.2017.

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal la 9 ani închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul

comerțului pe termen de 2 ani.

De la inculpat s-a încasat în beneficiul părților vătămate Plaxin R. – 4600 lei,

Tcacenco E. – 25777 lei, Pînzescu V. – 18000 lei, Covaliova I. – 1900 lei,

Botezatu S. – 7000 lei, Mîndru I. – 4350 lei, Kostețki E. – 7500 lei, Prepelița N. –

8500 lei, Rotaru E. – 17000 lei, Șciuric D. – 6000 lei, Guțan C. – 3750 lei,

Prohorov V. – 6772 lei, Ilinciuc D. – 1000 lei, Șatrova G. – 1000 lei, Paterău A. –

1000 lei, Roșca V. – 1000 lei și Smirnov A. – 1000 lei.

Baraboi V., lucrând anterior la întreprinderea ÎI „L. Gulivaciuc” în calitate de

giuvaergiu și având cunoștințe în confecționarea bijuteriilor din aur, fapt despre care

cunoșteau Ilinciuc D., Șatrova G., Turtureanu A., Paterău A., în perioada de timp

noiembrie 2009 - iunie 2010, acționând cu intenție unică, îndreptată spre primirea

ilegală a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, caracterizată

prin câteva acțiuni infracționale identice, sub pretextul confecționării bijuteriilor din

aur, în luna noiembrie 2009 a primit ilegal de la Ilinciuc D. bijuterii din aur: o brățară

pentru bărbați cu greutatea 14,5 gr., un inel pentru bărbați cu greutatea 4,5 gr., o

1

verighetă pentru bărbați cu greutatea 4 gr., o verighetă pentru femei cu greutatea 3

gr., un inel pentru femei cu piatră cu greutatea 3,5 gr., un lănțișor pentru femei cu

greutatea 2 gr., bani în sumă de 250 lei, în sumă totală de 6700 lei, cauzându-i o

daună considerabilă.

Tot el, în luna august 2009, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul

confecționării bijuteriilor din aur, ilegal a primit de la Șatrova G. bijuterii din aur: o

pereche de cercei cu greutatea 7 gr., o verighetă cu greutatea 7 gr., coronițe din aur cu

greutatea de 3,5 gr., lănțișoare cu greutatea 1,5 gr., o cruciuliță cu greutatea 20 gr.,

cauzând părții vătămate o daună considerabilă, în sumă de 12000 lei.

Tot el, la începutul lunii iunie 2010, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub

pretextul confecționării bijuteriilor din aur, ilegal a primit de la Turtureanu V.

bijuterii din aur, și anume: o verighetă cu greutatea 3 gr. cu prețul de 1770 lei și bani

în sumă de 1000 lei și 200 euro, ce constituie 3294 lei, cauzându-i o daună

considerabilă, în sumă de 6064 lei.

Tot el, la începutul lunii iunie 2010, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub

pretextul confecționării bijuteriilor din aur, ilegal a primit de la Paterău A., 24 gr. de

aur, cauzând părții vătămate o daună considerabilă, în sumă de 14160 lei.

În total, în perioada de timp august 2009 - iunie 2010, inculpatul, prin

înșelăciune și abuz de încredere, ilegal a primit bunurile persoanelor susmenționate în

sumă totală de 38924 lei, care le-a folosit în scopuri personale.

Tot el, în luna ianuarie 2010, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub

pretextul confecționării bijuteriilor din aur, aflându-se pe teritoriul Autogării

mun. Bălți, a primit ilegal de la Roșca V. bijuterii din aur, și anume: un inel pentru

bărbați, o pereche de cercei, inele pentru femei și diferite bucăți din lănțișoare, cu

greutatea totală 33 gr., în sumă de 16500 lei și bani în sumă de 1000 lei, cauzându-i o

daună în proporții considerabile, în sumă de 17500 lei.

Tot el, în luna martie 2010, aflându-se în ograda casei de locuit nr. 15

amplasată pe adresa str. Ștefan cel Mare, mun. Bălți, prin înșelăciune și abuz de

încredere, sub pretextul confecționării bijuteriilor din aur, ilegal a primit de la

Smirnov A. o brățară pentru bărbați cu greutatea 19,8 gr. și 5,2 gr. de aur, cauzându-i

o daună în proporții considerabile, în sumă de 10000 lei.

Tot el, în luna aprilie 2010, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul

confecționării bijuteriilor din aur, a primit ilegal de la Plaxin R. un inel din aur pentru

bărbați cu greutatea 7,5 gr. și bani în sumă de 700 lei, cauzându-i o daună în proporții

considerabile, în sumă de 4600 lei.

Tot el, în vara anului 2010, aflându-se la domiciliul său amplasat pe adresa

mun. Bălți, str. Ștefan cel Mare, 8/2, ap. 19, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub

pretextul confecționării bijuteriei din aur în formă de inel pentru bărbați, a primit

ilegal de la Lungu I. bani în sumă de 800 euro, ce constituie 13000 lei, cauzându-i

astfel o daună în proporții considerabile.

Tot el, la 06 octombrie 2011, aflându-se în curtea casei de locuit nr. 9

amplasată pe adresa str. Ștefan cel Mare, mun. Bălți, prin înșelăciune și abuz de

încredere, sub pretextul confecționării bijuteriilor din aur în formă de inel și brățară, a

primit ilegal de la Tcacenco E. diferite obiecte din aur, și anume: lănțișor, o brățară,

2

cercei, un inel pentru bărbați, pandantive și coroane dentare, cu greutatea totală

46,35 gr., la prețul de 450 lei pentru un gram, în sumă totală de 20857 lei și bani în

sumă de 410 dolari SUA, după care banii și obiectele din aur le-a folosit în scopuri

personale, cauzând părții vătămate un prejudiciu material considerabil, în sumă de

25777 lei.

Tot el, în perioada toamnei anului 2009, aflându-se la domiciliul cunoscutului

său, Stroiescu C., amplasat pe adresa mun. Bălți, str. Suceava, 16/72, sub pretextul

acordării unui ajutor în realizarea unei brățări din aur model „Dublu Bismarck”, cu

greutatea 50 gr. (probă 585), a primit ilegal de la Stroiescu C. brățara dată, iar banii în

sumă de 1000 dolari SUA nu i-a transmis în aceeași zi, ignorând condițiile unei

înțelegeri verbale, bunurile sustrase le-a folosit în scopuri personale.

Ulterior, la începutul anului 2010, nedorind să fie tras la răspundere penală

pentru cele săvârșite, inculpatul a recuperat parțial prejudiciul cauzat de acțiunile sale

ilegale, transmițându-i lui Stroiescu C. 25 gr. de aur, iar restul prejudiciului

nerecuperat în mărime 25 gr. de aur la prețul de 700 lei pentru un gram, în valoare de

17500 lei, sub pretexte inventate, le-a folosit în scopuri personale, prin ce a continuat

acțiunile sale criminale, îndreptate spre primirea ilegală a bunurilor altei persoane

prin înșelăciune și abuz de încredere, cauzând, astfel părții vătămate o daună în

proporții considerabile.

Tot el, în una din zilele lunii august 2009, aflându-se pe teritoriul pieței

amplasate pe adresa „Твой Дом”, din str. Feroviarilor, 4, mun. Bălți, prin înșelăciune

și abuz de încredere, sub pretextul confecționării unui inel din aur, a primit ilegal de

la Covaliova I. un inel din aur cu greutatea de 3 gr., la prețul de 1000 lei, un inel din

aur cu greutatea de 2 gr., la prețul de 700 lei, și bani în sumă de 200 lei, după care

banii și inelele din aur le-a folosit în scopuri personale, cauzând părții vătămate un

prejudiciu material, în sumă de 1900 lei.

Tot el, în una din zilele lunii octombrie 2009, aflându-se pe teritoriul pieței

„Твой Дом”, amplasate pe adresa str. Feroviarilor, 4, mun. Bălți, prin înșelăciune și

abuz de încredere, sub pretextul reparării, a primit ilegal de la Pînzescu V. o brățară

din aur cu greutatea 60 gr., la prețul de 18000 lei, pe care a însușit-o, cauzând părții

vătămate un prejudiciu considerabil, în sumă de 18000 lei.

Tot el, în luna octombrie a anului 2011, aflându-se la stația transportului public

din str. Volodarschii, mun. Bălți, sub pretextul confecționării bijuteriilor din aur în

formă de inel și cercei, a primit ilegal de la Bobu A. diferite obiecte din aur, și anume

un lănțișor, cercei și un inel cu greutatea totală 9,47 gr., în sumă de 3500 lei și bani în

sumă de 1700 lei, după care banii și obiectele din aur primite le-a cheltuit în scopuri

personale, cauzând astfel părții vătămate un prejudiciu considerabil, în sumă de 5200

lei.

Tot el, la 28 februarie 2012, aproximativ ora 10.00, aflându-se în preajma

magazinului „Europa”, amplasat pe adresa str. Ștefan cel Mare, 4, mun. Bălți, sub

pretextul confecționării unui lanț cu greutatea 9 gr., a primit ilegal de la Bejereanu V.

un inel din aur bărbătesc cu greutatea totală 6 gr., la prețul de 3000 lei, iar la

29 februarie 2012, aproximativ ora 09.00, în preajma magazinului „Europa”, sub

pretextul procurării bijuteriilor din aur, pentru a adăuga aur la confecționarea lanțului

3

din aur cu greutatea 9 gr., ilegal a primit de la Bejereanu V. bani în sumă de 2000 lei,

după care banii și inelul din aur primit i-a cheltuit în scopuri personale, cauzând astfel

părții vătămate un prejudiciu considerabil, în sumă de 5000 lei.

Tot el, în luna septembrie 2012, aflându-se în preajma magazinului „Fidesco”

amplasat pe adresa str. Ștefan cel Mare, mun. Bălți, sub pretextul confecționării unui

inel din aur, a dobândit ilegal de la Botezatu S. un inel de căsătorie din aur cu

greutatea 6 gr., proba 585, la prețul de 4000 lei și un inel din aur bărbătesc cu

greutatea 4,8 gr., proba 585 la prețul de 3000 lei, pe care le-a realizat unor persoane

nestabilite, cauzând părții vătămate un prejudiciu în proporții considerabile, în sumă

de 7000 lei.

Tot el, la sfârșitul lunii martie 2012, aflându-se în mun. Bălți, în piața

„V. Alecsandri”, sub pretextul confecționării unui inel bărbătesc din aur, ilegal a

dobândit de la Kostețki E., aur cu proba 585, cu greutatea 7,5 gr., la prețul unui gram

de aur de 600 lei, iar peste o săptămână, aflându-se pe teritoriul pieței centrale, pentru

prestarea serviciului de confecționare a inelului din aur sus menționat, ilegal a mai

dobândit de la Kostețki E. bani în sumă de 3000 lei, pe care ulterior i-a însușit,

cauzând părții vătămate un prejudiciu în proporții considerabile, în sumă de 7500 lei.

Tot el, la începutul lunii octombrie 2012, aflându-se în incinta Centrului

Comercial „Elit 2” amplasat pe adresa str. Hotin, 17, mun. Bălți, prin înșelăciune și

abuz de încredere, sub pretextul reparării, ilegal a dobândit de la Mîndru I. un inel din

aur pentru femei, cu greutatea 3 gr., la prețul de 2000 lei, iar sub pretextul

confecționării unui inel din aur de căsătorie, ilegal, a dobândit de la aceasta două

inele de căsătorie din aur, cu greutatea 1 gr. fiecare inel, la prețul de 900 lei fiecare,

iar la sfârșitul lunii octombrie 2012, aflându-se în incinta Centrului Comercial „Elit

2” amplasat pe adresa str. Hotin, 17, mun. Bălți, pentru prestarea serviciului de

reparație și confecționare a bijuteriilor din aur mai sus menționate, ilegal a mai

dobândit de la Mîndru I., o jucărie pentru copii, sub formă de mașină cu telecomandă,

la prețul de 550 lei, pe care ulterior le-a însușit, cauzând părții vătămate un prejudiciu

în proporții considerabile, în sumă de 4350 lei.

Tot el, în toamna anului 2008, prin înșelăciune și abuz de încredere, l-a rugat

pe Vargaliuc V. să-i confecționeze un lanț din aur model „Bismarck”, cu greutatea

8,8 gr., proba 585, asigurându-l că îi va achita pentru prestarea serviciului de

confecționare, iar aurul cu greutatea 8,8 gr., pe care Vargaliuc V. l-a folosit la

confecționarea acestui lanț, îl va recupera, ulterior, în aceeași greutate.

După ce Vargaliuc V. a confecționat lanțul, tot în toamna anului 2008,

inculpatul a venit la domiciliul acestuia amplasat pe adresa str. Ostrovschi, 46, ap. 1,

mun. Bălți, unde de la ultimul a primit lanțul din aur, i-a achitat banii pentru serviciul

de confecționare a lanțului dat, iar aurul cu greutatea 8,8 gr., la prețul unui gram de

300 lei, l-a asigurat pe Vargaliuc V., că îl va recupera a doua zi, însă ulterior, acest

lanț din aur l-a însușit, aurul nu l-a recuperat, evitând întâlnirile și sunetele lui

Vargaliuc V., cauzând astfel părții vătămate un prejudiciu în proporții considerabile,

în sumă de 2640 lei.

Tot el, în luna noiembrie 2012, aflându-se pe str. Independenței, mun. Bălți, în

preajma restaurantului „Nistru”, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul

4

reparării, a primit ilegal de la Guțan C. o brățară din aur cu greutatea 4 gr., proba 585,

la prețul de 3000 lei, iar ulterior, în luna noiembrie 2012, aflându-se în preajma

magazinului „Fidesco” amplasat pe adresa str. Ștefan cel Mare, mun. Bălți, sub

pretextul reparării brățării din aur menționate, ilegal a mai dobândit de la Guțan C. un

inel din aur, cu greutatea 1 gr., proba 585, la prețul de 750 lei, pe care ulterior le-a

însușit și le-a realizat unor persoane nestabilite, cauzând părții vătămate o daună în

proporții considerabile, în sumă de 3750 lei.

Tot el, la 28 decembrie 2012, aflându-se în preajma magazinului „Fidesco”

amplasat pe adresa str. Ștefan cel Mare, mun. Bălți, prin înșelăciune și abuz de

încredere, sub pretextul procurării a 20 gr. de aur, la un preț rentabil și confecționării

ulterior a două lanțuri din aur a primit ilegal de la Prohorov V. bani în sumă de 400

euro, ceea ce constituia 6372 lei și 400 lei, pe care ulterior i-a însușit, cauzându-i o

daună în proporții considerabile, în sumă de 6772 lei.

Tot el, la 04 februarie 2013, aproximativ ora 11.00, aflându-se în incinta

cantinei Universității de Stat „A. Russo” amplasată pe adresa str. Pușkin, mun. Bălți,

prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul împrumutului pe un termen de

două zile, cu condiția că peste două zile îi întoarce bijuteriile din aur sau echivalentul

costului acestora în bani, ilegal a dobândit de la Rotari E. un inel din aur cu greutatea

5,3 gr., cu trei briliante, la prețul de 7000 lei și un inel din aur cu greutatea 6,6 gr.,

proba 750, cu o piatră „sapfir” și două briliante, la prețul de 10000 lei, pe care ulterior

le-a însușit și le-a realizat unor persoane nestabilite, cauzând părții vătămate o daună

în proporții considerabile, în sumă de 17000 lei.

Tot el, în luna august 2011, aflându-se în preajma barului „Concord” amplasat

pe adresa str. Calea Ieșilor, mun. Bălți, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub

pretextul confecționării a două inele de căsătorie din aur, cu greutatea fiecărui inel de

6 gr. și a unei brățări din aur cu greutatea de 4 gr., ilegal a dobândit de la Șciuric D.

bani în sumă de 8000 lei, pe care ulterior i-a însușit, iar inelele și brățara din aur nu

le-a confecționat, cauzând părții vătămate o daună în proporții considerabile.

Tot el, în vara anului 2009, aflându-se în incinta centrului comercial „Bum”,

amplasat pe adresa str. Alexandru cel Bun, 5, mun. Bălți, prin înșelăciune și abuz de

încredere, sub pretextul procurării bijuteriilor din aur, cu achitarea costului

bijuteriilor peste câteva zile, ilegal a dobândit de la Prepelița N. un lanț din aur și o

brățară din aur, cu greutatea totală de aproximativ 19-20 gr. la prețul total de 9500 lei,

pe care ulterior le-a însușit și le-a realizat unor persoane nestabilite, cauzând părții

vătămate o daună în proporții considerabile.

În total, în perioada de timp toamna 2008 până la 04 februarie 2013, inculpatul

a dobândit ilicit bunurile altor persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în

sumă totală de 223913 lei, adică în proporții deosebit de mari, care le-a folosit în

scopuri personale.

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie

aplicată o pedeapsă mai blândă.

Apelantul a invocat că a restituit parțial prejudiciul material cauzat părților

vătămate, mai mult, lucrând în calitate de giuvaiergiu, a luat aur de la părțile

5

vătămate, pe care, în urma anumitor circumstanțe, l-a întors cu întârziere, însă fără a

avea scopul de a-i înșela.

a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

La adoptarea soluției date, instanța de apel a reținut, că prima instanță a

respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod

obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect concluzionând asupra

vinovăției inculpatului în săvârșirea faptelor incriminate.

Soluția primei instanțe a fost bazată pe cumulul de probe cercetat în ședința de

judecată, temeiuri de intervenire în aspectul solicitat de inculpat în apelul declarat

nefiind stabilite, astfel, afirmațiile expuse în apel au fost respinse.

Prima instanță just a concluzionat, în circumstanțele constatate, că în acțiunile

inculpatului nu persistă careva relații de ordin civil.

Totodată, nerecunoașterea vinovăției de către inculpat nu echivalează cu

achitarea acestuia, în cursul judecării cauzei fiind prezentate probe în sprijinul

învinuirii care dovedesc vina lui în săvârșirea infracțiunii de escrocherie.

inculpatului Baraboi Vladislav a declarat două recursuri ordinare la 02 septembrie

2015 și respectiv la 21 decembrie 2015 în care a solicitat casarea deciziei instanței de

apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpatul să fie

achitat, invocând în primul recurs, că inculpatul, fiind vorbitor de limba rusă, nu a

primit decizia instanței de apel, nici traducerea acesteia în limba rusă.

Respectiv, în al doilea recurs apărarea a invocat, că instanțele de fond nu au

demonstrat faptul că acesta a acționat cu rea-credință, având scopul sustragerii prin

înșelăciune sau abuz de încredere a aurului primit de la părțile vătămate și că nu a

avut intenția de a restitui bunurile.

Sumele încasate prin admiterea acțiunilor civile în beneficiul părților vătămate

sunt majorate, deoarece aurul pe care l-a primit Baraboi V. de la părțile vătămate, era

aur uzat însă prețul acestuia a fost calculat ca pentru aurul nou procurat din

magazinele specializate, cu toate că părțile vătămate Ilinciuc D., Paterău A., Roșca V.

și Smirnov A. au declarat că i-au dat inculpatului Baraboi V. aur uzat și nu aur nou.

În drept, recursul suplimentar a fost întemeiat pe prevederile art. 427-435

alin. (1) pct. 2) lit. b), 436 Cod de procedură penală.

2016, recursurile ordinare au fost declarate inadmisibile, deoarece au fost declarate

peste termen.

Pentru a pronunța decizia adoptată instanța de recurs a constatat că decizia

atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 29 iulie 2015, iar termenul de 30 zile

pentru depunerea recursului ordinar expira la sfârșitul zilei de 01 septembrie 2015.

Totodată, potrivit ștampilelor de pe plicuri, recursurile ordinare au fost depuse

la oficiul poștal la 02 septembrie 2015 și respectiv la 16 decembrie 2015, adică peste

termenul prevăzut de lege.

6

Baraboi Vladislav a declarat recurs în anulare, solicitînd casarea hotărârilor

judecătorești adoptate în prezenta cauză penală, rejudecarea cauzei cu pronunțarea

unei hotărâri prin care condamnatul să fie achitat, din motivul lipsei elementelor

infracțiunii.

În motivarea recursului a invocat, că de facto, recursul ordinar împotriva

deciziei instanței de apel, conform chitanței nr. DS3110000979AR/l și bonului fiscal

a fost depus și înregistrat la oficiul poștal al ÎS „Poșta Moldovei”, filiala Bălți la

01 septembrie 2015, ora 16:52, oră care se încadrează în orarul zilei de muncă și a

fost expediat în adresa Curții Supreme de Justiție prin scrisoare cu aviz recomandat

nr. DS3110000979AR.

Totodată, conform site-ului oficial al ÎS „Poșta Moldovei”

(http://www.posta.md/ro/tracking?id=DS3110000979AR) scrisoarea nr. DS3110000979AR a

fost recepționată de la client la 01 septembrie 2015.

partea vătămată Botezatu Sergiu, care au solicitat respingerea acestuia

2016 a fost admis recursul în anulare declarat de apărare, casată total decizia instanței

de recurs ordinar și dispusă rejudecarea cauzei la etapa admisibilității în principiu a

recursului ordinar, de către aceeași instanță de recurs ordinar.

La adoptarea soluției date, instanța de recurs în anulare a reținut, că potrivit

materialelor cauzei, primul recurs ordinar declarat de către avocatul Kovaliov Timur

în numele condamnatului Baraboi Vladislav a fost depus la oficiul poștal la

01 septembrie 2015, ora 16:52.

Acest fapt fiind confirmat prin cecul și chitanța eliberată de către Oficiul

Poștal, 10 din mun. Bălți, unde este indicată data și ora efectuării plăților, cu

indicarea destinatarului – Curtea Supremă de Justiție (f.d. 47-48, vol. XIII).

La fel, prin numărul trimiterii poștale DS3110000979AR, s-a constatat, că

anume Kovaliov Timur este expeditorul trimiterii poștale (cererii de recurs ordinar),

care de altfel figurează și în cecul și chitanța sus-menționate (f.d. 46, vol. XIII).

Astfel, deși pe plicul în care a fost expediat recursul ordinar al avocatului

Kovaliov Timur este aplicată data de 02 septembrie 2015, acesta a fost recepționat de

către oficiul poștal la 01 septembrie 2015.

Decizia motivată a Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 iulie 2015 a

fost pronunțată la 29 iulie 2015, respectiv, potrivit regulilor prescrise în norma

art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, termenul de declarare a recursului ordinar

expira la sfârșitul zilei de 01 septembrie 2015.

Prin urmare, având în vedere cele consemnate mai sus, instanța de recurs în

anulare a conchis, că instanța de recurs ordinar greșit a concluzionat tardivitatea

recursului din 02 septembrie 2015, or, încălcările normelor procesual-penale

menționate supra, lezează dreptul inculpatului la un proces echitabil, drept garantat de

art. 6 din CțEDO, întrucât incorect a fost constatată tardivitatea recursului ordinar al

avocatului Kovaliov Timur din 02 septembrie 2015, ceea ce constituie un viciu

fundamental care a afectat hotărârea menționată.

7

avocatul Kovaliov Timur în numele inculpatului, în raport cu materialele cauzei,

Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate,

expunând următoarele considerente în vederea susținerii acestei statuări.

Așadar, pornind de la expunerea argumentelor privitor la soluția de

inadmisibilitate a recursurilor ordinare declarate de apărare, Colegiul penal amintește,

că potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit

neîntemeiate.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute exhaustiv de art.

427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent.

Din textul recursurilor se observă, că titularul cererilor de recurs, critică

hotărârea contestată sub aspectul pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, din care rezultă, că hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile

când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și în cazul

în care nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Însă, aceste temeiuri pentru declararea recursului ordinar nu și-au găsit

confirmare la examinarea recursurilor înaintate, nefiind stabilite presupusele erori de

drept invocate de recurent.

Analizând criticele formulate, prin prisma temeiurilor circumscrise cazurilor de

casare prevăzute de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, instanța de

recurs apreciază argumentele invocate de recurent ca fiind nefondate, având în vedere

în acest sens următoarele considerente.

La caz, se constată că titularul cererilor de recurs critică decizia instanței de apel,

din considerentul că instanța de apel greșit a ajuns la concluzia menținerii sentinței de

condamnare a inculpatului Baraboi Vladislav, astfel, în probarea alegațiilor invocate,

apărarea a descris în conținutul recursurilor probe și circumstanțe, care în opinia

acesteia nu au fost apreciate de instanța de apel la justa valoare sau au fost apreciate

unilateral, creându-se astfel impresia că instanța este părtinitoare.

Însă, verificând materialele dosarului în raport cu criticele enunțate, Colegiul

penal conchide că la judecarea apelului declarat de inculpat instanța a examinat

prezenta cauză penală sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție

corectă privitor la condamnarea lui Baraboi Vladislav în baza art. 190 alin. (5) Cod

penal, la 9 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul

comerțului pe termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Or, în opinia instanței de recurs soluția instanței de apel este argumentată și

corespunzătoare circumstanțelor de fapt și de drept stabilite în cauză.

Cu referire la pretinsa încălcare admisă de instanța de apel prevăzută de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează că, așa

8

cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în

conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel,

decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la adoptarea soluției

expuse în pct. 4. din prezenta decizie și a cărei redare repetată nu este necesară.

În același context, în vederea respingerii argumentelor apărării privitor la

chestiunea de apreciere eronată a probelor, Colegiul penal amintește că la etapa

judecării recursului ordinar nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o

nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea

constatată de instanțele de fond, acestea fiind atribuțiile exclusive ale instanțelor

vizate, deci, instanța de recurs nu examinează criticele referitoare la presupusa greșită

reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci

verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea

condamnării inculpatului privind învinuirea imputată acestuia prin rechizitoriu.

Raportând cele expuse supra la verificarea și aprecierea probelor efectuată de

instanța de apel, Colegiul penal evidențiază că, instanța de apel corect a ajuns la

concluzia despre vinovăția inculpatului de cele imputate prin rechizitoriu și just a

apreciat probatoriul acumulat, or, alegațiile recurentului în sensul vizat sunt

neîntemeiate.

Totodată, Colegiul penal pe această linie de considerente specifică că, pentru a

constitui caz de casare eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi

influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică.

Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța

între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor

aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe

care materialul probator o susține.

În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de

recurs, or, în fapt și în drept, decizia instanței de apel corespunde tuturor normelor de

drept procesual penal.

Autorul recursurilor invocă că instanța a apreciat unilateral probele administrate,

însă din actele cauzei se constată că instanța de apel le-a creat părților condițiile

necesare, cercetând probele așa cum au fost prezentate de părți și a conchis corect

asupra circumstanțelor de fapt ale cauzei, efectuând o încadrare juridică corectă, or,

solicitarea inculpatului configurată în cererea acestuia din 07 martie 2017 referitor la

încadrarea juridică a acțiunilor sale, este vădit neîntemeiată.

În contextul abordat, referitor la încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului,

Colegiul penal pe marginea segmentului care vizează calificarea proporțiilor

contestate de către inculpat, în viziunea căruia poate fi generată recalificarea

acțiunilor acestuia de la alin. (5) art. 190 Cod penal, la un alt alineat al aceluiași

norme, expune următoarele considerente.

În principal, este de menționat, că infracțiunea incriminată inculpatului

Baraboi Vladislav, potrivit art. 30 Cod penal, se consideră prelungită, iar potrivit

alin. (2) al aceleași norme în raport cu situația de fapt, infracțiunea a fost consumată

în luna februarie a anului 2013, adică din momentul săvârșirii ultimei acțiuni

infracționale.

9

Respectiv, după cum a menționat în cererea sa și inculpatul, într-adevăr

Codul penal al R. Moldova a suferit modificări la Capitolul XIII art. 126 Cod penal

(ultima modificare Legea nr. 207 din 29 iulie 2016, în vigoare la 07 noiembrie 2016),

și anume, norma vizată supra a fost completată cu un alineat nou, alin. (11), care

prevede, „Se consideră proporții deosebit de mari valoarea bunurilor sustrase,

dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate,

comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o

persoană sau de un grup de persoane, care depășește 40 de salarii medii lunare pe

economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul

săvârșirii faptei”.

Deci, având în vedere modificările operate în Codul penal al R. Moldova

enunțate supra și dat fiind faptul, că luna februarie a anului 2013 a fost momentul

săvârșirii ultimei acțiuni infracționale ale inculpatului, aplicabilitate în speță își

găsește Hotărârea Guvernului R. Moldova nr. 951 din 20 decembrie 2012, „Privind

aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul

2013” (în vigoare 25.12.2012), din care rezultă, că cuantumul salariului mediu lunar

pe economie, prognozat pentru anul 2013, îl constituia suma de 3850 lei.

Astfel, prin simplul calcul matematic rezultă, că proporțiile deosebit de mari la

caz constituie suma de 154000 lei (40x3850 lei), care raportată la situația din speță,

prin prisma efectului retroactivității legii penale, nu își găsește relevanță, dat fiind

faptul, că „în total, în perioada de timp toamna 2008 până la 04 februarie 2013,

inculpatul a dobândit ilicit bunurile altor persoane, prin înșelăciune și abuz de

încredere, în sumă totală de 223913 lei”, adică valoarea bunurilor sustrase de către

inculpatul Baraboi Vladislav la momentul săvârșirii infracțiunii depășește marja

stabilită de către legiuitor pentru calificarea proporțiilor, atât până la modificările

operate în Codul penal, cât și după, or, acțiunile inculpatului configurează în sine

anume calificativul „proporții deosebit de mari”.

Tot în acest context, Colegiul penal reține că, după cum rezultă din prevederile

art. 314 Cod de procedură penală, instanța de judecată este obligată, în procesul

judecării cauzei, să cerceteze nemijlocit și sub toate aspectele, probele prezentate de

părți, creându-le acestora condiții necesare pentru cercetarea multilaterală și în

deplină măsură a circumstanțelor cauzei.

Opozabil celor enunțate de recurent, Colegiul penal, verificând materialele

dosarului, specifică că judecând apelul instanța a examinat cauza sub toate aspectele,

adoptând o soluție corectă în speță, iar motivele invocate în recursurile ordinare de

către apărare, descrise în pct. 5. al prezentei decizii, Colegiul penal nu le consideră

relevante și ele urmează a fi respinse.

Tot aici, sub aspectul pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

Colegiul penal relevă, că instanța de apel corect a constatat că în acțiunile

inculpatului Baraboi Vladislav sunt prezente toate elementele constitutive ale

infracțiunii incriminate, inclusiv și latura obiectivă, argumente pe care instanța de

recurs le acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența și practica CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în

cauza Albert vs. România din 16 februarie 2010, statuează că art. 6§1 din CțEDO,

10

deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca

impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs. Olanda, 19

aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin

alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Colegiul penal reiterează, că printre garanțiile unui proces echitabil,

reglementat de art. 6 din Convenția Europeană, se enumeră și faptul că orice persoană

trebuie să fie judecată în mod echitabil de un tribunal independent și imparțial, ceea

ce a fost realizat și în prezenta cauză, fiind respectate drepturile inculpatului garantate

atât de Constituția R. Moldova, CțEDO, cât și de Codul de procedură penală.

Pe cale de consecință, în virtutea considerentelor consemnate în partea

descriptivă a prezentei decizii, constatând că în cauză există o concordanță deplină

între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în privința

inculpatului Baraboi Vladislav și nefiind identificată de instanța de recurs prezența

erorilor judiciare, care ar putea servi drept temei de casare a deciziei recurate,

Colegiul penal consideră ca fiind neîntemeiate criticele formulate de recurent în

cererile de recurs ordinar deferite spre examinare, menținând decizia instanței de

apel.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de avocatul Kovaliov Timur

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

08 iulie 2015, în cauza penală în privința lui Baraboi Vladislav Anatolie, ca fiind

vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 11 mai 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Petru Moraru

Ghenadie Nicolaev

11