1ra-439/2017 — art. 201-1 alin. 2 lit. c CP

1ra-439/2017 — art. 201-1 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul 1ra-439/2017

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

12 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Corjan Angela în numele inculpatului Gorpasîn Ivan, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Șoldănești din 02 august 2016 și a deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 19 octombrie 2016, în cauza penală în privința lui

Gorpasîn Ivan XXXXXXX,

născut la XXXXXXXX, originar din s. XXXXXXX, r-nul XXXXX și

domiciliat până la reținere în s. XXXXXX, r-nul XXXXXX

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

1.de la 05 ianuarie 2016 - până la 02 august 2016; (instanța de fond);

ordinar).

Procedura prevăzută de art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală legal

executată.

C O N S T A T Ă :

fost condamnat în baza art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 1 an închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

S-a dispus încasarea din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate

Bondarenco A., prejudiciul material în sumă de 458,1 lei și prejudiciul moral în

sumă de 9541,90 lei.

26 noiembrie 2015 ora 1000 aflându-se la domiciliul său din s. XXXXX, r-nul

XXXXXXX, urmărind scopul de a-și impune autoritatea asupra membrilor familiei,

i-a aplicat concubinei sale Bondarenco Ana mai multe lovituri cu o coadă de topor

peste corp, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 324/D din

21.12.2015, vătămări corporale medii.

Tot el, la 04 decembrie 2015, aproximativ la ora 1500 aflându-se la domiciliul

său din s. XXXXXXX, r-nul XXXXXXXX, urmărind scopul de a-și impune

autoritatea asupra concubinei sale Bondarenco A., a stricat un telefon și un DVD

cauzându-i părții vătămate suferințe fizice și psihice.

1

inculpatului, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri cu

dispunerea suspendării condiționate a pedepsei stabilite sau numirea unei pedepse

alternative sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității. Micșorarea

cuantumului prejudiciului moral dispus pre achitare.

În argumentarea soluției solicitate apelanta a menționat că instanța la

stabilirea pedepsei nu a ținut cont de faptul că inculpatul are la întreținere 2 copii

minori, dânsul fiind unicul întreținător al familiei. La fel, nu s-a ținut cont de faptul

că inculpatul a săvârșit infracțiunea fiind provocat de acțiunile amorale ale părții

vătămate. Suma încasată cu titlu de prejudiciu moral este exagerat de mare.

La 21.09.2016 avocatul Gojan A. a depus cerere prin care a solicitat aplicarea

în privința lui Gorpasîn I. a prevederilor art. 11 alin. (1) al Legii nr. 210 din

29.07.2016, privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței R. Moldova.

apelul declarat a fost admis din alte motive decât cele invocate, casată sentința și

pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin

care procesul penal în privința lui Gorpasîn I. pe epizodul din 04.12.2015 a fost

încetat pe motiv, că fapta inculpatului constituie o contravenție prevăzută la art. 781

Cod contravențional.

În temeiul art. 30 Cod contravențional procesul contravențional a fost încetat

în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere

contravențională.

Gorpasîn I. a fost condamnat în baza art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal (fapta

din 26.11.2015) la 1 an închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Dispozițiile sentinței referitor la acțiunea civilă au fost menținute fără

modificări.

lui Gorpasîn I. pe epizodul de violență în familie din 04.12.2015 în legătură cu

modificările operate prin Legea nr. 661 din 16.03.2016 în art. 2011 Cod penal,

constituie o contravenție, astfel Colegiul a considerat necesar de a dispune încetarea

procesului penal în privința lui Gorpasîn I. pe motiv că fapta constituie o

contravenție prevăzută la art. 781 Cod contravențional.

În continuare instanța de apel a reținut că acțiunile inculpatului pe epizodul

2

din 26.11.2015, urmează corect a fi încadrate în baza art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod

penal.

Soluționând chestiunea referitoare la pedeapsa, care urmează a fi stabilită

inculpatului Colegiul a menționat, că ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite

și circumstanțele în care aceasta a fost comisă, corectarea și reeducarea lui Gorpasîn

I. este posibilă doar cu izolarea acestuia de societate cu stabilirea pedepsei închisorii

la limita minimă prevăzută de sancțiunea normei penale în baza căreia acesta a fost

condamnat.

Totodată, instanța de apel a respins ca neîntemeiate cerințele apărării referitor

la aplicarea actului de amnistie în privința inculpatului dat fiind faptul că, fapta

prejudiciabilă săvârșită de acesta cade sub interdicțiile stabilite la art. 10 alin. (1) lit.

d) al Legii nr. 210 din 29.07.2016, privind amnistia. În continuare s-a specificat că în

speță nu sunt aplicabile nici prevederile art. 11 din Legea nominalizată, pe motiv că

aceasta se aplică persoanelor condamnate care execută pedeapsa.

Corjan A. în numele inculpatului, care, invocând temeiurile de drept prevăzute la

art. 427 alin. (1) pct. 6),12) Cod de procedură penală, solicită casarea totală a deciziei

instanței de apel și casarea parțială a sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri cu

dispunerea suspendării executării pedepsei stabilite prin sentință și/ sau aplicarea

prevederilor art. 11 alin. (1) al Legii nr. 210 din 29.07.2016, privind amnistia.

Micșorarea cuantumului prejudiciului moral dispus spre încasare.

În argumentarea soluției solicitate recurenta a invocat următoarele:

- instanța de apel examinând cauza contrar prevederilor art. 409 alin. (2) și 410

alin. (1) Cod de procedură penală a creat o situație mai gravă pentru persoana în

favoarea căreia a fost declarat apelul;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și

anume:

 posibilitatea aplicării prevederilor art. 11 alin. (1) al Legii nr. 210 din

29.07.2016, privind amnistia;

 micșorarea cuantumului prejudiciului moral dispus spre încasare.

-reîncadrând acțiunile inculpatului pe două sau mai multe epizoade distincte

între ele și aplicându-i o nouă pedeapsă de 1 an, instanța de apel i-a agravat

situația inculpatului.

3

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar

declarat, menționând că, rejudecând cauza, instanța de apel just a constatat

circumstanțele de fapt și de drept, și respectiv corect a încadrat acțiunile

inculpatului, iar pedeapsa i-a fost stabilită în strictă conformitate cu prevederile art.

6,7,61,75 Cod penal.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia

în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.

Drept temei pentru declararea recursului ordinar, avocatul Corjan A. a

invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, din care

rezultă că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și faptei săvârșite i

s-a dat o încadrare juridică greșită.

Colegiul constată că nici unul din temeiurile, la care se referă autorul

recursului, nu este aplicabil din punctul de vedere al prezenței erorilor de drept,

care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței

de apel.

Analizând textul deciziei contestate, se observă că instanța și-a motivat

soluția adoptată, oferind răspunsuri la toate motivele apelului declarat, a supus

unei cercetări minuțioase toate probele administrate la dosar, a verificat și cercetat

actele cauzei, care, fiind coroborate cu înscrisurile anexate la dosar și cu celelalte

probe, au permis instanței de apel de a conchide că vina lui Gorpasîn I. în

săvârșirea infracțiunii de violență în familie cu vătămarea medie a integrității

corporale, este dovedită pe deplin.

Tot aici, Colegiul penal reține, că instanța de apel s-a pronunțat asupra

argumentului invocat de apărare referitor la posibilitatea aplicării prevederilor art.

11 alin. (1) al Legii nr. 210 din 29.07.2016, privind amnistia și just a menționat că

prevederile acestui articol nu sunt aplicabile în privința lui Gorpasîn I. deoarece

fapta prejudiciabilă comisă de inculpat cade sub interdicțiile art. 10 alin. (1) lit. d) al

Legii sus menționate.

4

Alegațiile recurentei prin care se indică că în speța supusă judecării instanța

de apel contrar prevederilor 410 alin. (1) Cod de procedură penală a creat o situație

mai gravă pentru persoana în favoarea căreia a fost declarat apelul, Colegiul penal

le respinge ca neîntemeiate.

Sub acest aspect instanța de recurs statuează, că, deși Curtea de Apel a casat

sentința primei instanțe și a pronunțat o nouă hotărâre reîncadrând acțiunile

inculpatului din prevederile art. 2011 alin. (2) lit. b) în cele ale art. 2011 alin. (2) lit. c)

Cod penal, prin aceasta nu i s-a agravat situația inculpatului, or în speță instanța de

apel i-a stabilit lui Gorpașin I. aceiași categorie de pedeapsă (închisoarea) în aceiași

limită (1 an), ca și instanța de fond. Mai mult nu a fost modificat nici tipul de

penitenciar în care inculpatul urmează să execute pedeapsa stabilită.

Cu referire la încasarea prejudiciului moral, instanța de recurs constată

că, instanța de fond la determinarea cuantumului sumei dispuse spre încasare

în beneficiul lui Bondarenco A. a ținut cont de criteriile de determinare a

prejudiciului moral, a legislației ce reglementează repararea acestui prejudiciu, or în

absența unor criterii pe baza cărora să se poată realiza o cuantificare obiectivă a

prejudiciului moral, acesta se stabilește în raport cu consecințele negative suferite

de persoană, importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori,

intensitatea cu care au fost concepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost

afectată situația familială, profesională și socială.

În această ordine de idei, Colegiul penal reține că, instanța de apel corect a

menținut cuantumul prejudiciului moral stabilit de prima instanță, care la stabilirea

sumei dispuse spre încasare, a ținut cont de suferințele suportate de pătimită, dar și

de gradul de vinovăție al inculpatului, tipul vinovăției prin care s-a comis

infracțiunea (din intenție), cât și de posibilitățile reale ale inculpatului de a achita

sumele percepute.

Tot aici, Colegiul reține și prevederile art.23 alin.(2) Cod de procedură penală

potrivit căreia victima unei fapte care constituie componentă de infracțiune este în

drept să ceară și să-i fie reparate prejudiciile morale, fizice și materiale.

Reieșind din conținutul art. 1422 alin. (l) Cod Civil, în cazul în care unei

persoane i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce

atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri

prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana

responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

În temeiul art.1423 alin. (l) Cod Civil coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de

5

procedură penală, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de

către instanță în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice

cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al făptuitorului prejudiciului și

de măsura în care compensarea poate aduce satisfacerea persoanei vătămate.

La acest capitol, Colegiul reține, că în urma acțiunilor inculpatului starea

sănătății părții vătămate Bondarenco A. a fost prejudiciată, aceasta a suferit fractură

dublă a coastei IX pe stânga, echimoză masivă pe partea dreaptă și edem a

țesuturilor moi pe toace, fiindu-i cauzată o dereglare a sănătății de lungă durată.

Tot aici, instanța de recurs mai menționează, că deși Gorpasîn I. este pentru

prima dată atras la răspundere penală, din materialele cauzei rezultă, că anterior

prin încheierile Judecătoriei Șoldănești din 28.12.2015 și 14.06.2016 în privința lui

Bondarenco A. și copiilor minori ai acesteia au fost aplicate măsuri de protecție de

la acțiunile violente ale inculpatului, pe care ultimul nu le-a respectat. Prin urmare,

se atestă că, acțiunile violente ale inculpatului durează o perioadă îndelungată, fapt

care negativ s-a răsfrânt asupra stării emoționale a pătimitei. Aceste suferințe au

fost apreciate de instanța de fond în sumă de 9541,90 lei, sumă, care în viziunea

instanței de recurs este echitabilă pentru recuperarea prejudiciului moral.

Generalizând cele menționate mai sus Colegiul conchide, că prevederile

legale în această privință au fost respectate, instanța de judecată stabilind existența

unui prejudiciu moral cauzat părții vătămate întemeiat a dispus recuperarea

acestuia prin stabilirea și achitarea unui echivalent bănesc care a fost apreciat de

instanțele de fond în mărime de 9541,90 lei.

Acestea fiind menționate, instanța de recurs relevă că este neîntemeiat

argumentul avocatului prin care se indică, că suma dispusă spre încasare cu titlu de

prejudiciu moral este exagerată.

Referitor la solicitările recurentei privind aplicarea în privința lui

Gorpasîn I. a prevederilor art. 90 Cod penal și dispunerea suspendării executării

pedepsei stabilite Colegiul reține, că în speță pedeapsa aplicată inculpatului este la

limita minimă prevăzută de sancțiunea normei penale în baza căreia a fost

condamnat, iar în cazul în care instanțele de judecată constată circumstanțe

atenuante și reduc pedeapsa, după caz până la minim, aceste circumstanțe nu mai

pot servi temei de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal.

În așa mod, rezultă că instanța de apel a adoptat o decizie argumentată cu

respectarea criteriilor generale de individualizare a pedepsei, luând în considerație

toate circumstanțele concrete ale cauzei, caracterul și gravitatea infracțiunii

6

săvârșite, motivul și scopul celor comise, personalitatea persoanei vinovate,

consecințele survenite în rezultatul comiterii infracțiunii, ținându-se cont de

influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului.

În consecință, Colegiului penal, statuează că pedeapsa cu închisoare și

modalitatea de executare a acesteia aplicată inculpatului, a fost stabilită și

individualizată corect, în așa fel încât acesta să se convingă de necesitatea

respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare, iar

aplicarea unei pedepse mai blânde, poate încuraja săvârșirea altor infracțiuni.

Din considerentele enunțate, Colegiul, constată că pedeapsa stabilită de

instanța de apel, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului

prevăzut de art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

acestuia, cât și a altor persoane.

În temeiul celor expuse, instanța de recurs nu constată prezența erorilor de

drept ce ar genera casarea hotărârii atacate sub aspectele invocate, dispunând

inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Corjan Angela în

numele inculpatului Gorpasîn Ivan, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 19 octombrie 2016, în cauza penală în privința lui Gorpasîn Ivan

XXXXXXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată la 11 mai 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

7